59 matches
-
sintetizează mesajul acestei cărți: Fericirea unui popor e bunăstarea materială și cultura generală a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală nu se poate crea în inima poporului, dacă-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
mai vastă: sfîrșit al antropologiei, etnologii nu se mai ocupă azi de "sălbaticii" care au dispărut ș...ț, ci de Disneyland, și văd în vecinii lor de scară chintesența alterității! Sfîrșit al avangardelor într-un "totul e posibil", administrat de neguțătorii și de noii preoți ai frumosului și adevăratului ș...ț; în sfîrșit, devenire tiermondistă a fostelor țări comuniste, inclusiv a celor care păreau cele mai dezvoltate". De la politică, istorie, violență urbană, arte plastice și literatură, bancul politic în Europa de Est, efectul
Minunata lume nouă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15214_a_16539]
-
energie (Chandler ar fi adăugat: "bine îmbrăcat și necherchelit"), pregătit să iau cu asalt piața visurilor mele sociologice. Ca niciodată, tejghelele debordau de marfă, lumea se strecura cu greu printre grămezile de haine, pantofi și obiecte casnice. Ce mai, paradisul neguțătoriei orientale pogorât la picioarele noastre! La un moment dat, am făcut greșala s-o întreb pe-o tânără cât costă haina de piele pe care-o plimba țanțoș pe braț. Oacheșă, zâmbitoare, plină de vino-ncoa, îmi șoptește confidențial: "Domnu
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
vedem dacă se potrivește catastihul meu cu al dumitale. Ia spune-mi acum, cît o să-mi ceri la sută pentru că ai luat parte la acest alișveriș prefăcut? - Să împărțim pe din două. - Dar bine, asta-i furtișag, nu mai e neguțătorie. - Ba furtișag, nu glumă; cu deosebire că hoțul cel mai mare nu sunt eu, ci domnia ta și chira Duduca. - Dar bine, măi omule, nu e prea mult? Să-ți dau douăzeci și cinci la sută. - Știi ce, cocoane Dinule, adu mîna-ncoa; patruzeci
La început a fost Filimon by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/9124_a_10449]
-
pământului de ape. Când vertebrele osteneau, o Întoarcere spre antipozii camerei Îmi dezvăluia alte miracole. Tabloul reprezentând o vază cu trei crizanteme galbene, așezată pe o masă veche, alături de-o fâșie de mătase, spunea povestea unui han lyonez unde neguțătorii medievali de stofe se opreau, iar În noaptea popasului lor sulurile se desfăceau spre a fi admirate și pipăite. Conducta de Încălzire era o altă minune a lumii. Zgrunțurii și petele de rugină o făceau să semene cu o columnă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Șerban Pangratty nu era deloc rău. Dar să faci din jucăria asta o politică de stat prioritară, era prea mult. Nu se putea spune că nu există aviație națională, LARES-ul se trambala dintr-un loc în altul făcînd și neguțătorie, își băgaseră coada și italienii cu Ala Littoria și Avio Linee Italiane, puteai crede că o făcuseră ca să nu lase descoperit spațiul pe hărțile lor propagandistice care erau afișate pînă și în băcănii, din Italia se răspîndea, se întrețesea deasupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
facă auzită prin el atât vocea femeilor, cât și cea a tribului colonizat, ambele absente din piesa lui Shakespeare. În roman, Sycorax nu este mama lui Caliban, nu îl naște, ci doar îl salvează din pântecul unei sclave înecate de neguțătorii care, asemenea celor din tabloul lui Turner, nu primeau bani de asigurare decât pentru sclavii înecați în furtună și de aceea îi aruncau pe cei bolnavi peste bord. Marina Warner abordează astfel istoria unei colonii prin ochii celor cuceriți, a
Cărțile lui Prospero by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/7508_a_8833]
-
dus aici o viață atât de aspră și au trăit într-o atât de mare sihăstrie. Spunea iarăși: - Să nu întinam, fiilor, locul acesta, pe care părinții noștri l-au curățat de demoni. - Locul acesta este pentru sihăstrie, nu pentru neguțătorie. - Am gasit aici bătrâni, care timp de șaptezeci de ani au mancat numai ierburi și finice. Spunea iarăși bătrânul: - Am trăit în locurile acestea șaptezeci și șase de ani și am pătimit multe necazuri și răutăți de la demoni. http://saraca
LIVADA DUHOVNICEASCA (37) de ION UNTARU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352516_a_353845]
-
desfășurarea vieții politice, nu provine din faptul că portretul romantic despre care am vorbit mai înainte e depășit istoricește. Ci, din păcate, pentru că e evidentă înlocuirea lui cu nechematul cumpărător de diplome inventat de comunism și dus pe culmi de neguțătoriile cu universități postdecembriste. Pentru că, venind la început cu o aparență de morală a nonaverii, activistul comunist care părea a se fi mulțumit cu satisfacțiile puterii sărace, și-a dat seama repede că, omenește, puterea nu poate fi săracă și, devenind
DESPRE REDESCOPERIREA DEMOCRAŢIEI (7) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355234_a_356563]
-
locale, inclusiv a instituției școlare, acestea și-au urmat mersul lor firesc, chiar daca nu atât de lesnicios. Viața comunităților locale (și deci și a Rucărului acestui timp) devine din ce în ce mai complexă și dinamică iar îndeletnicirile tradiționale sau pe cale de a deveni (neguțătoria și prestațiile vamale aferente, etc.) impuneau cu necesitate, organizarea științei de carte în structuri coerente, corespunzătoare nevoilor locale. În această perioadă a fost nevoie de un mai mare număr de slujitori ai vămii. Apoi, din sânul populației rucărene se ridicaseră
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
de moșie după reguli tradiționale și moderne). Această abilitate, moștenită de urmașii săi, a permis acestei ramuri a Băbenilor mehedințeni și gorjeni să ajungă la treapta de boiernași și boieri mici, stăpâni ( după 1864 proprietari) de moșii, de afaceri și neguțătorii și mai eles ocupanți de dregătorii și funcții în administrația și justiția locală la Cerneți, Tg Jiu, Severin, Baia de Aramă, etc. Între boierii mici ridicați după Revoluția de la 1821, la Gorj sunt menționați Dimitrie Băbeanu, ceauș de aprozi -14 feb. 1824
MITE MĂNEANU/FAMILIA BĂBEANU: DIN VATRA SEVERINEANĂ-MEHEDINȚEANĂ, ÎN ȚARA LOVIȘTEI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1781 din 16 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342872_a_344201]
-
epoci de mult apusă (uneori, din păcate chiar uitată) despre care există informații puține, incerte și incomplete. Se pare că, anul nașterii sale este încă discutabil și disputabil -1796 sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă. Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
epoci de mult apusa (uneori, din păcate chiar uitată) despre care există informații puține, incerte și incomplete. Se pare că, anul nașterii sale este încă discutabil și disputabil -1796 sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă. Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
epoci de mult apusa (uneori, din păcate chiar uitată) despre care există informații puține, incerte și incomplete. Se pare că, anul nașterii sale este încă discutabil și disputabil -1796 sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă.Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
2001. Repere bibliografice: Ion Pop, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, ST, 1970, 11; Ilie Constantin, Valeriu Armeanu, „Să visăm”, RL, 1970, 50; Șerban Cioculescu, Experiențe lirice, FLC, 1977, 37; Alex. Ștefănescu, Valeriu Armeanu, „Odihna lacrimii”, „Scânteia tineretului”, 1977, 8845; Virgil Mazilescu, „Neguțătorii de triluri”, RL, 1979, 52; Dan Alexandru Condeescu, Valeriu Armeanu. Planeta amintirii, LCF, 1980, 1; Constantin Crișan, Valeriu Armeanu, „Azilul de cuvinte”, RL, 1984, 10; Lucian Alexiu, Valeriu Armeanu, O, 1990, 30; Ulici, Lit. rom., I, 245-247; Maria Nițu, „Nu
ARMEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285455_a_286784]
-
într-adevăr. Trebuie, atunci, să avem în cetate mai mulți agricultori și încă alți meșteșugari. E nevoie de mai mulți, într-adevăr. Și trebuie să avem și alți oameni, cu sarcina să importe și să exporte fiecare produs. Aceștia sunt neguțătorii, nu? Da. Deci vom avea nevoie de neguțători? Firește. Iar dacă negoțul s-ar face pe mare, va fi nevoie de numeroși alți oameni, cunoscători ai navigației. Într-adevăr, ei vor trebui să fie numeroși. Dar în interiorul cetății însăși, în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ai văzut, eu nu-ți pot fi folositor la multe. Duc barca unde pricep eu că dorești. Îți spun cum merge meșteșugul nostru al turtucăienilor; cât somn prindem cu oriile; până unde ne ducem cu bărcile; ce necaz avem, ce neguțătorii învârtim; asta știu, asta spun; însă eu povești de alea de care-mi ceri și care-ți plac nu cunosc. Eu știu că una și cu una fac două. Omul dumnitale cel mai potrivit e uncheșul. Moș Mitrea Pescăruș nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
ignoranță, aroganță și patimă a aventurii. Înainte de a o porni pe calea negoțului, m-am dus să-i fac o vizită lui messer Thomasso de Marino, bătrânul genovez pe care-l cunoscusem pe drumul spre Tombuctu și care, dintre toți neguțătorii străini stabiliți la Fès, era cel mai respectat pentru înțelepciunea și spiritul său de dreptate. Voiam să-i cer sfatul și, poate, și să lucrez câtva timp alături de el, să-l însoțesc în vreuna dintre călătoriile sale. Deși era bolnav
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mute într-alt sat. În alte ținuturi țăranii sânt oameni slobozi și așa au ei o volnicie ca un chip de republică, precum în Cîmpul-lung din ținutul Sucevei. Târgoveții de pre la orașe și târguri sânt moldoveni adevărați și fac neguțătorii cu negoață de mînule lor. Boierii sânt curați moldoveni și socotesc începerea lor de la râmleni că se trage. Ei sânt împărțiți în trei stări: în cea dentîi sânt boierii acei pe carii îi rânduiește domnul în trebile țării, într-al
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în trup, fie ieșind din trup, să fim bineplăcuți Lui. Țara aceea este țara celor vii, în care nu-i noapte, nu-i vis, amăgirea morții; nu-i boală, nu-i suferință, nu-s spitale, nu-s tribunale, nu-s neguțătorii, nu-s meserii, nu-s bani, nu-i conducerea celor răi, nu-i pricină de războaie, rădăcina vrăjmășiei, ci e țara celor vii, nu a celor care mor din pricina păcatelor, ci a celor ce trăiesc viața cea adevărată, viața în
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Matei, omilia XIII, V, în PSB, vol. 23, p. 163) „... viața aceasta, în care trebuie să ne pregătim pentru viața viitoare, în care nu vom mai săvârși nici un lucru din cele ce ne sunt îngăduite aici, nici lucrarea pământului, nici neguțătoria, nici slujirea noastră, nici altceva din cele cu care ne sârguim aici. Ci petrecând în nelucrare totală, vom aduna roadele semințelor semănate de noi în viața aceasta. Ele vor fi nestricăcioase, dacă semințele semănate în viață au fost bune, și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
scump pentru curajul său. c. Sub ascuțișul metalelor Odată cu trecerea de la tehnica șlefuirii pietrei la cea a prelucrării metalelor s-a creat un univers socio politic și economic complex. În epoca bronzului, și-au făcut apariția orașele stat îndeletnicite cu neguțătoria. Aventurându-se pe uscat, dar și pe mare, în jurul acestor nuclee urbane s-au coagulat țări cu interese divergente. Aflate în coliziune, războiul avea să tulbure mintea și sufletul ființei umane. Perfecționarea prelucrării metalului în epoca fierului a făcut nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
să i plătească cei 105 taleri, arenda moșiei. Cum nu i-a mers prea bine cu agricultura, Lazăr îi cere soacrei să ape le ze la același vornic pentru a-i împrumuta un cal, deoarece și-a propus să facă „neguțătorie pe afară“. Ghinion, după trei luni moare calul, iar el n-are de unde să-l plătească așa că tot ma ma-soacră, de rușine, îi achită da toria. Cum nici una din afaceri nu i-a reușit, La zăr renunță să mai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să se stabilească la voi ca meseriaș, să lucreze și să mănânce. Dar dacă nu are o meserie, socotiți-vă după priceperea voastră, ca să nu trăiască împreună cu voi un creștin trândav. Iar dacă nu vrea să facă așa, atunci face neguțătorie cu Hristos. Fiți cu luare aminte cu unii ca aceștia”<footnote Ibidem, cap. XII, 1-5, p. 33. footnote>. Găsim un alt doilea îndemn la cumpătare, dreaptă socoteală și prudență. Cei care cerșesc deși ar fi apți de muncă sunt etichetați
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]