634 matches
-
cu vite, brânzeturi, lână, cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
cherestea a făcut ca la Rucăr să crească și mai mult interesul pentru învățătura de carte în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Este de menționat că pe la începutul acestui secol erau în sat 14 neguțători de vite, 18 neguțători de cherestea, 12 cârciumi. Erau de asemenea mulți meșteșugari, lemnari, rotari, cojocari, morari, croitori, cismari, dulgheri. În sat funcționa o "cășerie"adică o fabrică de brânzeturi. Schimbul de mărfuri, ocupațiile zilnice, alte activități lucrative sau productive implicau ca un număr
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xix_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355662_a_356991]
-
drumul. Îndrăzneț. Cuvintele „stimate domn” au sunat ca un clopoțel de argint. L-am anunțat pe portar că aveam o vizită și mi-am așteptat oaspetele neconvențional la intrarea oficială în clădirea ambasadei, fosta vila până în anul 1949 a unui neguțător olandez, până când armatele lui Mao au transformat orașul din Beiping, Tihna Nordului, în Beijing, Capitală de Nord, alternativă la Nanjing, Capitală de Sud a lui Jiang Jieshi. Corneliu Leu a venit acoperit aproape în întregime de o umbrelă gri ca
21 IULIE 1932, ZI BENEFICĂ (CORNELIU LEU 80) de CONSTANTIN LUPEANU în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 by http://confluente.ro/Constantin_lupeanu_21_iulie_1932_zi_b_constantin_lupeanu_1341570119.html [Corola-blog/BlogPost/354619_a_355948]
-
personal, necuviința sau alte lucruri care nu aduc cinste numelui Său. Ori de câte Casa lui Dumnezeu, ( Biserica )și inima noaastră sunt folosite în astfel de scopuri, atunci ele devin „ o peșteră de tâlhari” De ce Iisus a ales să biciuiască neguțătorii în templul Său? Acest gest este urmat de o serie de motive. - Cea mai mare grijă a lui Cristos este sfințirea noastră și sinceritatea plină de evlavie în Biserica Sa. - Închinarea în Biserică trebuie să fie în „Duh și-n
SEMNIFICAŢIA SĂRBĂTORII PASCALE LA CREŞTINI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_janik_1428661853.html [Corola-blog/BlogPost/373004_a_374333]
-
nopți! - discurile întregi ale unor Vangelis, Jean Michel Jarre, Kraft Werk, Klaus Schulze, Tangerine Dream, Isao Tomita, Kitaro, Gábor Presser și alții. „Muzica spațială“ adică, ce va inunda tarabele Bucureștiului de după '89. Din 1990 a venit peste noi domnia „marilor neguțători“, anunțată de Asimov, în „Fundația”, ca o perioadă intermediară, de refacere a Imperiului Galactic, însă în România ea având un impact negativ asupra consumului centralizat de SF de până atunci. Libertatea de imaginație SF era acum cenzurată nu de ideologi
COLECŢIA POVESTIRI STIINŢIFICO-FANTASTICE – O ÎNCADRARE ISTORICĂ de DORU SICOE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Doru_sicoe_colectia_povestiri_stiint_doru_sicoe_1356949997.html [Corola-blog/BlogPost/350830_a_352159]
-
PATRIA DORULUI Cascade de lacrimi nearse Se răsfrâng cu durere, Peste chipul trist, slăbit Umilit al... norodului. Cârmacii au adus jelanie, Au rănit Inima cea mare, Au prăbușit pe orfani, văduve, Pe bătrâni și pe copii... Ne-au aruncat la neguțători, În apele tulburi din patru zări. Din destine curg în valuri, Lacrimi neosteite de speranțe. Adevărul e chior, neputincios, Dar până când? Ceva se va-ntâmpla cu gloata Înfometată și jefuită de noii ciocoi. Înstrăinați de propriile bogății, Sărăciții și însetații
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
de pică... Aceeași perorație azvârlită-n pustiu, nimeni nu are timp pentru nimeni, nici măcar pentru sine. Timpul - cel mai scump capital, cel care nicicând nu se cumpără, nu se vinde, s-a isprăvit s-a isprăvit tarabele sunt pustii acum neguțătorii au plecat cu saricile goale în alte târguri, departe, sperând un câștig nesperat, cine să le mai cumpere Timpul? Marfă inaccesibilă... Stai la cozi nesfîrșite și nici nu apuci măcar o ciozvârtă, o cirtă de timp, o idee de timp
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
tragedii, studiați și azi au fost Eschil, Sofocle și Euripide, iar cel mai important autor de comedii a fost Aristofan. În aceeași peroadă a antichității, teatrul latin ivea comedii de bun umor între care piesele lui Plaut, Gemenii, Comedia Măgarilor, Neguțătorul, Ulcica cu bani, Odgonul, Amfitrionul, ș.a. cu personaje vivace, cu replici acide, jucându-se cu mare succes la public așa-zisul teatru în teatru. Dar se juca și histrionic nu numai în marele amfiteatru ci și în locuri publice, pe
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
care le vom face pe baza unor date precise și știri din epocă vin să confirme acest lucru. În unele documente voievozii țării se adresau direct slujitorilor vămii de la Rucăr, poruncindu-le să respecte întocmai cele scrise în priviligeiile acordate neguțătorilor brașoveni. Astfel, fiul Mihail voievod și asociatul la domnie al lui Mircea cel Bătrân, scria: ... Iar voi, vameșilor de la Rucăr, asa vă poruncește domnia mea ca să feriți de acești brașoveni, să nu-i prădați, ci să le luați vamă dreaptă
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/325_de_ani_de_scoala_rucareana.html [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
vremurilor", încep să-și înstrăineze delnițele avute până atunci în devălmășie. Și astfel, unele se vând, altele se pun zălog pentru diverse datorii, dându-se zapise de la unii la alții, acte doveditoare. În acest timp, deținătorii de capital, pârcălabii, preoții, neguțătorii, foloseau de multe ori acte false. Nu puține sunt plângerile unor rucăreni privind înșelarea lor prin "zapise mincinoase". Și astfel, spre a nu mai fi înșelați au fost, în mod firesc, interesați să învețe carte. Mărturii ale unei limbi române
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_sec_al_xvii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
plecare Esculap, „să faci zilnic prelungă plimbare, Prin cartierul tău și chiar prin tot satul; Închipuie-ți că pornești cu colindatul”. Prezutindeni mă poartă gândul și dorul, Deși nu sunt vestitul Iscoditorul. Descoperitorului de Indii - multe urări: Mircea Eliade și neguțători peste mări. Canada nui mi se pare chiar departe, Dar mă sperie oceanul care ne desparte. Am aflsat legenda cu Erik cel Roșu, Dar a trimis solii însuși Păroși-ul: Trimit „peste gard” armonii de viori, Visătoare seara, vesele în
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Preumblari.html [Corola-blog/BlogPost/357971_a_359300]
-
reprezentative din Ardeal, cuptorul de topit sticlă cu două țevi încrucișate, de fasonare a sticlei, mâna care controlează focul, soarele ce simbolizează lumina care este deasupra tuturor și călăuzește sticlarii, lupul, simbolul Ordinului cavaleresc care avea grijă de convoaiele de neguțători. Domnul Rotar Alexandru posedă foarte multe secrete de obținere a sticlei și dorința dumnealui este de a le face cunoscute, mai ales, tinerilor pentru a transmite mai departe meșteșugul care, în era materialului plastic, a început să își piardă din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
ori la miazănoapte a Mării Mediterane - unde s-a zămislit creștinismul ca religie a lumii, cămile, măgari, cai, confecționau costume militare de epocă, scuturi, sulițe, aduceau legume și fructe, sare, piper, curmale, ghimbir și scorțișoară și alte mirodenii pentru tarabele neguțătorilor, locuri de împrumut și schimb pentru zaiafeți, sau de reculgere pentru sufletele morților lor ori de preaslăvire pentru Dumnezeul tuturora care se va naște în această mărită și mirifică noapte orientală ... Familii întregi se puneau la dispoziția acestei restituiri de
CRĂCIUN LA CERES ÎN CALIFORNIA! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 177 din 26 iunie 2011 by http://confluente.ro/Craciun_la_ceres_in_california_.html [Corola-blog/BlogPost/367252_a_368581]
-
Ediția nr. 1776 din 11 noiembrie 2015. Orașul meu natal Vechea așezare pe malul stâng al Dunării ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohtonă. Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
făcute la război și paturi. Citește mai mult Orașul meu natalVechea așezare pe malul stâng al Dunării ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohtonă. Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/gigi_stanciu/canal [Corola-blog/BlogPost/384774_a_386103]
-
la plecare Esculap, „să faci zilnic prelungă plimbare, Prin cartierul meu și chiar prin tot satul; Închipuiește-ți că pornești cu colindatul”. Pretutindeni mă poartă gândul și dorul, Deși nu sunt vestitul Iscoditorul. Descoperitorului de Indii - multe urări: Mircea Eliade și neguțători peste mări. Canada nu mi se pare chiar departe, Dar mă sperie oceanul care ne desparte. Am aflat legenda cu Erik cel Roșu, Dar a trimis solii însuși Păroși-ul: Trimit „peste gard” armonii de viori, Visătoare seara, vesele în
PREUMBLĂRI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Preumblari_0.html [Corola-blog/BlogPost/361811_a_363140]
-
și 1641. De acum, de la alegerea părților, reprezentate prin dramuri și funii, unii moșneni, forțați de „iuțeala vremurilor” au început să-și înstrăineze din drepturile deținute în devălmășie în munți. Înstrăinările s-au făcut mai ales de către Gheorghe Smerna, numit „neguțătorul satului”, român macedonean, care se ocupa cu aprovizionarea armatei turcești și care ajunsese un mare deținător de capital. Îndrăgind plaiurile rucărene, el a zidit aici biserică și școală, pe la 1780, și-a luat numele de Rucăreanu, a îndemnat pe moșneni
UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 by http://confluente.ro/La_rucar_muscel_un_muzeu_particular_mai_putin_cunoscut_.html [Corola-blog/BlogPost/370928_a_372257]
-
pentru secolul XXI. Alături de Jeanette Winterson, care a ales în romanul său O paranteză în timp să imagineze în contemporaneitate piesa Poveste de iarnă, ceilalți scriitori implicați în proiect și piesele lui Shakespeare care le-au revenit sunt: Howard Jacobson - Neguțătorul din Veneția, Anne Tyler - Îmblânzirea scorpiei, Margeret Atwood - Furtuna, Tracy Chevalier - Othello, Edward St Aubyn - Regele Lear, Jo Nesbø - Macbeth, Gillian Flynn - Hamlet.
Shakespeare și ”O paranteză în timp” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104377_a_105669]
-
Comanescu, cu sustinerea British Council Romania. Până acum, în limba română au apărut trei titluri din această serie: O paranteză în timp de Jeanette Winterson (Poveste de iarnă reimaginată), Shylock este numele meu de Howard Jacobson (reinterpretarea tematică a piesei Neguțătorul din Veneția) și Scorpia de Anne Tyler (o trimitere sugestivă la Îmblânzirea scorpiei). Urmează noi romane de Margaret Atwood (tema Furtuna), Tracy Chevalier (tema Othello), Edward St Aubyn (tema Regele Lear), Jo Nesbø (tema Macbeth) și Gillian Flynn (tema Hamlet
Modernism, avangardă, interpretări în cheie contemporană ale lui Shakespeare, Terapia destinului, dar și povestiri de viață by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105571_a_106863]
-
opuse celor pe care noi le descoperim într-un text. În toate dialogurile cu scena, rămâne decisivă satisfacția de a înțelege că imaginația unui regizor este întotdeauna mai puternică. Ion Caramitru are și vocație de regizor. A montat în Japonia Neguțătorul din Veneția și Othelo de Shakespeare, dar și o parafrază a Macbeth-ului shakespearian, satira Macbett a lui Eugen Ionescu. Aș mai aminti câteva spectacole pe care și-a pus amprenta ca regizor, pe scena TNB, care fac săli arhipline: Toți
Adâncă reverență lui Ion Caramitru la cei 75 de ani, între Hamlet și Prospero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105726_a_107018]
-
impuneau cu necesitate, organizarea științei de carte în structuri coerente, corespunzătoare nevoilor locale. În această perioadă a fost nevoie de un mai mare număr de slujitori ai vămii. Apoi, din sânul populației rucărene se ridicaseră un număr mai mare de neguțători, iar numărul tranzacțiilor de tot felul încep să crească. Se fac tot mai multe înstrăinări de drepturi, vânzări de delnițe, se întocmesc tot mai multe acte de zălogire, zapise de vânzare, adiate, hotărnicii, noi catagrafii. Toate acestea au cerut un
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
în părțile noastre, ale Muscelului, unii spun că din Albania, alții din Macedonia. În pisania bisericii din Suseni, ctitoria sa, el menționează că venise la Rucăr din eparhia Castoria. Era cunoscut în sat mai ales sub numele de jupân Gheorghe, neguțătorul satului, care aproviziona cu alimente armata turcă. Îndrăgind plaiurile rucărene, își schimbă numele în Gheorghe Rucăreanu, începând să cumpere diferite delnițe, apoi și moșii întregi, chiar munți din proprietatea devălmașe a satului. Stăpânit de gânduri frumoase pentru satul al cărui
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xviii_lea.html [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
fost cîndva. Și pentru îndrăgostiții de literatură, de gîndirea liberă. Și pentru procurori, eventual. ---------------------------- Alexandru PETRIA, născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psihosociologie. Cărți publicate: „Neguțătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) și „La ce bun poeții” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_petria_1437721963.html [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
a publicat romanul „Zilele mele cu Renata”, la Tritonic. Publica pe blogul personal „Realitatea lui Petria” , născut la 27 februarie 1968, în orașul Dej, județul Cluj. Debut publicistic și poetic în „Tribuna” în 1983. Studii întrerupte de psihosociologie. Cărți publicate: „Neguțătorul de arome” (1991, poeme), „33 de poeme” (1992) și „La ce bun poeții” (colectiv, interviuri). În pregătire, volumul de versuri „Masochistul”. Colaborări sporadice la toate revistele revistele literare importante. După 1989: șeful Comisiei pentru abuzuri și drepturile omului în CPUN
FANTOMA UNIUNII SCRIITORILOR de ALEXANDRU PETRIA în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 by http://confluente.ro/alexandru_petria_1437721963.html [Corola-blog/BlogPost/344016_a_345345]
-
din 11 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Orașul meu natal Vechea așezare pe malul stâng al Dunării ce apare într-o mai veche descriere geografică cu numele de „Drinago”, Brăila este menționată în legătură cu un privilegiu de transport și comerț acordat neguțătorilor brașoveni. Orașul a fost ocupat de turci în 1538-1540, până la sfârștul războiului ruso-turc. Numele Brăilei este toponim de origine autohton ă . Factorul care a contribuit la dezvoltarea Brăilei a fost libertatea comerțului pe Dunăre și pe mare: grâne, produse animaliere
BRĂILA, ORAŞ VECHI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1776 din 11 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/gigi_stanciu_1447224674.html [Corola-blog/BlogPost/384632_a_385961]