6 matches
-
cel mai rar lucru din Moldova". Ironia elitismul kogalnician temperează subtilitatea descrierilor sale romantice, așa cum transpare din fragmentul în care scriitorul sugerează că, cel puțin în Moldova, "găsești de ajuns mame, neveste, văduve, fete, slute, șchioape, chioare, vornicese, banese, pitărese, negustorite, bacalite, tagance și alte asemena creaturi ce se nasc, cresc, se mărită, fac copii și mor. Dar "femei", ăsta-i cam greu" (aldine în original). Cu toate acestea, eseistul rămânea de opinia, relativ atipica vremurilor sale, ca "femeia este făcută
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
au fundamentat și însoțit întreaga pregătire sau evoluție profesională. Existau între acestea și cărți mai vechi, precum cea a lui Joannes Seivert consacrată aurăriilor din Dacia romană, tipărită în limba latină în anul 1780, a lui Johann Fr. Rosenzweig, despre negustoritul și cunoașterea cailor, apărută în același an la Leipzig, a lui J. Georg Schwandtner Sewandtneri, Scriptores rerum Hungaricarum, Vindobonae, 1768, ori Enciclopedia economico-tehnologică tipărită în 1788 de Johann Georg Krünitz. În afara unor almanahuri, albume și enciclopedii, al căror profil le
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
este timpul istoric al așezării și organizării vieții religioase, administrativ-sociale și culturale a evreilor în Maramureș. Suntem după 1850. Acum se petrece fenomenul menționat al împământenirii, acum ei devin agricultori și păstori, fără a părăsi însă mai vechile ocupații ale negustoritului și meșteșugăritului. Devin stăpâni pe pământurile cumpărate în munți. Reînvață oieritul de la românii maramureșeni, aceia cu tradiții străvechi în acest domeniu. Ridică stâne pe „fonți” după modelul celor românești, prepară brânza cușeră (devenind cușerari și baci deopotrivă) și aranjează interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
seară pe trei cărări, tăind câmpul. Ce-i păsa lui? De la o vreme nu-l mai părăsea binele. Făcea ce făcea, și pleca după vin la Drăgășani. Acum, drumul avea alt farmec pentru cârciumar. Bătuse mult calea asta, scosese parale - negustoritul e meserie frumoasă dacă mai cade și altceva la un popas. De când u mergeau treburile, scăpa ușor banul printre degete, avea sângele tânăr și, într-o toamnă, la crame, i-a căzut sub ochi o fetișcană plină și puternică, în
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
1 Orașul înainta spre mahalale. Mereu se ridicau alte case din cărămidă, și pe zidurile încă umede se așezau firme noi. Nu se putea spune că le merge tuturor la fel. Erau luni de când ședeau și zidarii, și-atunci nici negustoritul nu mai mișca. Unii proprietari lăsau pereții netencuiți. Ba, spre Filantropia, se încinseseră și câteva prăvălii. În octombrie care trecuse a dat și un potop de ploaie peste Cuțarida. Prăpădul începuse devreme. Pe la prânz cerul se albise tot. Dinspre margini
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Noroc că erau mulți și din răsuflare se mai încălzeau. În casa lui Stere, ardeau godinurile, nu se cunoștea... Cârciumarul n-avea când să se mai gândească la necazurile altora. Umbla după vin ba la Buzău, ba la Focșani, că negustoritul așa este, nu trebuie să tragi în același loc. Omul, cât e el de bun, se face al dracului dacă-i tot dai. Pe la Drăgășani trecea o dată la câteva luni, încărcat cu daruri pentru ibovnică. Când se întorcea, Lina nu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]