3,017 matches
-
Stihuri > Prietenie > SĂ NU MĂ SPUI... Autor: Valentina Becart Publicat în: Ediția nr. 779 din 17 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Chiar dacă știi... c-am zăbovit prin lunci cântând cu iarba și florile de mai când neștiut te desprindeai din neguri și mă strigai... Chiar dacă știi... că n-am iubit decât păduri și cântecul tânguitor al râurilor line... și sufletul îmi risipeam în roua dimineților diamantine când neștiut te desprindeai din lume și mă chemai... Chiar dacă știi... să nu mă spui
SĂ NU MĂ SPUI... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 779 din 17 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sa_nu_ma_spui_valentina_becart_1361117690.html [Corola-blog/BlogPost/351921_a_353250]
-
ecran. După câteva minute, timp în care am fost introduși în atmosferă, lumina se reaprinde și suntem invitați să trecem în sala de cinema. Pe un fond muzical asemănător celui din sala alăturată, lumina se stinge progresiv. Pe măsură ce se instalează negura, ecranul este invadat de imagini colorate. Ce vedem ? Un grup de copii care se joacă de-a războiul. Imediat îmi vine în minte povestea «Stejarul din Borzești» scrisă de Eusebiu Camilar (soțul poetei Magda Isanos) și urmăresc cu interes mai
WATERLOO de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Waterloo_elena_armenescu_1357737384.html [Corola-blog/BlogPost/348719_a_350048]
-
răbdătoare, îți dau răgaz încă o zi. Hai,nu mai fii așa de trist, o să am grijă să îți fac viața, extrem de fericită ! Îl apucă victorioasă de bărbie și apoi iese ,fluturându-și rochia subțire ,printre mese. Înțelege acum că negura trecutului e cea care-i întunecă vederea și îi spulberă sufletul direct în bătaia vântului . Dorise odată să iasă din barele de la modul , însă acum ele se răzbunau însutit,transformându-se în unele cu mult mai viguroase,de celulă. Și
VIAȚA LA PLUS INFINIT ( 15) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1864 din 07 februarie 2016 by http://confluente.ro/dan_gheorghilas_1454831023.html [Corola-blog/BlogPost/370108_a_371437]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > ȘTEFAN DUMITRESCU - BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME Autor: Ștefan Dumitrescu Publicat în: Ediția nr. 866 din 15 mai 2013 Toate Articolele Autorului IISUS-BĂLCESCU M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Eu răstignit pe Tine ca pe-o cruce, Tu răstignit pe țipătul din mine. Te simt în mine ca melancolie, Sfâșietoare, naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
naltă, dureroasă, Murmură dulce firea-mi de mătasă, Un urlet sunt, înfipt în veșnicie! N-afară și-nlăuntrul lui răsfrânt, Silabă sunt și literă cu care, Vorbești cu tine. Naltă întrebare, Ecou însângerat al unui gând. M-aș tot pierdea prin neguri și lumine, Căzând prin mine veșnic m-aș tot duce, Tu răstignit pe mine ca pe-o cruce. Eu răstignit pe țipătul din Tine! ERAM UN FEL DE AER LÂNGĂ MUNȚII CARPAȚI Eram un fel de moarte eram un fel
BĂLCESCU FLUTURÂND (1) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1368674674.html [Corola-blog/BlogPost/350401_a_351730]
-
sau lemn aurit, colorat. Din loc în loc, piețe cu încântătoare statui de dansatori, care le dădeau senzația că nimeriseră deodată, fără să vrea, în evul mediu. Plimbarea prin oraș părea cu o călătorie în alte timpuri, printre filele învechite de negura timpului ale unei cărți de povești fermecătoare. Orașul își menținea vie strălucirea sa medievală. Părea că, în acest loc, clepsidra timpului s-a oprit atunci, în miezul evului mediu, nisipul s-a pietrificat, s-a împotmolit în interiorul vasului, fără nicio
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
să ia loc și se așeză și el. -Tu, ce crezi că s-a întâmplat cu copiii, în realitate? Care a fost finalul întâmplării ? Legendele au totdeauna un sâmbure de adevăr, izvorăsc din fapte reale, ce s-au petrecut în negura vremurilor, spuse Cornelia. -Eu cunosc, ca și tine, povestea misteriosului Bundtig, care cântând din instrumentul său fermecat, flaut sau fluier, a scăpat orașul de șobolanii care invadaseră orașul, fiind vrăjiți de cântăreț și urmându-l departe de Hameln, în sunetele
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1470006193.html [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
cu drag/ Peste nopțile lungi din cătun.// (Splendoarea Carpaților) Secvențe ale naturii sunt surprinse și în Imensitate, Munții Caraiman, Noiembrie dezvăluind farmecul și bucuriile simple care ne înconjoară. Suna prin crengi c-un freamăt lung/ Septembrie pierdut în zare/ Prin negura răcelii vechi/ Cu bucuria ce tresare.// (Septembrie) O dragoste deosebită se simte în creația sa pentru graiul moștenit din bătrâni și păstrat cu sfințenie și în vremuri tulburi. Ca demn urmaș al îndrăgitului poet Alexei Mateevici, în poemul Limba noastră
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
greu reîntruparea ți-o mențin - Dau viața mea târziu pe-o altă mână Și voi plăti cu drumurile până Ne vom plia amiezile ce vin. Te-aș fi iubit de nu-mi erai stăpână ... PASTEL soarele și-a tuns pletele... negurile iau locul luminii iar ghețurile..., ghețurile au legat bărcile de maluri dar iată, soarele aruncă-n noi săgeți și copacilor dinți verzi le-au crescut! ah, dacă iubirea mea ar fi iernat la tine-n suflet! RUG Mai trece-mă
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/George_tei_inelele_trunchiul_george_tei_1369396025.html [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
DEȘERTĂCIUNE-I VIAȚA Autor: Cristina Crețu Publicat în: Ediția nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Deșertăciune-i viața, cu lacrimi pe obraz, Singurătăți în porturi, corăbii risipite, Când nimeni nu te vede, doar luna pe pervaz, Din negură privești la clipe fericite. Și-ncerci să ți le-aduci de tine mai aproape, Mirosul lor te-mbată, îl ai în nări de-acum, Dar aspre răni în suflet aleargă să-ți îngroape Mărunta-ți fericire, cum praful de pe drum
DEŞERTĂCIUNE-I VIAŢA de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2136 din 05 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1478338683.html [Corola-blog/BlogPost/372725_a_374054]
-
ori cel puțin asta-mi amintesc eu că-mi spunea despre ea mama, care avea grijă întotdeuna să-i dea “ceva bun”.Anii au trecut, am plecat din sat unde m-a dus viața iar Floarea a rămas undeva în negura timpului.Până într-o zi de primăvară ca acum,când am auzit la poartă un glas cunoscut: -Ionelee ,cine-mi mai unge mie roțile Ionelee... Murise tata .Steagul de doliu flutura pe stâlpul porții și bocetul îmi sfâșia sufletul .Era
FLOAREA de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457209960.html [Corola-blog/BlogPost/384189_a_385518]
-
visător neobosit Ce vrea prin versul lui să-ți spună Că te iubesc...că te-am iubit... Noi suntem una...tu și eu... Un gând...o inimă...un vis... Doar împreună vom purcede Pe drumul către paradis! Te caut... În negura nopții te caut Prin valuri de gânduri și vise Dar tu te-ai ascuns undeva Și nu te găsesc cât aș vrea Căci ușile toate-s închise... Și bat cu putere...și strig La poarta iubirii pierdute... O lacrimă cade
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1443936009.html [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
ai ascuns undeva Și nu te găsesc cât aș vrea Căci ușile toate-s închise... Și bat cu putere...și strig La poarta iubirii pierdute... O lacrimă cade uitată De doruri spre tine purtată Pe drumuri de vis neștiute... În negura nopții te-aștept Iubire din nou să revii Cu tine s-aduci fericirea Ce-nvie din nou amintirea În serile reci și pustii... Mi-ai spus... Mi-ai spus cândva că pentru tine Eu sunt pământul...ceru-ntreg Și ai
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1443936009.html [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
meu Ca icoană a iubirii Să te pot privi mereu! Mă cheamă tinerețea... Mă cheamă tinerețea din ani de mult uitați Să îmi întorc privirea spre ce a fost cândva... Mă cheamă șoapte dulci ce le-am crezut pierdute În negura de vremi prin gând pe undeva... Și mă opresc în drum...și parcă m-aș întoarce Măcar pentru o clipă în vremea de demult Să sorb pocalul plin cu dragoste și vise Și simfonia nopții prin inimă s-ascult... Dar
POEMELE IUBIRII 14 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1443936009.html [Corola-blog/BlogPost/381818_a_383147]
-
taină se ivesc în respirarea ultimei secunde. * Îmbrățișează-mi visul și tresărirea fulgilor de-argint ce se desprind de tâmplă. Pe străzile pustii se plimbă iarna ca o amintire destrămată. Ce oarbă-i dragostea în sângele dezlănțuit și troienit de neguri. Doar clopotele nopții mai sfâșie cerul doar vrăjitoarele mai hohotesc în turn când avalanșe de iluzii se înfiripă între suspin și viscolita așteptare, așteptare... 26 nov. 2015 Referință Bibliografică: Veghează-mi somnul / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
VEGHEAZĂ-MI SOMNUL de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/valentina_becart_1449474281.html [Corola-blog/BlogPost/342687_a_344016]
-
Și a mai trecut un mileniu de prosternare, Diana se ruga la statuie mereu Cum făceau fiecare. Trecuse vremea pentru zeu... Dorind să arate lumii Cât de mult îl cunoaște pe Zus Și s-o întoarcă la rugăciune Îngenunchind în negura humii, La ceasul răsăritului de stea A început să spargă cu săgeata statuia- Așteptând o minune- Plebea să cunoască ce știa și ea: Piatră, lut ars și ... aleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori în Hamangia Uitând
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
indiferent de rasă, religie, sau organizare socială. Nici măcar indienii, recunoscuți pentru preocupările lor multimilenare în cele două domenii, oniric și sexual, nu aveau așa ceva, iar acum primeau binemeritate reproșuri și stăteau rușinați cu nasul în podele. Bine că dispăruseră în negura vremurilor amărâții de caldeeni, că acum ce-ar mai fi luat-o și ei... Sau egiptenii, deși cu mania lor de a ascunde totul sub cele mai neașteptate simboluri, cine știe... Însă președintele Uniunii, că doar de aia-i ales
DICŢIONARUL VISELOR EROTICE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1419614679.html [Corola-blog/BlogPost/357618_a_358947]
-
mină de unde se scoate, si aurul are un loc de unde este scos ca să fie curățit. Fierul se scoate din pământ, si piatră se topește ca să dea arama. Omul pune capăt întunericului, cercetează până în ținuturile cele mai adânci pietrele ascunse în negura și în umbră morții. Sapă o fântână departe de locurile locuite; picioarele nu-i mai sunt de ajutor, stă atârnat și se clatină departe de locuințele omenești. Pământul, de unde iese pâinea este răscolit în lăuntrul lui că de foc, pietrele
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
seară chiar îi voi spune Înțeleptele-ți cuvinte, slăvite stăpâne! DECEBAL Temnicier! Pe meșterii romani închiși nu-i mai lăsăm în viață, Îi trimitem lui Zalmoxis dis-de-dimineață! Să-i aruncați în tainița cu flăcări și vor Fi sfâșiați de zeul negurilor. VEZINAS În împărăția atotputernicului Zalmoxis e râmduială, Se vede totuși că nu-i dreaptă socoteală, Sacrificiul nu-i destul, zeul e mâniat, Mai avem pocăințe și jertfe de indurate. DECEBAL Mireasă a Daciei, fata mea, Cu celelalte preotese te vei
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, TABLOUL 4 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Florile_sarmisegetusei_drama_istorica_in_versuri_tabloul_4.html [Corola-blog/BlogPost/357390_a_358719]
-
poleit cu stele, pașnic strălucea Peste întreagă, această vie avuție a Sa. 18 Și peste această fremătare-VIAȚĂ Peste acest mister învăluit în ceață Născute din visare și profund iubit Dragul -din sfânt Izvor a izvodit. 19 El străbătea pustietăți și negurile întinse Din constelații neștiute, știute, Necuprinse, În nici o parte a infinitului, pe unde colinda nu găsea o alta, mai frumoasă decât Ea. 20 Pași grei ca viforul, ori pași de adieri Cutremurau sau mângâiau pădurile ca ieri El tot pleca
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
și drob pe masă ... ” Poeta face tot ce-i stă în putință spre a asimila integral iubirea, ajungând să o conceapă ca pe unica sa rațiune de a fi. Exemplific cu poezia „Iubește-mă!”: „Iubește-mă! Și-apoi dispari în neguri/ Sărută-mi fraga buzelor flămânde/ Simte-mă-n gesturi tandre, tremurânde,/ În care se ascund atâtea doruri.// Iubește-mă, și lasă-mi sânii plini/ De tine-nmiresmați și de iubire,/ Să te mângâie este-a lor menire/ De dincolo de lume
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_anotimpurile_rataci_octavian_curpas_1345604868.html [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba spumii, E stăpânul fără margini peste marginile lumii... De-atunci negura eternă se desface în fășii, De atunci răsare lumea, lună, soare și stihii... De atunci și până astăzi colonii de lumi pierdute Vin din sure văi de chaos pe cărări necunoscute Și în roiuri luminoase izvorând din infinit, Sunt atrase
Mihai EMINESCU (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889). Poet național și universal by http://revistaderecenzii.ro/mihai-eminescu-15-ianuarie-1850-15-iunie-1889-poet-national-si-universal/ [Corola-blog/BlogPost/339456_a_340785]
-
clipă , Magică lumină vie , Cănd din graba-am tras zăvorul , Ușii ce ducea spre tine . Te-am închis afara-n noapte , Inghetata-ai stat de vege . N-ai plecat spre altă casă , Ai rămas în frig , Să lacrimi . Cand din negurile nopții , Zori de zi dădeau s-apara , Ai bătut sfios la ușă , Murmurând încet , o ruga . Ți-am deschis cu drag , viața , Locul tău e-aici , în mine , Pește inima-mi rănită , Să reverși a ta iubire . Referință Bibliografica: Te-
TE-AM PIERDUT ... de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 by http://confluente.ro/florina_emilia_pincotan_1463425654.html [Corola-blog/BlogPost/382157_a_383486]
-
Crăiasa în straie albe te subjugă cu farmecul noptii. Sărutul ei este șoapta neterminată din căușul palmei. Pe gene se ofilesc umbre dulci din clipirea luceferilor ascunși în bolta limpede. Carul Mic duce poveri de doruri nestinse ... tăceri nevindecate în negura vremurilor pierdute. Stelele sclipesc..licurici prinși de perdeaua cerului senin. O cometă grăbită trece pe neașteptate învăluind în strai de azur liniștea nopții. Ți-a tulburat gândul. Obosit iți culci obrazul pe Steaua Nemuririi.. Spiritul nopții iți mângâie fruntea și
STELE ÎN OCHI de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stele_in_ochi.html [Corola-blog/BlogPost/346475_a_347804]
-
să-mi arăt sorgintea, Nu vreau să par, zadarnic, ce nu sunt! Prin ziduri groase mă strecor ca-n unt, Iubesc cu trupul, dar gândesc cu mintea. Gătită-ades în straiele-amintirii, Mă joc intens de-a propriul manechin. Cămașa mea de negură sau chin O-mbrac, nu rareori. E-n legea firii! Contaminată de sinceritate, Aș vrea să spun mereu doar ce gândesc, Chiar adevărul trist, rânjind grotesc, Fiindcă minciuna nu dă libertate! Însă distrasă de cortina vie Peste un teatru sobru
NU MI-E RUȘINE... de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1459526812.html [Corola-blog/BlogPost/375036_a_376365]