48 matches
-
ori ardelenii o afișează plicticos față de regățeni ar justifica acestă invidie, ci felul în care acestă seriozitate, atunci cînd e substanțială, reușește să se vîndă într-o formulă atrăgătoare. O văd pe Marta Petreu, înainte de orice, ca pe o mare negustoreasă de cultură, cea care a reușit să facă investigație adevărată cu subiecte culturale și să aducă în spațiul eterat al sistemului literar instrumentele publicisticii combative. Nu e puțin lucru, oricît ar strîmba din nas unii și alții, și e mai
Țara rinocerilor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15367_a_16692]
-
tinerețe ale lui Preda, D.R. Popescu și Bănulescu sau chiar fantasticul eliadesc, însă fără ingredientele livrescului. Personajele lui Marius Tupan au rareori identitate și nume, trăiesc în colțuri de case bătrânești, sunt copii ce râd fără noimă, șerpi blânzi și negustorese de șerpi de toate felurile. Ciudățeniile acestea au o rezolvare epică specială, aproape absurdă, întâmplarea e transgresată mai totdeauna în fantastic, lăsând excipitul poveștii apoteotic. Miturile exploatate artistic sunt mai ales cele acvatice, amintind de Voiculescu. Natura, elementele se alcătuiesc
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
la pământ ceea ce zace este împrăștiat în aer. Asta numesc eu sărbătoare. Dumnezeul meu îmi vede semnul de rea purtare. El cunoaște gândurile mele necuviincioase. El este lângă mine când eu stau la picioarele scării și mă uit pe sub fusta negustoresei de mărfuri Christa. Dumnezeul meu notează totul într-o carte și mă cheamă la spovedanie când o pagină este deja plină. Dumnezeul meu mă pune în libertate după ce spun de zece ori Tatăl nostru și de cinci ori Fii slăvită Maria
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
determinat pe Dostoievski să fie Dostoievski. Cît de mult ar fi apreciat Mielușon numele motanului meu, Scămoșilă! Mielușon și Scămoșilă!! Vă aduceți aminte ce traducea Rahumihin? Femeia este o ființă omenească, sau nu? pentru librarul Heruvimov!! * „Se uită: era o negustoreasă, o femeie în vîrstă, cu căciuliță tradițională și cizmulițe de piele de capră, iar alături de ea o fată cu pălărioară în cap și umbreluță verde, probabil fie-sa.” Deci, pentru acea prăvălioară de lenjerie de damă dintr-un mic orășel
„Sois sage, ô ma Douleur, și ține-te tranchilă.” by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13546_a_14871]
-
nu-l putea stăpîni. Noroc că există, din lumea urbană, capodopera Mara care are intuiția de a înfățișa posibilitatea coabitării - între neamuri diferite - Națl și Persida făcînd o căsnicie, care, cu toate neajunsurile, se armonizează în final. Iar Mara, întreprida negustoreasă, este un personaj răscolitor, demn de marile creații romanești. Spre bătrînețe, în 1924, prozatorul a scris Amintiri, reînviind lumea Junimii și a juveneței sale formative și creatoare. E o memorialistică potrivită care, împreună cu Închisorile mele (1921), au rămas ca pagini
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
Cultură, spectacole, evenimente Shannon Ceili Band întâmpină primăvară cu un concert live închinat primăverii și presărat cu povești nemaipomenite despre îndrăgostiți, marinari, negustorese, trubaduri, cerșetori, magicieni și ritmuri irlandeze de neconfundat. Spectacolul va avea loc vineri 1 martie oră 21.00 la Zappa Rock & More. Este o ocazie să degustați din spiritul irlandez atât de asemănător cu cel românesc încât din împletirea celor
Concert irlandez cu ocazia mărţişorului [Corola-blog/BlogPost/98265_a_99557]
-
Sultană Șah, împreună cu Boieroaica Rakel, pe care Hurrem o credea prietena să, au “adus-o” pe soția sultanului în situația de a împrumută bani de la o negustoreasa venețiana, numai că persoana la care a apelat Hurrem face parte din familia dogelui, dușman al Imperiul Otoman. Suleyman Magnificul intra, de joi seara, la concurență cu "Las Fierbinți" de la PRO Tv și "Next Star" de la Antenă 1. Întors din
Suleyman Magnificul - Hurem, aspru pedepsită de Sultan () [Corola-journal/Journalistic/42129_a_43454]
-
cu flori, fînețe și vii. Treptat, arealul pădurilor s-a restrâns și doar numele târgului mai amintește de mediul natural plăcut de altădată. În folclorul local ipotezele legate de originea numelui vorbesc de frumusețea unor doamne (“o hangiță frumoasă”, “o negustoreasă frumoasă din Hârlău”, “Domnița Ruxanda - de o frumusețe rară”) și de târgurile frumoase care se organizau aici, iar majoritatea călătorilor străini care au trecut prin urbea noastră au remarcat mai mult mediul natural plăcut și mai puțin elementele urbane. Datorită
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
auzea țignalul lui Stere și șuierul personalului de Giurgiu, la ora la care Tudose încuia poarta și o privea din curte prin geamul luminat al bucătăriei pe Aneta tăindu-și unghiile de la picioare, la ora la care se spărgea sindrofia negustoreselor de mărunțișuri de pe șelari, Norbert îi dădea bacșiș chelnerului de la Gambrinus (cineva gâdila coardele unui instrument care chicotea înfundat) și revenea în preajma Băncii. Clădirea era întunecată și acoperișul se profila bombat sub norii vag luminoși. Urca treptele până la broderia de
Cum ne trece viața by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9916_a_11241]
-
pe cercetătorii recenți, care au ajuns la concluzia că în talgerele delicate nu se află nimic. Nici aur, nici perle, nici diamante. Doar neantul. Doar expresia de nedescris a acestei fe-mei de-o frumusețe cotropitoare (și mamă, și amantă, și negustoreasă, și gânditoare, și ispititoare), stând cu spatele la un tablou, aflat pe perete, al "Judecății de apoi", iar cu fața spre masa acoperită de bogății. Sigur că, în filozofia creației lui Vermeer, avem de-a face cu o alegorie. Dar pentru mine
"În ce tablou v-ar plăcea să intrați?" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7966_a_9291]
-
autorului omniscient cu jurnalul diverșilor subiecți la persoana întâi, precum și o extraordinară forță a detaliilor realiste: a se vedea descrierea buncărului antiatomic sau episodul otrăvirii aproape letale a eroului nostru cu un fel de fiertură (de ciuperci?), cumpărată de la niște negustorese ambulante din acea țară pe care o străbătea într-o puternică mașină miliatară condusă de doi localnici inimoși, în compania ziaristului cu pricina, a unor fotografi și a consulului israelian. Tema călătoriei, ca descoperire de sine, ca expiere și renaștere
Expiere și renaștere by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/4957_a_6282]
-
Simona Cioculescu, deja publicate. îl descoperim pe același insațiabil vitalist, închinător al lui Eros. Femeia este omniprezentă. "Preotesele aici (la Viena) sunt departe de superba barbarie albă a colegelor lor din Reich. Un stil meschin". La Utrecht, femeile sunt "sau negustorese ermetice (dar monumentale), sau frenetice făpturi neptuniene, ca de ex. - dansatoarele din cârciuma de matrozi unde am petrecut azi noapte". Și mereu nesățiosul de plăceri continuă să tânjească după și mai mult: ,Ce trebuie să fie în marile porturi de pe
Edite și inedite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10829_a_12154]
-
târziu, a lui Louisette, bona primarului, o fată curajoasă ca o gâscă. — Așadar, cine-i? o întreabă coana Marchoprat. — Cine să fie? — Toanto! Fata cu cele două bagaje! — O fată din nord. — Din nord, din care nord? Întrebă din nou negustoreasa. Nu știu nici eu, din nord, că n-or fi mai multe. — Și ce vrea? — Vrea locul. — Ce loc? — Locul lui Fracasse. — E învățătoare? — Așa zice. Și primarul ce-a spus? — O, a fost numai zâmbet. Nu mai spune! — I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
n-aș fi meritat ceva un pic mai mare, de exemplu un coș de rufe. Dar clinica era ocupată. Camera mea era tot ce aveau disponibil, mi-a zis sora medicală care m-a condus sus. Era drăguță. Ca o negustoreasă baltică de pește, dar fără conversația țărănească a acesteia. La momentul când terminase de făcut patul meu și-a spus să mă dezbrac, aproape că rămăsesem fără suflu de emoție. Mai întâi slujnica lui Frau Lange, apoi asta, la fel de străină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
să facă toate sacrificiile, pentru ca aceasta să meargă înainte. Cel puțin așa credea Camelia despre Șerban. -Începem, aș vrea să-mi aduceți toate documentele despre Pătrașcu Vodă cel Bun și despre Tudora și fiul ei Mihai. Este interesantă viața acestei negustorese, care a avut fericirea, de a naște pe viitorul domn Mihai Viteazul, prin împreunarea cu vodă Pătrașcu. -Sunt aici! Camelia, muzeograf ordonat, știa fiecare document unde este pus. După ce i-a înmânat hîrtiile groase și îngălbenite de ani, s-a
CĂLATORIE NETERMINATĂ III de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2147 din 16 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365504_a_366833]
-
roșii și ei se lăudau că nu cumpărau nimic, niciodată, făceau și vreo cincisute de kilograme de cartofi, iar livada de pruni de la mal le aducea atîta țuică, de le mai rămînea și pentru vînzare și Lilicuța era ca o negustoreasă, scotea bani din tot ce putea, vindea brînză și lapte la piață și avea și cliente stabile, niște doctorițe cărora le căra lapte bătut și ouă proaspete în fiecare săptămînă dată de la Dumnezeu ... Ignațio s-a bucurat că a fost
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
țărănească sobră, viguroasă, fuziune de realism aspru și romantism crâncen, de atmosferă baladescă, în tradiția lui Slavici din Moara cu noroc și a lui Agârbiceanu din Popa Man, având ca eroină o altă Mara, ce își asumă rolul Vitoriei Lipan. Negustoreasa Ecaterina Handrabur, dintr-o localitate vestică de frontieră, pregătește cu tact și meticulozitate, ca un nou Hamlet feminin, pierirea Broscoiului, un contrabandist care, împreună cu vameșul Odoleanu, i-a trimis fiul în război, de unde acesta nu s-a mai înapoiat. Acum
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
știam de la bărbați, aceleași masaje, fricționări, sporovăieli, mici petreceri, aceleași ștergare ca să le ascundă pe cele mai de vază. Cu toate astea, când trăgeam cu ochiul la ușa de intrare după-amiaza, vedeam cum vin nu doar un mare număr de negustorese cu coșuri, ci și tot soiul de personaje neliniștitoare, ghicitoare, doftoroaie, poate și vrăjitoare. Să fi fost adevărat că pegăteau elixiruri, că le făceau farmece bărbaților, că străpungeau figurine din ceară cu ace vrăjite? E puțin spus că eram intrigați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
dormea, iubita mea avea același zâmbet pe care-l ghicisem noaptea, și aceeași mireasmă de parfum delicat. Aplecat deasupra frunții ei netede și senine, o înecam în promisiuni emoționate și tăcute. Dinspre fereastră îmi ajungeau iarăși la urechi gălăgia, târguielile negustoreselor, foșnetul paielor călcate în picioare, sunetele unor vase de aramă, strigătele animalelor, ca și mirosurile purtate de un vânt ușor, dar răcoros, care ridica timid perdeaua. Iubeam totul, binecuvântam totul, Cerul, deșertul, drumul, Tombuctu, pe seniorul din Uarzazat și până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a sîngelui înfierbîntat, ceea ce mă azvîrlea într-o grea criză de mizantropie. Din toate părțile curgeau șuvoaie de carne vie, cu tari efluvii senzuale: bătrîni cu fețele pline de pudră, cocote devastate, seci domnișoare ca niște teci de mazăre, grase negustorese și adolescenți cu chipuri imbecile. Priveam la toate cu o scîrbă distantă, ca într-o expoziție a mizeriei umane. Atîrnată de brațul unui matuf vopsit, o femeie lată în șolduri schimba ocheade cu tineri singuratici. Cu gene cîrligate și ochii
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
o copie - pe care, am aflat de curând, o avea de la un cumătru al său, sanitar, care la rândul său o copiase pe un colț de masă În separeul din fundul Bufetului, tot după o copie de mână făcută de negustoreasa Olga, pe tejgheaua de la prăvălia fără firmă unde mirosea a gaz, untdelemn, zahăr, vanilie și detergent la saci. Eu nu am reușit să aflu de unde făcuse rost de copie, căci Între timp a murit de o boală femeiască neiertătoare. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
În judecată la Curtea internațională pentru anii de pușcărie făcuți În regimul trecut; tescovina cu care Îi plăcea să se amețească acelui Dordonică ar fi fost distilată, de fapt, din găinaț de păsări și mai ales de curci, pe care negustoreasa de rachiu le creștea În larga bătătură ce-ar fi trebuit să fie - normal, nu? - plină de găinați, dar nu era, căci fuseseră de Îndată culeși și puși la fermentat În butoaie de plastic, amestecați cu drojdie și porumb Încolțit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
șorțul vărgat În care Își sufla Întruna mucii, se ștergea de balegă ori de orice murdărie, țața Norica ducea pâinea caldă de la țest În casă ori colacii pe care Îi Împărțea pentru sufletele morților ei. Nevinovatele tomate ale celor două negustorese erau, și ele, pline de păcate: pământul pe care crescuseră fusese Îngrășat cu scârnă de om și, pentru a părea cât mai coapte și apetisante, pătlăgelele - de fapt niște gogonele verzi ca iarba după ploaie - fuseseră boite cu vopsea roșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
tulburat, iar surpriza a fost atât de mare, încât i-a trebuit un timp ca să-și dea seama că îi înghețau picioarele, aproape goale în sandalele ușoare. Se întoarse foarte încet, gânditor, aproape îngrozit de descoperirea sa, cumpără de la o negustoreasă o pătură groasă, de la alta un blid de cușcuș cald și se întoarse la locul său, să mănânce în tăcere, privind noaptea ce cădea, peisajul nins ce dispărea înghițit de umbre și peretele de lemn al vagonului, pe care pasageri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
o lună, cel mult două, formalitățile despărțirii speră să fie terminate. Atunci se va repezi la țară, are conacul de la Lespezi al lui Gogu, unde poate sta, și nu va pleca de acolo până nu va fi încheiat vânzarea... ― Ehe, negustoreasă, nu glumă! zise bătrânul Iuga. Vom avea de furcă cu tine! Zâmbea, glumea și nu era deloc mulțumit. Toate încercările lui n-au izbutit să-i smulgă măcar o promisiune precisă. Șireată și abilă, Nadina îi aluneca mereu printre degete
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]