48 matches
-
Mediu, transporturile s-au bazat în special pe tracțiunea animală, ceea ce limita distanța Și numărul călătorilor. Principalele motive pentru care în această etapă a crescut interesul oamenilor pentru călătoriile în alte țări au fost: creșterea veniturilor, lărgirea unor categorii sociale - negustorimea Și micii industriași, efectele reformei Și secularizarea învățământului. Perioada căilor ferate reprezintă a doua etapă, când trenurile Și vapoarele cu aburi au modificat oportunitățile de transport. Impactul introducerii căilor ferate în Marea Britanie Și ulterior în Europa Și America de Nord a fost
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a întregii populații din județul nostru este foarte grea”. Ca în atâtea alte dăți, politicul bătea economicul și în acest document: „... profitând de situația grea în care ne aflăm, din cauza greutății transporturilor și din cauza timpului nefavorabil, reacțiunea dimpreună cu marea negustorime a urcat prețurile la toate alimentele (subl.ns.) și în general la toate mărfurile, astfel că populația nevoiașă din oraș și județ o duce cât se poate de greu”. În acest punct, se impun câteva comentarii care vor scoate la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
impun câteva comentarii care vor scoate la iveală demagogia de care se îmbolnăviseră comuniștii acelor vremuri. Nici într-un raport de activitate nu am găsit altă cauză a pauperizării accentuate a populației, decât „manevrele” reacțiunii și, mai nou, a marii negustorimi. Toți corifeii bolșevici „uitau” de milioanele de tone de alimente ce luau drumul URSS-ului în contul despăgubirilor de război, dar și de faptul că incompetenții de la București ajunși la putere prin fraude și promisiuni irealizabile, nu asiguraseră țării niciun
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
atmosfera romantică a ciclului epopeic Frații Buzești (Pahar de cale albă, 1971, Luceafărul de răsărit, 1975, Zborul a rămas, 1977), trilogie marcat apologetică, cu intenție educativă în spiritul vremii. De la 1570 până la 1602, istorisirea urmărește relațiile feudalilor cu țărănimea, interesele negustorimii și ale bisericii în Moldova, Țara Românească și Ardeal, venirea lui Mihai Viteazul pe tron, relațiile politice cu Habsburgii și otomanii, voința de unire a domnitorului român, fresca având, în pofida tendențiozității, o bogată paletă a culorii de epocă. A. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285308_a_286637]
-
am de unde. Domniile voastre, mai puțintel. Cât vă lasă inima. Bineînțeles, adaugă, cu zâmbet fermecător, "De bună voie și nesilit de nimeni"... Din prisosul nostru că suntem îndeajuns de pricopsiți să facem parte și celor vrednici și celor oropsiți... Și... și negustorimea să dea! Și breslele, că, har Domnului, au de unde. Mai oblojim și noi rănile, cârpim țara stricată... Ce ziceți? Dăm?! Boierii, cu voci mormăite în bărbi, anonime, șovăielnice: Apăi... om da ... Ce să facem? De-i poruncă... Ștefan, cu elan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
a spus un mare negustor... șovăie Țamblac, mi-a spus că de când "il pazzo valaho"... Cum, cum?! Să nu se supere Măria ta, spune Țamblac stânjenit. "De când "nebunul de valah" chiar așa a spus a momit fulgerele otomane asupra Moldovei, negustorimea navighează într-o veselie pe Mediterană". Ștefan izbucnește în hohote mari de râs, cu boierii după el, măcar că râsul lor e cam hâit: "Nebunul de Ștefan?!" Hai că mi-a plăcut! A dat Domnul s-ajung și pe post de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
Oamenii vor deveni din ce în ce mai iritabili. Toate marile achi ziții de cunoaștere vor fi deturnate spre scopuri impure, adică spre amplificarea răului din lume. Se va înmulți numărul șefilor de stat de extracție joasă și de proastă calitate. Lucrătorii manuali și negustorimea vor fi înălțați la rang de intelectuali, iar intelectualii vor fi puși în condiții subalterne. Va avea loc, cu alte cuvinte, un destructurant amestec al „castelor“, o destrămare dramatică a ierarhiilor firești, o ireparabilă dezordine socială. Necinstea va căpăta o
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
trebui să fie chiar simbolul Indiei ("acest subcondiment, nu subcontinent", cum glumește Aurora). Romanul tinde astfel spre alegoria cu ascuțișuri satirice (ocazia dezvăluirilor corupției, jocurilor politice din Bombay, a răsfățului bogătașilor, a goliciunii vedetelor și superesteților, dar și a potlogăriilor negustorimii de altădată, a trădărilor vechi și noi). Măiestria stă în detalii, în tipologiile unor personaje de neuitat, iar reușita - într-o "poveste de dragoste pe mai multe niveluri". Nu toată lumea îl citește ușor pe Rushdie, care, prolix, cu limbaj rămuros
Pentru lumile care dispar... by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14634_a_15959]
-
arătau cu degetul. Prima dată vedeam un artist în carne și oase făcând piața, ca oricine, ceea ce mă șocase. Pe atunci, eram convins că artiștilor totul li se servește, dacă nu pe gratis, oricum ei nu intrau în contact cu negustorimea șmecheră și murdară. Auzisem că mulți circari se împrieteniseră cu târgoveții locali, iar o fată, femeia-șarpe, care se îndoia atingând rumegușul arenei cu palmele întoarse îndărăt și pe care o chema simplu, Maria, - deși numele ei de artistă scris pe
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]
-
a și fost). La Varujan Vosganian, lumea de negustori țese laolaltă așezările omenești și le împiedică să dispară cu totul când vechi orânduieli se destramă sub lovituri ale Istoriei: „Un năvod cu fire subțiri lega orașul să nu se risipească. Negustorimea.” Romanul însuși, ca specie, este un bun negustor - adună mărunțișurile vieților omenești, le înșiră pe taraba Istoriei și le pune prețuri potrivite. Fragmentare și reunite prin privirea implicată a autorului care frânge și reînnoadă firul narativ sunt și romanele semnate
Fragmentul și defragmentările by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/3352_a_4677]
-
ție PSAMIS (aparte) Nu cumva vicleanul oaspe are gând să-mi șteargă prada? LAIS Ce mai e nou prin Carthago? {EminescuOpVIII 447} BOMILKAR Grâu și paie cu grămada. LAIS Știu. Acum e secerișul. Nu sunt alte noutăți? PSAMIS Poate sunt. Negustorimea Înfloritei lui cetăți În momentele acestea zice multe și mărunte Despre Bomilkar istețul, negustorul cel de frunte, Care-a șters-o din cetate dispărând ca în pământ. LAIS Îtr-ascuns ai părăsit-o? BOMILKAR Însă nu fără cuvânt. Se făcea prea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
butii. Mirosea a fum iute de frunze și a pastramă de oaie prăjită la proțap. Orașul, spre curțile domnești, își făcuse obiceiurile lui care nu țineau de aspritul mustului și de limpezitul tulburelului... Încă din vremea lui Matei Vodă toată negustorimea aleasă, ba chiar și boierii căftăniți, intrau la cafeneaua lui Hamie, ienicerul măriei sale împăratului de la Stambul. Ținea Hamie cafenea mare, cu felurite odăi, unele mari cu mai multe măsuțe, altele mici, tainice, cu tavanele lucrate meșteșugit din lemn de cireș
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
muncă ceva mai liberă decât a sclavilor sau a iobagilor: munca salariată. Elitele nu sunt nici pacifiste, nici liberale: piața are nevoie de un stat puternic, pentru a instaura și apăra dreptul de proprietate. Cei care apără drepturile și interesele negustorimii sunt mercenarii. Aceasta permite elitelor să delege gestionarea afacerilor lor comune unor reprezentanți ai grupului lor, unii fiind însărcinați să redacteze legile, alții să le aplice, aceștia din urmă fiind uneori controlați de primii. în spațiul privat, libertatea fiecăruia dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
Vladia însăși. Așa după cum promisese, niciodată nu a contrazis, nu a dezmințit, nici măcar nu a comentat orice s-ar fi spus despre domnișoara K.F. în cele trei crîșme din tîrg ori la cîte o tacla pe băncile de la stradă ale negustorimii. Tăcerea lui era luată drept încuviințare. Iar dacă adjutantul Popianu confirma ceva, acel fapt rămînea ca un fapt ce trebuie să intre în ordinea normală a așezării. Așa încît nimeni nu se mai îndoia că ploaia nu trecea niciodată prin fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Asta-i drept. Și ce lecție a primit neamțul! Eu aș dori, însă, să revenim la cele povestite de camaradul meu - a propus cel tăcut. ― Voie ca de la vodă - a intervenit profesorul. ― Și cum spuneam: fiindcă pe această cale curgeau negustorime și cărăuși zi și noapte, li s-a așezat în drum un han ca acela... Amu’ dacă mă-ți crede, bine de bine... Dacă nu, nu-i nimic. Eu vă spun doar ce am auzit din gura acestui camarad al
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
închise în zidurile lor;(...) Acest amestec de chinovii, de curți, de căsuțe, de dugheni, gloduri, toloace și maidanuri ținea din ulița de sus de la Sfântul-Neculai cel sărac până (...) în Bahlui și până la cetățuia Curții Domnești. Acolo în preajma Curții, era temeiul negustorimii cu carvansaraua și hanurile. Iar în râpa Bahluiului se prăvăleau bordeiele țigănimii, a breslei calicilor și lăutarilor până-n iazul cel mare de la Frumoasa, în luciul căruia se oglindeau între scai voinicești furcile spâzurătorii răilor. Peste Bahlui se vedeau poduri spre
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
fine, unii boieri au refuzat să acorde orice fel de ajutor la buna organizare a acestei instituții. Partea cea mai însemnată a boierimii însă, strâns legată de schimbul de mărfuri, interesată deci în îmbunătățirea mijloacelor de comunicație, și mai ales negustorimea au contribuit adesea, - negustorii chiar cu entuziasm, boierii cel puțin cu înțelegere interesată - la introducerea telegrafiei în Moldova. Contribuția a constat mai ales în bani. Alexandru Moruzi din Roman a dăruit 100 de galbeni pentru că, „...înlesnirile în interesele comerțiali produsă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin cu înțelegere interesată - la introducerea telegrafiei în Moldova. Contribuția a constat mai ales în bani. Alexandru Moruzi din Roman a dăruit 100 de galbeni pentru că, „...înlesnirile în interesele comerțiali produsă prin așăzare biurourilor telegrafice în țară sunt nemărginite...”. În privința negustorimii, Departamentul lucrărilor publice observă că introducerea telegrafiei în Moldova s-a bucurat din parte-i de un „grabnic concurs”. Ni s-a păstrat lista acelor care au contribuit la plata integrală a aparatajului necesar biroului telegrafic din orașul Roman. Lista
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
spre a face „binele” sau, dimpotrivă, „răul”.) Referindu-se la punctul de vedere aristotelic, Andrei Pleșu observă: „...blândețea se poate manifesta și ca irascibilitate, și ca indiferență, cu condiția să-și aleagă, pentru aceasta, circumstanțele potrivite. A izgoni cu biciul negustorimea din templu (aluzie la comportamentul lui Iisus față de apucăturile hrăpărețe ale negustorilor din templul Ierusalimului, n.n.) e un act de irascibilitate, dar de irascibilitate bine practicată. A răspunde agresiunii prin non-violență e un act de voită indiferență, dar de indiferență
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
mai „solide“ ale burgheziei, considerându-se un demn reprezentant al poporului. Pentru Jupân Dumitrache, toți oamenii care aparțin unei categorii sociale inferioare sunt „bagabonți“, „coate-goale“, „mațe-fripte“, iar cei care o depășesc pe a sa reprezintă ciocoimea, mâncătoare a „sudorii poporului“. Negustorimea alcătuiește, din punctul său de vedere, al lui Ipingescu și al lui Rică, „poporul suveran“. Rică va beneficia de stima lui Titircă - Dacă dumnealui cabulipsește să ne onoreze cu atâta cinste - doar în clipa în care se prezintă drept ideolog
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
negustori evrei, la sfârșitul secolului al XIX-lea, conform unei statistici din anul 1897, numărul acestora a crescut la 569 de comercianți. În special ultimele dou) decenii ale secolului al XIX-lea au însemnat un adevărat proces de volatilizare a negustorimii românești, fenomenul atingând toate debușeurile comerciale. Spre exemplu, dacă în anul 1879, în Bacău existau 23 de negustori bacali români și doar unul evreu, în 1900 numărul negustorilor evrei a crescut la 36, spre deosebire de cel al românilor, care a scăzut
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
5 librării, 57 cu mărunțișuri, 1 de stofe, 6 cu porțelanuri, 3 de mobilă, 4 de olărie, 7 de pielărie, 14 de fierărie, 8 de sticlărie, 8 hotelieri, 128 cârciumari etc. Impresionează procesul de (autoămarginalizare, până la dispariția aproape totală, a negustorimii române din zona centrală a orașului. În primul deceniu al secolului al XX lea, nucleul dur al economiei băcăuane - strada Mare - era în proporție de peste 85% evreiesc. O explicație pentru această evoluție a hărții etnice a economiei orașului, încearcă să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produsele de primă necesitate numai în baza unei prealabile hotărâri luate de consiliul local. Pentru a obține acest drept, una dintre condiții era legată de existența unor locuri de depozitare corespunzătoare normelor igienico sanitare în vigoare. În ciuda faptului că majoritatea negustorimii locale întrunea, în bună măsură, această condiție, pentru comercializarea produselor au fost selectați numai o parte dintre ei. De pildă, în anul 1919, zahărul a fost distribuit prin intermediul a 19 comercianți - 17 dintre ei aparțineau comunității evreiești (Avram Swartz, Lupu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]