55 matches
-
care o are, preocupat de dizolvarea sa lentă, dar sigură în drojdie, în Angel Heart (1997) al lui Alan Parker destinul său este pecetluit și în decorul de supersitiție și magie al Harlemului cu poezia sa de măști votive, blues, negritudine încinsă și flecuștețe voodoo ceva dintr-o disperare tristă se desface lent. Până și în filmul care l-a transformat într-un sex symbol al anilor '80, Nine 1/2 Weeks (1986) al lui Adrian Lyne, un film cult, personajul
Această viață Sportivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7553_a_8878]
-
traseu de la băiatul de stradă trăind din mai nimic la vedeta internațională s-a sfârșit la 28 de ani în urma unei overdoze de heroină. Pornind de la grafitti, neoexpresionismul lui Basquiat colorat de violența și intensitatea lumii suburbiei, a hipsterilor, a negritudinii cu tradiția și energiile ei a eclozat superb și monstruos ca o contracultură vie și polemică. Documentarul reușește să redea o parte din personalitatea complexă, contradictorie a artistului în contextul în care s-a format și deformat, niciodată desprinsă de
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
negrii și evreii americani. În anii '60, în timpul mișcării pentru drepturi civile ale americanilor de culoare, numeroși intelectuali evrei au susținut activ revendicările negrilor 3. Martin Luther King era prieten cu mulți rabini influenți. Creșterea influenței islamului printre negri, redefinirea negritudinii prin includerea tuturor celor care se văd sau sunt percepuți drept cetățeni de culoare (inclusiv arabii), evoluția postbelică a evreilor americani care devin un grup etnic de success în Statele Unite, toate acestea vor influența relațiile dintre cele două grupuri etnice
Derridianul Philip Roth by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/6084_a_7409]
-
Roth nici Zuckerman nu sunt și nu au cum să fie „afectați" de originea lor evreiască. Și ce vrea să semnifice invocarea în context a romanului Pata umană, în care profesorul Silk trăia fraudulos ca evreu pentru a-și disimula negritudinea?
Regres sau un alt fel de joc? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6428_a_7753]
-
evreiește: Herb Keble din Pata umană are ecou în Harry Quebert, avocatul lui Quebert se numește... Roth, discuțiile telefonice ale lui Marcus Goldmann cu mama sa etalează din plin stereotipul mamei evreice grijulii. Philip Roth pune în discuție o dramă - negritudine ascunsă sub evreitate, Joël Dicker își permite o răsturnare: purificarea sau „albirea” maestrului diabolizat. Autorul construiește și un joc al creației: cele 31 de capitole formează un curs de scriere creativă oferit de maestru ucenicului său, dar sfaturile au ordine
Adevărul despre „cazul Joël Dicker“ by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3278_a_4603]
-
la Universitatea catolică din Louvain (UCL) DIVERSITATE, GENOCID, HIBRIDITATE, SCLAVIE, SIONISM, XENOFOBIE LAZAR Judith Sociolog MARGINALITATE/MARGINALIZARE LE ROY Etienne Profesor de antropologia dreptului la Universitatea Paris I DREPT ȘI CULTURĂ LUCRECE André Sociolog și scriitor ARTĂ ȘI INTERCULTURALITATE, CREOLITATE, NEGRITUDINE MARCHAND-TONEL Xavier Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea Toulouse I CETĂȚENIE (codul Î), COTE, MORAVURI POLICAR Alain Profesor agregat de științe economice și sociale la Universitatea din Limoges CASTĂ, CETĂȚENIE, DIALOG (principiul Î), DIFERENȚĂ (dreptul la Î
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Întotdeauna, În țările care s-au născut din universuri de etnii și culturi foarte diverse, o preocupare intelectuală. Problema s-a pus În termeni de stabilire a identității și originalității substratului cultural, pornind de la memoria unei anteriorități unice. Noțiunile de „negritudine”, de „antilitate” sau de „creolizare” În Martinica și Guadelupa, cea de „indigenism” În Haiti sau chiar cele de „realism magic” și de „spiralism” corespund tocmai acestui obiectiv, Însă și unor tentative de a susține un proiect estetic, În special În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
noastră bilingvă refuzată”), care stă la baza acestei identități și care, prin urmare, constituie soclul viziunii interioare indispensabile oricărei creații autentice. Astfel, creolitatea se definește ca o contracultură fundamentată pe autoritatea criticilor la adresa discursului asimilaționist ca discurs mimetic, și a negritudinii ca discurs reducționist În ceea ce privește identitatea antileză. Principiile de bază Din criticile deja expuse decurg un anumit număr de principii. Mai Întâi, creolitatea Își are rădăcinile În limbă și În oralitate.Cultura făurită În cadrul sistemului de plantații centrat pe producția de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a diferitelor procese de creolizare. Astfel, „creolitatea este ș...ț faptul de a aparține unei entități umane originale care, În timp, s-a degajat din aceste procese” (ibidem, p. 31). Această concepție ne permite să facem distincție Între creolitate și negritudine (care, deși a constituit În istoria culturală a Antilelor o rezistență și o terapie În fața asimilaționismului, a privilegiat totuși un element ă cel african ă În raport cu ceilalți factori constitutivi ai identității). Creolitatea se distinge și de americanitate În măsura În care aceasta din
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În legătură cu acest subiect, Aimé Césaire a răspuns de fiecare dată, foarte laconic, că această noțiune este un mijloc de a ignora ce datorează Antilele Africii, acceptând că, În cel mai bun caz, creolitatea „nu poate fi decât «un departament al negritudinii»”. Mai prolix și mai analitic, salutat de redactorii de la Eloge ca omul care le-a permis eliberarea de negritudine, Edouard Glissant și-a exprimat distanța față de ceea ce el considera a fi „o vizare a ființei”, când de fapt ar trebui
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a ignora ce datorează Antilele Africii, acceptând că, În cel mai bun caz, creolitatea „nu poate fi decât «un departament al negritudinii»”. Mai prolix și mai analitic, salutat de redactorii de la Eloge ca omul care le-a permis eliberarea de negritudine, Edouard Glissant și-a exprimat distanța față de ceea ce el considera a fi „o vizare a ființei”, când de fapt ar trebui, În opinia lui, să se tindă Înspre relație. „Creolizările”, scrie el, „fac o introducere pentru Relație, dar nu cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
André (1981), Civilisés et Energumènes, Paris, Ed. Caribéennes et l’Harmattan. MAGRIS Claudio (2001), Utopie et désenchantement, Paris, Gallimard. RIBAUT Claude (1840), Dictionnaire de la langue française d’après les dictionnaires de l’Académie, Paris, Ledentu. Φ COLONIALISM, IDENTITĂȚI CULTURALE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Sincretism Creuzet franceztc "Creuzet francez" Φ INTEGRARE, Melting pot Culturalismtc "Culturalism" Conceptul de culturalism, apărut la mijlocul secolului XX În Statele Unite, s-a născut cu ocazia publicării unor lucrări novatoare, considerate uneori aproape revoluționare, ale antropologiei americane reprezentate de Ruth Benedict
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sont-ils bons à penser symboliquement?”, L’Homme, vol. 15, nr. 2, aprilie-iunie, pp. 5-24. WURM Stephen (1995), „Route de la soie et langues hybrides du nord-ouest de la Chine”, Diogène, nr. 171, iulie-septembrie, pp. 57-67. Φ Bricolaj, CREOLITATE, DIVERSITATE, Melting pot, Metisaj, NEGRITUDINE, Patrimoniu cultural, Rasă, RASISM, Sincretism, STRĂIN I ă Îtc "I ă Î" Identități culturaletc "IdentitĂȚi culturale" Concept polimorf, care se regăsește atât În abordările științifice, cât și În cunoștințele obișnuite, identitatea este un dat dificil de Înțeles, din cauza multidisciplinarității sale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Grand Miroir. KALTENBACH Marie-Hélène și TRIBALAT Michèle (2002), La République et l’Islam, Paris, Gallimard. LAPLANTINE François și NOUSS Alexis (coordonatori) (2001), Métissages. De Arcimboldo à Zombi, Paris, Pauvert. Φ Comunitate, Diferență (dreptul la Î), HIBRIDITATE, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTEGRARE, MULTICULTURALISM, NEGRITUDINE, Rasă, Recunoaștere (politică de Î), Sincretism Minoritatetc "Minoritate" Din punct de vedere sociologic, un grup constituie o minoritate atunci când membrii săi posedă o identitate percepută ca inferioară sau devalorizată din punct de vedere social. ν Noțiunea se referă Întotdeauna la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Paris, Payot (prima ediție americană: 1949). RADCLIFFE-BROWN Alfred și FORDE Daryll (coordonatori) (1953), Systèmes familiaux et matrimoniaux en Afrique, trad. fr., Paris, PUF (prima ediție engleză: 1950). ZIMMERMANN Francis ( 1993), Enquête sur la parenté, Paris, PUF. Φ Clan, Stratificare Negritudinetc "Negritudine" La mijlocul anilor ’30, apare la Paris un mic ziar, L’Etudiant martiniquais, ce va deveni mai târziu L’Etudiant noir. Schimbarea de nume a publicației, esențialmente corporatistă la Început, nu părea să aibă a priori vreo importanță, Însă anunța o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
propunere pe care a făcut-o Senghor, aceea de a numi ziarul L’Etudiant nègre1 ă propunere considerată prea Îndrăzneață de către colegii săi de generație și, ca urmare, respinsă ă, indică deja sensul Întreprinderii lor, care avea să de naștere negritudinii, cuvânt ce apare pentru prima oară În acest ziar. Contextul deschiderii critice și reflexive care a dus la crearea acestui concept, a cărui paternitate Îi este În general atribuită lui Aimé Césaire, inclusiv de către Senghor, este cel al unei lumi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care sălășluiește În om și care Îl face să participe emoțional la operele civilizatoare. Într-un foarte frumos text (citat de Kesteloot, 1967, pp. 122-123), Senghor revine asupra anilor ’30 și asupra Împrejurărilor În care a luat naștere conceptul de negritudine: „Am descoperit astfel ș...ț miracolul dorinței, «forța vitală» a negrilor africani. Ca și arborele filao, ale cărui rădăcini pătrund adânc În nisipurile pântecului inferior și șale căruiț ramuri presărate cu stele cântă În inima alizeelor. Ani de foc pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Ani de foc pentru o Întreagă generație de tineri prizonieri În facultăți, ani deloc literari, așa cum crezusem, ci cu adevărat vitali. Am mărșăluit Înarmați cu armele miraculoase ale clarviziunii, străpungând zidurile oarbe, descoperind, recreând minunile regatului copilăriei. Am renăscut Întru negritudine”. Definiții și reprezentări Într-un articol apărut Într-un număr al revistei Europe consacrat lui Césaire, Denise de Saivre reține trei definiții ale negritudinii: „«Negritudinea este conștiința faptului de fi negru, simplă recunoaștere a unei realități care implică acceptarea, asumarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu armele miraculoase ale clarviziunii, străpungând zidurile oarbe, descoperind, recreând minunile regatului copilăriei. Am renăscut Întru negritudine”. Definiții și reprezentări Într-un articol apărut Într-un număr al revistei Europe consacrat lui Césaire, Denise de Saivre reține trei definiții ale negritudinii: „«Negritudinea este conștiința faptului de fi negru, simplă recunoaștere a unei realități care implică acceptarea, asumarea destinului, istoriei și a culturii proprii.» (Aimé Césaire) «Negritudinea este alcătuită din ansamblul valorilor civilizației negre.» (Léopold Sédar Senghor) «Negritudinea nu este altceva decât
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Negritudinea ar fi așadar plurală. Într-adevăr, așa cum vom vedea, concepțiile care Îi sunt asociate merită nuanțate În funcție de scriitorii adepți ai doctrinei. Este necesar, În primul rând, să vedem care sunt elementele comune. Pentru Început, cu toții sunt de acord că negritudinea este o nouă grilă de lectură a istoriei umanității. Colonialismul afirma rolul civilizator al națiunilor europene În Africa, mergând chiar până la a pretinde că Începutul istoriei africane coincide cu procesul colonial. Această concepție se bazează de altfel pe logica temporală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ț)... Au fost apoi priviți cu mai multă indulgență. S-a spus: sunt mai buni decât se zice. În sfârșit, s-a Încercat formarea lor. Au fost asimilați. Au devenit «copii mari» la școala stăpânilor” (Kesteloot, 1967, p. 83). Adepții negritudinii fac referire și la martori ca Théodore Monod, fost director al IFAN (Institutul Francez pentru Africa Neagră) din Dakar, care a repus În discuție un anumit număr de concepții: „Negrul”, spune el, „nu este un om fără trecut, n-a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
trecut, n-a căzut din copac alaltăieri” (ibidem, p. 85). Se afirmă așadar bogăția Africii, măreția trecutului său, rafinamentul moravurilor și locul preponderent al culturii În cadrul societăților sale. Această dezbatere, care astăzi poate părea depășită, este o miză extraordinară pentru negritudinea pe cale de a se naște. Este important, mai Întâi, să se arate o istorie nouă, care să restabilească adevărul cu privire la respectabilitatea Africii ca spațiu de referință. Este nevoie, pe de altă parte, prin exaltarea „virtuților imaculate”, să se aducă dovada
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a realizărilor tot mai des Întâlnite chiar și În Europa ale artei negre. Iată deci ce au În comun aceste viziuni. Totuși, anumite concepții se deosebesc Între ele prin statutul acordat noțiunii. La Césaire, există un refuz de a considera negritudinea oideologie, adică un sistem de referință care ar justifica ansamblul operei sale și activității sale politice. Există Însă și o diferență la nivelul expresiei În Însăși arta poetică, iar aceasta dezvăluie niște abordări distincte. Jean-Paul Sartre remarca, vorbind despre poezia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sistem de referință care ar justifica ansamblul operei sale și activității sale politice. Există Însă și o diferență la nivelul expresiei În Însăși arta poetică, iar aceasta dezvăluie niște abordări distincte. Jean-Paul Sartre remarca, vorbind despre poezia lui Césaire, că „negritudinea este descrisă În aceste frumoase versuri mai curând ca un act decât ca o dispoziție. Este Însă actul unei determinări interioare: nu este vorba despre a lua În mâini și a transforma bunurile lumii, ci de a exista În sânul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o dispoziție. Este Însă actul unei determinări interioare: nu este vorba despre a lua În mâini și a transforma bunurile lumii, ci de a exista În sânul ei” (Sartre, 1997, p. XXX). Ceea ce vrea să spună Sartre aici este că negritudinea lui Césaire e minimalistă, nu În sensul unei superficialități, ci din perspectiva unei idei minimale: recunoașterea negrului ca om În toată demnitatea sa. Această recunoaștere ar permite o relație cu celălalt respectând Întru totul exigența de autenticitate. Iar dacă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]