59,730 matches
-
Acasă > Strofe > Delicatețe > MIMAU TRIST BUCURIA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1197 din 11 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Noaptea nu era neagră, era cenușie, stelele erau verzi, căzute prințe noi, drumul se ducea pe râu până la izvor apoi intra-n tunel, trecea dincolo. Tu ai plecat făcându-mi cu mâna, era o chemare ori semnul despărțirii. Sângele era subțire, de pasăre, se
MIMAU TRIST BUCURIA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Llelu_nicolae_valareanu_1397249504.html [Corola-blog/BlogPost/347778_a_349107]
-
de noi, nu pătrunde aici, în sala cu reflectoare și tablouri, cu sculpturi și lume de bun gust, dar eu la ea, la marea imensă, demonică și supărată, mă gândesc privind creația lui Baruh Elron, căci de pe apa aceasta, aproape neagră și cu valuri înfiricoșătoare, ridicate până la parapet, răscolesc imagini ascunse de demult în imaginația mea despre Potop și despre Arca lui Noe. Supraviețuitorii Potopului au fost babilonienii, cu regele lor, Nabucodonosor, cel care care a reluat o idee mai veche
CU BARUCH ELRON, LA „SALON D’AUTOMNE”, ÎN TEL AVIV de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/roni_caciularu_1420088080.html [Corola-blog/BlogPost/367642_a_368971]
-
În pădure... de Dorel Dănoiu Ca în fiecare an, sezonul ghebelor conservate pentru iarnă, cu oțet sau la sare ca să fie acolo, lângă o friptură, începuse. Era împătimit să respecte tradiția păstrată de la bătrâni. Dacă de Revelion nu aveai bureți negri și ghebe, sirop din muguri brad sau de jnepeni pe masă, apoi te puteai considera un nevolnic ce nu ține la moștenirea bătrânilor, la obiceiul locului. De fiecare dată când mergea la cules, obișnuia să își ia telefonul cu care
ÎN PĂDURE de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1486720440.html [Corola-blog/BlogPost/369151_a_370480]
-
cea mai bună la studiu, dar și prietenii îi erau alături, chiar și după actele sale nesăbuite care au mușcat din legile statului până la sângerare. Fața părinților, de durere, s-a lungit atunci până jos și mai departe, până la apa neagră și murdară. Privirile din ochi s-au tulburat, lumina era năpădită de o penumbră îndoliată. Umbra, fără să dea nimic în schimb, îi va înghiți anii adolescenței că a încercat să fie dumnezeul său propriu și a spus: iau prafuri
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
a nu știu câta oară, secvențele stigmatizate din viața lui, care l-au îmbătrânit peste noapte. A încercat să fie dumnezeul său și al altora, și a spus copiilor: luați pastile, cumpărați vise, vi le dau la prețul pieței foarte negre, serviți-vă măi băieți și fete, cu legănări tandre, ireale, cu beții cerești fără comparație că viața este tristă și monotonă și goală și fără culoare. Haideți și cumpărați senzații de categoria grea, să devii cool, șmecher,megabeton. Dar buldozerul
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
peste această dimensiune ateriza pe pământ cu inima îmbujorată ... Al patrulea concurent strălucea într-un costum purpuriu, se chema Steven, curajosul. A vrut să zboare mai mult decât ceilalți, care au luat startul înaintea lui, a vrut faimă pentru zilele negre, dar și pentru cele însorite, a visat nemurirea care nu s-a împărțit încă din monopolul cel sfânt. A riscat viața și când spera că a reușit să atingă strălucirea, expunând schiurile luminii peste puterile omului, a clacat. S-a
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Concursul_de_schi_.html [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
se separă de experiențele obișnuite, cotidiene: ”nu mai vreau să mă privesc în oglindă... nu pentru că nu aș fi frumoasă, ci pentru că este prea multă durere în ochii mei!” (About immortality). Lucrurile evoluează, până când aceasta se adâncește în ”cea mai neagră noapte”: ”sunt în mlaștină... până la gât! atâta mi-a mai rămas... privirea disperată!”, se confesează Daniela Voiculescu în ”Roving Eye”. Aceiași dezamăgire marchează și momentele ce ar trebui să fie de bucurie. La aniversarea zilei de naștere, autoarea recunoaște cu
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
în rânduială, în lumină! și Dumnezeu se va bucura de această lucrare-mesaj!” (Passiflora). Divinitatea Însăși e chemată să Se bucure de unirea ei cu cel iubit, așa cum S-a bucurat, de prima nuntă, în Eden. Iată de ce, cu atât mai neagră, venită din semiobscuritate, cu străfulgerări oculte, este decizia omului pereche de a pune capăt iubirii. Vinovat de crimă, răspunzător pentru o situație fără ieșire, el este cel ce ar fi trebuit să aducă și nu să ucidă lumina: ”m-ai
CUM ESTE SĂ TRĂIEŞTI DIN POEZIE, ÎNTR-UN TIMP DE ÎNGER de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Cum_este_sa_traiesti_din_poezie_intr_un_timp_de_inger.html [Corola-blog/BlogPost/356149_a_357478]
-
contradicții divine”) - Sapă, Ioane, acuși ne doboară căldura! Mai dă sticlă aia de rachiu și la mine! - Doar nu ne grăbește nimeni, camarade, de ce să ne omorâm? Vasile își scoase pălăria de pe cap și o trânti pe mormanul de pământ, negru și slinos, scos din groapă. Era o pălărie din paie de orez, veche și roasă pe la boruri, primită de pomană cine mai știe când și de la ce răposat. Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva fire
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
știi că nu mă interesează morții, eu fac treaba și iau mălaiul; dar acum dacă zici că rachiul e de la primăriță, voiam să știu cui zic bogdaproste. Ion era un tip la vreo 52-54 de ani, brunet, cu un păr negru ca pana corbului, creț și bogat. Nasul, borcănat, devenise, după un sfert de rachie, mare cât o cartoafă și roșu ca o sfeclă. Era mai robust, chiar grăsuț în comparație cu Vasile, care era un sfrijit de pistruiat cu buzele vineții. Deși
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
care odinioară s-a aflat un chip de care ea se îndrăgostise pentru prima și ultima oară în viață, pe care îl ținuse de atâtea ori în brațe, îl mângâiase pe obraji, îi trecuse mana prin părul lui des și negru, dar mai ales cât îl mai sărutase! Domn' major își revenise, era mai vorbăreț acum. - Ce spui părinte, crezi că este puterea lui Dumnezeu aici? - Toate sunt de la Domnul, fiule! Nimic nu apare din nimic! Ultimele cuvinte ale preotului îl
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
sufletul, și creionează veritabile arhitecturi literare, pe care le trimit ofrande confraților de peste tot. Volumul de versuri Umbra luminii, al lui Ion Micheci pare a fi un cântec tandru venit din altă lume, așa cum punctează Gheorghe A. Stroia. Romanul Călugărul negru, scris de Șerban Tomșa mizează pe un subtil melanj între real și fantastic, între existența frustă... și ficțiunea compensatorie, după cum notează Geo Galetaru. Ion Pachia Tatomirescu ne înfățișează un amplu articol despre lirica lui Anghel Dumbrăveanu, poetul solar, care își
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
De la o zi la alta schimbate. Silueta după frunze forma-și schimba, Azi coroană-ncărcată, Mâine tulpina felina, Azi uscată, mâine de picuri plină. Soare blând, dulce adiere, Zburliți copaci, Stârnita de furtună a ramurilor apropiere. Nori albi, pufoși sau negri de mânie, Crizanteme-n bigudiuri, Ramuri lungi de salcii atârnând în armonie ---------------------------------------- Rodica EIZIKOVITZ Haifa, Israel 10 aprilie 2015 Referință Bibliografica: Rodica EIZIKOVITS - VERSURI PURTATE DE VÂNT / Rodica Eizikovits : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1561, Anul V, 10 aprilie
VERSURI PURTATE DE VÂNT de RODICA EIZIKOVITS în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/rodica_eizikovits_1428650561.html [Corola-blog/BlogPost/372895_a_374224]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > OCHII MAMEI Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 2072 din 02 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Sub un coviltir de brumă înțărcând a morții sete, odihnește-un chip de mumă prin a humei, negre plete. Iarna, prinsă-n flori de gheață i-a-nflorit pe la ureche, arcuind un fir de viață pe la casa ei, cea veche. Ochii ei, blânde izvoare înecau în streșini, plânsul, tot privind pe geam o floare cu-al său chip
OCHII MAMEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1472806688.html [Corola-blog/BlogPost/381628_a_382957]
-
erau doctorii curții iar aici, în sala de consiliu restrâns a regelui, la fel ca peste tot, puțea a latrină de-ți cădea părul din nas. În roabă zări un morman de țoale aurii peste care se afla o oaie neagră. Cum nu era prima grozăvie pe care o văzuse în ultimele ceasuri, Verdunel se apropie cam îndrăzneț de roabă. O coadă de halebardă bine țintită, între picioare, îi temperă elanul și-l făcu să se prăbușească destul de inestetic la niște
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
multă vreme. Verdunel, atent la filmare, nu se sufocă, bine, rămăsese totuși în afara razei letale, ci vorbi în continuare: - Olicăă, neică ce-i la tine-n gură nici la dom plutonier de la manutanță nu văzui! Ai doi colți și ăia negri iar în cerul gurii o frumusețe de gomă sifilitică de mă mir că mai poți înghiți și nu dai pe nas toată ciorba. Hai, că m-ai dat gata! Nu-mi trecea prin cap în vecii vecilor că ai fi
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
vară -acum și încă mai aștept! Aștept o liniște micuță, lină,/ O ușurare, să pot respira,/ Să fiu ușoară, să zburd prin lumină,/ Și-un înger să-ntâlnesc în calea mea.” Ligya n-a plecat, singura ei mare e cea Neagră. Lumea-i în schimbare, mare noastră s-a umplut cu alge albastre! Oceanul îl vezi de la fereastră, câteodată din avionul cu care mereu revii și revii...de acolo de unde n-ai plecat. “Cu valuri ce se sparg pe chipul meu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/va-invit-in-sufletul-meu/ [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
dată când mi-e dor de moarte... am senzația că aștept pe cineva și că trebuie să mă gătesc frumos să-mi pun cămașa albă cea cu gulerul lat costumul și cravata gri mai întâi o să-mi lustruiesc pantofii ăia negri rămași de la nunta fiului meu între mine și distanța de afară există multă ceață mi-au amorțit brațele și încheieturile tremur nervos mi-e frică de o blocare a privirii dincolo de lumină mi s-au împăienjenit ochii mă târăsc aproape
SUSPECT DE MOARTE de TEODOR DUME în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1442072476.html [Corola-blog/BlogPost/378221_a_379550]
-
pământeni” de Marin Preda. „Ai văzut cum scrie ăsta?” s-a arătat el foarte surprins. „Ți-e teamă să nu ți se uite careva peste umăr ca să vadă ce citești!” Cartea lui Preda eclatase precum lumina unui far peste apele negre și amare ale unei întinderi marine, prinzând în fasciculul ei de lumină întregul sistem de teroare și opresiune al regimului comunist. A fost socotit romanul-sumă al unei epoci. Pe Marin Preda, fiindcă tot a venit vorba de el, l-am
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1456989506.html [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
cuvioasa Sara Leia și nici cei șase copii nu exprimară nici o mirare. E drept că nu-l priviseră cu atenție ci doar în treacăt, fiecare cu ale lui. Puțin încurajat, reb Fisel își îmbraca haina și își puse un fular negru, de parcă s-ar fi pregătit să atace o diligență. În fapt, nu se pregătea decât să ajungă la oficiul poștal local, la ghișeul de recomandate și trimiteri externe unde lucra. Pe drum se întâlni în treacăt cu câțiva vecini sau
SCHIŢE UMORISTICE (19) – EXTRAORDINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1420107543.html [Corola-blog/BlogPost/372836_a_374165]
-
loviți, Mâna unui înger îi îndreaptă iar, Toate-s cu folos, nimic în zadar! Lasă-mă să fiu ultimul cocor Să duc peste timp dorul călător, Aripa ce-i frântă să cunoască zborul Să nu-i fie teamă când e negru norul. Lasă-mă să cânt și acest refren, Vara a plecat cu ultimul tren, Gara nostră mică e 'mbrăcată-n frunze, Șinele se-ascund în galbene pânze. Ochiul de fereastră adună imagini Scriu cu nostalgie toamnele în pagini, Timpul prea grăbit
TIMPUL PREA GRĂBIT... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1726 din 22 septembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1442938327.html [Corola-blog/BlogPost/381864_a_383193]
-
lesnicios și, în calitate de culegător, are un câmp mai larg de obținere a hranei. Unirea mai multor familii într-un grup a dus la sporirea considerabilă a productivității muncii într-atât încât au apărut depozite economisite în zile albe pentru zilele negre. Această economisire constituie mugurul care a generat societatea în care trăim astăzi. Dar grupul social impune necesitatea unei conduceri, a unei puteri conducătoare și adoptarea unor reguli. Din acel moment noțiunea de libertate a acțiunilor omului nu mai poate exista
ISTORIOARĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2191 din 30 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1483100154.html [Corola-blog/BlogPost/354154_a_355483]
-
Ediția nr. 985 din 11 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Stejărel Ionescu timp de plumb urlă norul după dealuri sus pe prispa mama tace se rupe valul de maluri ploaia-i rece și rapace, ceru-i cenușiu și negru iarăși stâncile-s puștii marea, se rupe de-antregul peste malurile puștii, toarnă ploaia cu găleată vânturile bat tăios printre nori umblă săgeată fulgerând de sus în jos, croncăne păsări de noapte prin poduri părăsite cimitirele sunt toate plumburii și părăsite
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poezii_de_stejarel_ionescu_al_florin_tene_1378887602.html [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
greu de înțeles. Iona! Lioara: Ce este cu Iona? Adam: Ai citit și tu Cartea lui Iona? Lioara: Da, am citit. Adam (O ia de mână pe Lioara, se așează pe bancă și privesc stelele.) Imaginează-ți că cerul acesta negru e o mare învolburată ce înghite stelele. Lioara: A înghițit luna. Adam: Pe Iona. Lioara: Înseamnă că peste trei ore o să răsară luna? Adam: Spre dimineață, ca o regină albă, trecută în lumea celor ce nu mai au glas. Lioara
LIMBAJUL STELELOR de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1472670919.html [Corola-blog/BlogPost/375421_a_376750]
-
împăcată. - Și doctorița aia cu ipohondria ,te-ai dus să-i bați obrazul ? - Nu m-am mai dus.... O să i-l bată D-zeu cândva. Dacă ne lăsam în seama ei ,acum bătrâna ar fi zăcut în cimitir,cu textul negru scris pe cruce: Sub această piatră grea Șade biata soacră-mea Moartă ...de inimă rea ! Dan Gheorghilaș Referință Bibliografică: INIMĂ REA / Dan Gheorghilaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1569, Anul V, 18 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
INIMĂ REA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1429344837.html [Corola-blog/BlogPost/354005_a_355334]