730 matches
-
banii. El doar venea, plătea, își lua oamenii și pleca. Apropiații lui se ocupau de înscrisurile de eliberare și le găsea slujbe celor care doreau să rămână, de cele mai multe ori chiar în afacerile lui, care nu se rezumau doar la negustorie, ci cuprindea și alte laturi, precum munca câmpului, sau creșterea animalelor. Probabil de aici își avea averea. Toți erau uimiți de acest om fiindcă într-o lume în care toți doreau să-și mărească profiturile el dorea de fapt să
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
neabătut, fiind de altfel deviza sa pe care o știau cu toții și care suna cam așa: Dacă vrei să câștigi totul, trebuie mai întâi să pierzi totul!” -Nu înțeleg nimic! spuse careva. -Nici noi. -Ei aș! Așa fac mai toți negustorii, răspunse altcineva. Investesc totul într-o afacere sperând să câștige înzecit. E foarte simplu...Mai întâi pierzi... -A investi totuși, nu este o pierdere prieteni, ci o promisiune de câștig! Ceea ce se spune aici este despre o pierdere...iar când
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(2) CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1416178329.html [Corola-blog/BlogPost/371678_a_373007]
-
umoristice. La urma urmelor, fiecare dintre noi poartă-n suflet un grăunte de snobism care, abia așteaptă momentul prielnic să-ncolțească. Cine vrea să fie luat de prost când pe toate căile de comunicare curg șiroaie de barbarisme? De aceea negustorii, fini psihologi, stimulează „grăuntele” din fiecare client, servindu-l cu toate „străinismele” pohtite, sufocându-l cu ele prin reclame mediatizate, afișe în vitrine și rafturi, cât și cu firma magazinului. Ex.de firmă „străinistă”: „Golden kickhen”, în loc de „Puișorul de aur
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
cu bere), „boală care se ia, ca râia” și în casa lui jupân Dumitrache sau a conului Leonida, dar și în reședința județului de munte unde Cațavencu și Farfuridi „se luptă cu retoricele suliți”. Ziariștii, la fel de agramați precum cațavencii politici, negustorii cu un foarte ridicat simț al „onoarei de familist” pe care le-o apără chiriacii ținându-le nevestele în brațe, „revoluționarii”, precum Coriolan Drăgănescu, „infatigabilele silfide” Zoe Trahanache și Mița Baston („fiică din popor și [...] republicană”) reprezintă fauna operei caragialiene
LUMEA LUI CARAGIALE ÎN VIZIUNEA SCRIITORILOR TELEORMĂNENI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1497030089.html [Corola-blog/BlogPost/369455_a_370784]
-
banii. Doar venea, plătea, își lua oamenii și pleca. Oamenii lui se ocupau de înscrisurile de eliberare și le găsea de muncă celor care doreau să rămână, de cele mai multe ori chiar în afacerile lui, care nu se rezumau doar la negustorie ci cuprindea și alte laturi precum munca câmpului. Toți erau uimiți fiindcă într-o lume în care toți doreau să-și mărească profiturile el dorea de fapt să piardă, dar de fapt nu pierdea, ci câștiga mult mai mult decât
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ancheta_fragment_din_roman_.html [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
noi pe poligon, când mergeam să culegem gloanțe și ea trecea de la pas la trap și la galop de-i fluturau pletele blonde în vânt. Ce-a făcut, ce-a dres, Colonelul a reușit să strângă bani de la Primărie, de la negustorii bogați și de la alți oameni, și a ridicat un monument de toată frumusețea, cu un roșior pe cal în plin galop, cu sulița îndreptată spre dușman. Monumentul trebuia inaugurat, spre cinstea eroilor Regimentului din Primul Război Mondial și, fiind o
VIZITA REGALA de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/constantin_zavati_1455555366.html [Corola-blog/BlogPost/350359_a_351688]
-
pentru durerile de măsele etc.) te duce cu gândul la generosul panteon al vechilor greci, unde zeii ba patronau anumite cetăți-state (zeița Atena patrona Atena, Artemis cetatea Efes, Apollo localitatea Delfi), ba diferite îndeletniciri: Hefaistos era cu fierăritul, Hermes cu negustoria, Poseidon cu navigația ș.a.m.d. Cum spuneam, ortodocșii nu vor să rămână de căruță. Așa că, ne înștiințează Al. Babeș, după decuparea ortodoxiei în biserici autocefale sau naționale, au apărut și sfinții naționali: Calinic la români, Boris la bulgari, Boleslaw
CARE VA FI STATUTUL SFINŢILOR ÎNTR-O LUME AFLATĂ ÎN PLIN PROCES DE DECREŞTINIZARE? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1949 din 02 mai 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1462186038.html [Corola-blog/BlogPost/381012_a_382341]
-
delături, cu care se va înțelege bine, căci Sofia este o fată muncitoare și cuminte, ca și mama lui, care va avea tot tipul grijă de casă. Alterică, băiat isteț, foarte priceput la afaceri și la a face bani din negustorie va ajunge să aibă bani mulți pe mâna lui. E cheltuitor cu femeile dar nu își va neglija familia... Fiind un negustor șmecher, care știe să se învârtă bine, va fi prins și băgat la pușcărie. Nu va suferi deloc
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457439007.html [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
provine din lipsa de nuanțare a fenomenului analizat, din necoroborarea datelor istorice. Ca fenomen de masă, mișcarea legionară a avut întinderea celei comuniste, care, ne place sau nu, a înregimentat peste patru milioane de membri, majoritatea «aflați în ciorbă» datorită negustoriei dintre Churchill, Roosevelt și Stalin, care ne-au vândut și cumpărat ca pe niște sclavi (de n-or fi lăsat după ei și moștenitori). Fiecare mișcare cu fărădelegi crunte, care au produs scindări în propriile rânduri. Să fie o întâmplare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/legea-217-sau-capra-si-varza/ [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
negustor? Ce ți-ai zis mneata: la pahar mă pricep, la fotbal știu să-i fluier, la politică să-i înjur. De ce n-aș fi și vânzător? Păi nu vezi că nu se leagă? Nu vezi că ești paralel cu negustoria? --Dar tu, cum ești, Nae? Că văz clar: nu prea te calcă mușteriii. Și mărfurile alea...Mai mult le-ascunzi în rafturi. Zi așa că ai intrat în rahatul ăsta cu negustoria și nu mai știi cum să ieși. --Nea...s-
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
nu se leagă? Nu vezi că ești paralel cu negustoria? --Dar tu, cum ești, Nae? Că văz clar: nu prea te calcă mușteriii. Și mărfurile alea...Mai mult le-ascunzi în rafturi. Zi așa că ai intrat în rahatul ăsta cu negustoria și nu mai știi cum să ieși. --Nea...s-a înfuriat Nae, roșu la față, suntem noi vecini, dar nu-ți permit să mă jignești în prăvălia mea. Cauți ceva? Vrei să cumperi? Arată-mi ce și scoate banu’! Ai
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414002144.html [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
de muncă. O parte dintre locuitorii insulei aveau și locuri de muncă în afara insulei (Șantierul Naval Tr-Severin , întreprinderi din Orșova ), iar alții aveau îndeletniciri legate de turism, precum barcagii, cei specializați în producerea de zaharicale și băuturi răcoritoare specifice sau negustorii ambulanți. Din relatările lui Gh. Iordache, delegat ce răspundea de zona respectivă reținem, ca în perioada anilor 1956 ”Populația era orientată în a-și câștiga existența din turism. Astfel erau comercianți de amintiri de pe insulă diferite obiecte inscripționate cu marca
ADA KALEH MIT ŞI ATRACŢIE TURISTICĂ.EXPOZIŢIE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 by http://confluente.ro/_ada_kaleh_mit_si_at_varvara_magdalena_maneanu_1368098519.html [Corola-blog/BlogPost/344565_a_345894]
-
1557. Este foarte putin probabil ca acesta să fi avut relații extraconjugale în anul în care a murit, căci a avut o boală lungă și grea, pentru tratarea căreia a cerut medici de la Sibiu . În tinerețe s-a ocupat cu negustoria, ne-o spun mai multe marturii ale timpului. Una, polonă, spune că ar fi făcut comerț cu vite, o alta, spaniolă, cu giuvaericale. Știa turca și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 by http://confluente.ro/Ne_am_uitat_eroii_acestei_glii.html [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
metal care poate orbi cu strălucirea lui, dar de la Mehar Hasim voi cumpăra câte ceva fiindcă știu că marfa lui e întotdeauna de cea mai bună calitate. -E foarte adevărat prietene ceea ce spui. Aurul are un duh al său căruia noi negustorii îi mai spunem - prințul nepăsării. -Hm! ciudat nume prietene. De ce i se spune așa? -Fiindcă aurul zdrobește orice, nepăsându-i de nimic și de nimeni prietene, spuse Hasim făcând un gest cu pumnul strâns. -Și crezi și tu acest lucru
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_condur_1403853414.html [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
tot la Editura Anamarol din București. O carte care și-a avut locul ei în abordarea criticilor literari și care a intrat deja în conștiința cititorului. Scriam odată că, această carte, este pentru autorul ei, ceea ce este Drumul Mătăsii pentru negustorii de mirodenii. Un spațiu real-imaginar, pe care poetul purcede călăuzindu-se după propria sa Stea Polară, când se află în țara natală în Emisfera Nordică a Pământului și după „Crucea Sudului” când se afla „exilat” la Antipozi, în Australia. Poemele
GEORGE ROCA… CĂUTÂND INSULA FERICIRII de MELANIA CUC în ediţia nr. 1680 din 07 august 2015 by http://confluente.ro/melania_cuc_1438944343.html [Corola-blog/BlogPost/368076_a_369405]
-
împodobită cu picturi bizantine și clădește una din puzderia de troițe cu țugui și picturi stângace de pe la porțile oamenilor, ornate cu gresie și dotate cu geamuri termopane. E drept, pictura kitsch e plăcută vederii celor ce se îndeletnicesc neșovăitor cu negustoria artei, fără a avea nici o zi de școală de artă, e frumos pentru ei sclipiciul și coloristica penajului papagalilor. Floarea, însă, nu trebuie să spargă ochiul. Nu trebuie vărsate culori pe pânză din belșug, doar pentru că le ai și pentru că
PAUL CIPRIAN SURUGIU. FLORI ŞI SUFLET de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1466350064.html [Corola-blog/BlogPost/385289_a_386618]
-
rămâi ? În tine-s toate pe dos Primăvara-i pe drum... Încărcat cu izvoare se reîntoarce Hristos Înfrăgezită mlădiță, eucalipți, crini și finici, trandafiri din Sharon Regele vostru se-arată, pustia dispare se-aude pe-aproape SHALOM! NEGUSTORII ȚĂRII SFINTE Negustorii ne zbiară, ne cheamă ‘napoi îndrăzneți... De cumperi te-acopăr cu miere, de nu, îți rânjesc certăreți Au marfă grămadă și prețul întotdeauna-i compus Gablonzul lucește calitatea lipsește, dar din țara sfântă-i adus Dacă țara e sfântă și
POEMELE UNUI PELERIN VISĂTOR LA ZIDUL PLÂNGERII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Poemele_unui_pelerin_visator_la_zidul_plangerii.html [Corola-blog/BlogPost/348986_a_350315]
-
ducând o viață austeră dar găsindu-și resursele necesare existenței. Magazinele și tarabele de acolo, erau înlănțuite pe aproape un kilometru, pe o parte și pe cealaltă a străzilor. Îți lua ochii multitudinea mărfurilor, dar trebuie să te și tocmești, negustorii dorindu-și maximul de câștig. În Israel există mari diferențe de nivel, Ierusalimul este la vreo 800 de metri deasupra nivelului mării, iar Marea Moartă la 400 de metri sub nivelul oceanului planetar. Referitor la Marea Moartă, pentru cei care
PROFESORUL ANDONE MIHAI de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Pelerin_la_mormantul_sfant_profesorul_andone_mihai.html [Corola-blog/BlogPost/345717_a_347046]
-
cu această denumire, obținut în anul 1672, când, cu ocazia vizitei, Alteța Sa Principele Elector IOHAN; GEORG al II-lea s-a adresat minerilor exploratori cu „ NOROC BUN ". În același an apare „NOROC BUN" și într-un act de avizare pentru negustorii de părți bănești pentru conferirea denumirii "Mina de explorare coloniștii " din bazinul Freiberg. Actul de avizare începe cu „NOROC BUN", noroc bun domnii negustori de părți bănești" și se încheie cu cuvintele ..., așa se va obține în final o extracție
SFÂRŞITUL LUMII ÎN ANUL 2016 (AGONIA ŞI DECESUL UNEI LUMI) (PARTEA A ŞASEA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1450108054.html [Corola-blog/BlogPost/360139_a_361468]
-
poveștii pe care avea de gând s-o spună făcuse ocolul medinei și ațâțasea imaginația copiilor. În vreme ce negrul privea pierdut soarele alb și pal scoborându-se în spatele zidurile scorojite, Djemaa el-Fna începea să se umple de lume. Îmblânzitorii de șerpi și negustorii de apă plecară, iar în locul lor sosiră zeci de tarabagii ce vindeau cușcuș, harira și tajine, mâncăruri al căror miros inunda văzduhul. Ceva mai departe copiii acrobați, îmbrăcați în sirwal roșu cu verde și cu pieile goale, făceau tumbe, iar
POVESTEA LUI BELAY de IOAN ALEXANDRU DESPINA în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestea_lui_belay.html [Corola-blog/BlogPost/355971_a_357300]
-
de la rachiul ce a fost vândut aici în oraș s-a luat pe vadră 1/2 creițar și 2 și 1/2 creițari”, că „pentru hârtie și tămâie pentru sigilare” s-au cheltuit 10 florini și 12 creițari, sau că „negustorii străini care fac comerț ambulant” au vărsat la casieria orașului 6 florini și 12 creițari. La rubrica de cheltuieli „pentru o tipsie de cântar din cupru, apoi greutăți de aramă gradate și o greutate de o oca din fier de
TABLOUL MULTICOLOR AL SUCEVEI, LA SFÂRŞITUL SEC. AL XVIII-LEA, ÎNTR-UN DOCUMENT CONTABIL de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 by http://confluente.ro/Tabloul_multicolor_al_sucevei_la_sfarsitul_sec_al_xviii_lea_intr_un_document_contabil.html [Corola-blog/BlogPost/349110_a_350439]
-
Imposicio Officii Găzărie, din 1314 instituindu-se un oficiu special pentru colonii și comerț în Marea Neagră, conține un document datat 22 martie 1316 prin care guvernul genovez rupe legăturile comerciale cu împăratul bulgarilor Fedixclavus (Svetoslav) amintind de pagubele suferite de negustorii genovezi pe teritoriile acestui suveran,în special în Maurocastrou, deci toate documentele mai sus enumerate în duc pe Brătianu la concluzia că stăpâneau aceste ținuturi bulgarii,dar nu cei din vechiul Imperiu româno-bulgar, ci bulgarii de pe Volga, cărora li se
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Donați. Din documentele aceluiași notar nu lipsesc nici trimiterile la câțiva italieni provenind din Vicina. Mărfurile vehiculate prin Vicina nu sunt mai puțin diverse: postav și țesături apusene, mătase orientala, uleiuri, în sau chiar aur. Printre produsele locale, căutate de negustorii genovezi, primează ceară, mierea și, mai ales, grâul. Nu există, din păcate, în documentele vremii, nicio indicație cu privire la identitatea producătorilor acestor bunuri, comercializate, cel mai probabil, prin intermediari italieni sau greci, care navigau, ei înșiși, pe Dunăre, până în punctele unde
DOBROGEA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Dobrogea_gigi_stanciu_1387648673.html [Corola-blog/BlogPost/383128_a_384457]
-
Acasa > Impact > Analize > DONA TUDOR - NEGUSTORII DE VORBE Autor: Dona Tudor Publicat în: Ediția nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Există influențe politice rele care ar trebui să nu existe. Politica rea a intrat ca praful furtunii de nisip. Peste tot. În tot
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dona_tudor_1422318836.html [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]
-
de actual. Negustorii de vorbe, în trăncăneala serilor ecranate, se urcă în vârful puroiului cu interese și uită de statul român. Cine mai știe astăzi secretul vieții lungi a unui stat? ---------------------------- Dona TUDOR Ianuarie 2015 București Referință Bibliografică: Dona TUDOR - NEGUSTORII DE VORBE / Dona Tudor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1488, Anul V, 27 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Dona Tudor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
NEGUSTORII DE VORBE de DONA TUDOR în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dona_tudor_1422318836.html [Corola-blog/BlogPost/359016_a_360345]