720 matches
-
demn de un Brunea Fox de exemplu, dacă neorealismul aglomerării ar fi rămas descris ca atare, fără a face un comentariu de genul "cel acer a gândit că în tramvaiul 21 se poate face un ban bun cu poezia are negustoria în sânge. Mai mult, are geniu." Cam neconvingător. Rămân textele cu propoziții scurte, percutante, implacabile. Oamenii schițați în tușe nervoase, înfrigurate. Rămân exemplarele de vieți aiuritor de ciudate, neverosimile, arestații politic (Pan M. Vizirescu) murind insesizabil după o biografie călcată
Literatura ca viață by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14643_a_15968]
-
își lărgește nările, adulmecînd în aer o boare de rut. Obosiți și excedați de atîtea fetișuri, de atîta conformism și de atîta pervertire a libertății din pricina coliziunii cu piața, copiii de ieri, azi absolvenți insubordonabili și artiști lucizi, refuză ostentativ negustoria, muzeul, spațiile consacrate și mitologiile țepene. Dacă părinții luau de mînă estetismul și fugeau împreună în atelier și în sala de expoziție ca să nu-i prindă din urmă implicarea în istorie, ideologiile impuse și crampoanele realismului socialist, copiii coboară acum
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
și mii de primejdii, lupte cumplite, făpturi sălbatice, se luptă cu hoții de mare; dar nu se gândesc la nici una din aceste primejdii, ci se uită la porturile care-i așteaptă și la bogăția ce au să o câștige în urma negustoriei lor. Tot așa și mucenicii, au suferit mii și mii de rele, li s a chinuit trupul cu fel de fel de cazne; dar nu se uitau la nici una din aceste suferințe, ci erau cu ochii Țintă la cer și
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
zile, apare printre discipoli umbra Profesorului Caii Hurmuzăcheștilor nechează-n lucarne Ay, în absența solului, plantele-acestea ar putea slobozi rădăcini în paharul cu apă! O lumină prevestitoare se aprinde pe ziduri poeții tineri duc în pumni lumini de cenaclu uimiți, negustorii din piețe descoperă chipul lui Franz Josef și chipul lui Carol I bătute adânc pe monede „Înșelător e somnul Leviathanului, păgubos e vinul de Ghetsimani” - vorbirea lui se înscrie în părți de vorbire pe pereții școlii din sat se-ncrustează armonios
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
unei asemenea odisei picarești. Lexicul păstrează cât mai fidel amprenta istorică a epocii, iar culorile tari ale medievalului obscur au efect. Prin comparație, cărțile lui Ștefan Agopian sunt, din acest punct de vedere, aproape sărace. Termeni militari, de navigație, de negustorie, de protocol al curților nobiliare din Peninsula Iberică sau din Extremul Orient, argoul hispanic etc., totul se prezintă nu sub forma comodă a listelor, dar devine, practic și organic, limbajul firesc al romanului. Travaliul ghicit în spatele acestei cărți denotă o
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
o face expresivă, adică elaborarea stilistică specifică, și situarea într-o concepție despre frumosul estetic, ar fi ca o prună fără prunicitate. (Dar poate că nu dau cel mai bun exemplu, eu care la Paris mă văd alungat de toți negustorii de prune, cînd îmi înfig fără jenă mîinile prin grămezii, doar, doar voi da de o prună cu gust de prună și nu de vid semantic). Deci jos cu estetica (cuvînt detestat și de comuniști), jos cu modernismul, jos cu
Dinu Flămând și Alex. Ștefănescu în dialog by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12381_a_13706]
-
centrul nu la Bruxelles, ci la Mariampole. Dimpotrivă, ecuația ei poate fi găsită în acel spațiu concret traversat de zeci, de sute de ori de la un capăt la altul de șoferii de cursă lungă (adevărați "specialiști" în producerea apropierii), de negustorii de mașini, de contrabandiști chiar, de clienții Eurolines-ului, într-un cuvânt de toți cei care își asumă rutina inerentă înfruntării cotidianului. Puțini eseiști de după 1989 s-au dovedit mai preocupați de ceea ce "se petrece pe tăcute, aproape pe neobservate și
Un bazar de mașini și foarte multe cărți by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12472_a_13797]
-
doi ani: "aștern gîndurile mele pe țărîna și ciolanele tale, tată, pentru că astăzi ești orb și mut și surd și neînțelegător. Fiul tău." și "descoperit, pentru salut, închin această carte lui Ferdinand Sinidis, lui și numai lui. H.Bonciu." O negustorie, așadar, cum Bonciu cel adevărat (care?!) făcuse, cu umbrele și perdele. Umbrele, fiindcă sub scăfîrlia personajului cu nume de mumie încap multe alte rămășițe de oameni și povești, de la piticul nesuferit care-i crește, ca o sarcină ectopică și toxică
Kinderscenen by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11763_a_13088]
-
unde există surplusuri, înregistra și făcea comenzi, lăsând apoi grija trenurilor să circule zile și nopți de-a rândul. După livrarea mărfurilor, urma achitarea lor, totdeauna după ce-și reținea comisionul. Dacă aveai un nume și un prestigiu în branșă, negustoria pe picior mare nu era grea. Trebuia să ai în minte o hartă economică, să cunoști agenții angajați în joc și, bineînțeles, să-ți fie familiară bursa prețurilor. De când mă luase tata după el la "Mircea" și "Trocadero", mă hotărâsem
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
-se în mers cu un baston cu măciulie de argint, pe care-l învârtea în față sau în spate, rotindu-ne ochii în cap. Mici, ne țineam laie după el, mândrindu-mă că era musafirul nostru. Se deosebea de toți negustorii mai mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce păreau să spună în taină: "treceți și voi cu vederea; până mai ieri am fost țărani". Albala
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
trotuar și-și fac socotelile, ce au vîndut, ce le-a rămas de dat, ce au dat pe datorie. Uneori își înșiră în față grămăjoare de bani. Fiecare grămăjoară, un soi de marfă: ceapa, usturoiul, ardeii, morcovii. Umbra lăsată de negustorii cu coșuri are, din cauza coșurilor cu zarzavat înfoiat, aripi și nu e de mirare că Nicolae Ionescu, fotograf-artist, pozează un șir de olteni care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
zarzavat înfoiat, aripi și nu e de mirare că Nicolae Ionescu, fotograf-artist, pozează un șir de olteni care-și lasă, pe asfalt, imaginea de îngeri. Cobilița îl atrage și pe Arghezi, sensibil, de altfel, la tot ce ține de arta negustoriei, și îi laudă mecanismul ingenios, care permite anularea unei greutăți prin alta, egală... (Fragment din volumul Întoarcere în Bucureștiul interbelic, în curs de apariție la Editura Humanitas)
Fețe cunoscute ale necunoscuților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/13934_a_15259]
-
odinioară Se-mpiedică în aripile tot mai grele. Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumul Către cerul alungat în uitare. Orașele se hrănesc cu vise de-o zi Iar pleoapele amorțite Refuză somnul nopților încă nefurate. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Mahler. Îngerii au uitat cu ce se hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
hrănește liniștea Zburând haotic printre grădinile inodore Însângerându-și aripile în gândurile Pământenilor ce lăcrimează mereu Când vine ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând ... Citește mai mult La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Brahms.Îngerii, căutându-și pașii de odinioarăSe-mpiedică în aripile tot mai grele.Nicio rugăciune nu
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ploaia peste trupuri și case. Doar pescărușii adorm în văzduh Când cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă. La porți bat neîncetat negustorii de suflete. Dincolo de ziduri se aude Wagner. Îngerii aud tremurând ... Citește mai mult La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Brahms.Îngerii, căutându-și pașii de odinioarăSe-mpiedică în aripile tot mai grele.Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumulCătre cerul alungat în uitare.Orașele se hrănesc cu vise de-o ziIar pleoapele amorțiteRefuză
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
căutându-și pașii de odinioarăSe-mpiedică în aripile tot mai grele.Nicio rugăciune nu-și mai găsește drumulCătre cerul alungat în uitare.Orașele se hrănesc cu vise de-o ziIar pleoapele amorțiteRefuză somnul nopților încă nefurate.La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Mahler.Îngerii au uitat cu ce se hrănește linișteaZburând haotic printre grădinile inodoreînsângerându-și aripile în gândurilePământenilor ce lăcrimează mereuCând vine ploaia peste trupuri și case.Doar pescărușii adorm în văzduhCând cireșii înfloresc și se
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Îngerii au uitat cu ce se hrănește linișteaZburând haotic printre grădinile inodoreînsângerându-și aripile în gândurilePământenilor ce lăcrimează mereuCând vine ploaia peste trupuri și case.Doar pescărușii adorm în văzduhCând cireșii înfloresc și se scutură-n iarnă.La porți bat neîncetat negustorii de suflete.Dincolo de ziduri se aude Wagner.Îngerii aud tremurând ... XXII. DOAR LACRIMI ÎN TĂCERE..., de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 674 din 04 noiembrie 2012. un metru și un pic de lumină. Ochii lui cântau bucuria copilăriei. Mâinile
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
a înviat din nou, iar astăzi trăim într-o epocă de formare a unei noi burghezii naționale, una fără de care viitorul european al României contemporane nu poate fi conceput. Potrivit lui Ștefan Zeletin, burghezia este alcătuită din trei categorii de oameni: negustorii, industriașii și bancherii. Primii se ocupă cu circulația mărfurilor, cei din a doua categorie cu producerea lor, iar ultimii cu concentrarea și răspîndirea în societate a banilor. Și cum banii înseamnă întîi de toate capital, burghezia este totuna cu clasa
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
secvențele domeniului burghez: negustorul face comerț, industriașul produce mărfuri, iar bancherul adună capital. Cele trei secvențe sînt privite de Zeletin în desfășurarea lor cronologică, adică în ivirea lor succesivă de-a lungul timpului. Mai întîi a existat comerțul omenesc și negustorii, apoi comerțul a dat naștere treptat producției, pentru ca în final producția să culmineze în concentrarea capitalului în mîna unor oameni care, deși nu fac nici comerț și nici industrie, pot influența tot comerțul și toată producția de mărfuri dintr-o
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
timp, să capete pregnanță și autoritate, imaginea sculptorului s-a alterat în asemena măsură încît nici agresiunea directă, fizică, împotriva operei sale nu mai impresionează cine știe cît. Astfel se explică faptul că aventurierii culturali au devenit peste noapte restauratori, negustorii de curiozități și-au transformat prăvăliile în en gross-uri pentru momîi de piatră sau de bronz pe care le livrează drept opere din tinerețe ale sculptorului, evident necunoscute specialiștilor, iar exegeți, pînă mai ieri doar scribi narcisiaci și autiști, au
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
o lulea de pământ din 1571, iar cu ocazia primirii la principele Transilvaniei (1576), o solie turcească i-a adus acestuia cadou de la sultan „o pipă și tutun“. Cu siguranță în a doua jumătate a secolului XVII-lea, tutunul și negustoria cu tutun erau bine cunoscute în Moldova; în anul 1694, Duca Vodă impunea „darea tutunăritului“, care consta dintr-o taxă de 4 lei pentru pogonul cultivat cu tutun. În aceeași perioadă, mănăstirea Cotroceni era scutită prin hrisov domnesc de „haraciul
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
urmat Caterinei de Medici au încercat să limiteze vânzarea tutunului în farmacii, asemeni oricărui... medicament. În Anglia vina de a fuma era pedepsită în secolul al XVII-lea cu măsuri care includeau până și executarea „infractorului“. În Rusia, fumatul și negustoria cu tutun se sancționau, la început, cu bătaie, tăierea nasului și chiar cu deportarea în Siberia, iar în unele regiuni ale Turciei, fumătorului i se perfora nasul cu tija unei pipe, semn a păcatului de a fi fumător. Încercarea de
Agenda2004-34-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282779_a_284108]
-
umoristică. în condițiile societății românești, însă, în care totul este răsturnat, realativ și fantasmatic, de un lirism spontan crescut pe tulpina unui amestec de absurd și grotesc, suspect ar fi ca această asociere să nu se facă. Întocmai ca în negustoria regresivă a frustului, dar nu tocmai inocentului, personaj care, la capătul unui troc incontinent, schimbă o pereche de boi ,, de mai mare dragul să te uiți la ei" pe o pungă goală ,,cu baierele lungi, de pus la gît", Muzeul
După zece ani (III) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17338_a_18663]
-
Le găsești spînzurate înghesuit, în peninsula imaginara a prețurilor crescătoare - nu departe de lumea negustorilor de pești de acvariu și oarecum peste drum de clanul negustorilor de piese de mașini bătrîne. Există o logică a Oborului care îi învecinează pe negustorii de orătănii de curte cu detailiștii clanțelor de tot soiul, ai șuruburilor, cuielor, pompelor de apă, ai caielelor și ai furtunului vîndut în colăci. Cauți mobilă - te apropii de Bucur și intri în vorbă cu meseriașul care vinde canapele la
Oborul din Bucuresti by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/18047_a_19372]
-
vecine. A ctitorit așezăminte laice și bisericești de mare însemnătate spirituală, într-un stil arhitectural nou, care avea să-i poarte de atunci numele. CONSTANTIN BRÂNCOVEANU. Domnitorul, ajutat mult de iscusința Doamnei Marica de administrator al marilor moșii și în negustoria cu vite, și-a mărit propria avere, pentru care turcii îl numeau Altân Bei, sau Prințul Aurului. Istoricii spun că Brâncoveanu aduna în fiecare an mai mult de 10.000 de galbeni. Marea sa bogăție a atras însă invidia otomanilor
Sfinții Brâncoveni. Pe urmele domnitorului la Istanbul. Închisorile şi martiriul by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21766_a_23091]