3 matches
-
a demonstrat că există o corelație pozitivă și semnificativă între fenomene (stres: 0,34 pentru pragul de semnificație 0,01, anxietate: 0,242 pentru pragul de semnificație 0,05, depresie: 0,443 la 0,01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele de stres și depresie sunt semnificativ mai mari decât scorurile obținute de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
01). Împărțind subiecții între hărțuiți și nehărțuiți (în funcție de mediana scorurilor obținute la LIPT), a fost aplicat testul t care a confirmat că scorurile subiecților hărțuiți la scalele de stres și depresie sunt semnificativ mai mari decât scorurile obținute de participanții nehărțuiți. Nivelul de anxietate nu a fost însă semnificativ mai mare. Diferența semnificativă dintre nivelurile de anxietate a fost însă confirmată, tot prin testul t, între grupurile extreme, adică cei care au raportat cele mai mici niveluri de hărțuire comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
chestionarul de inteligență emoțională raportează un nivel de hărțuire percepută mai mic și invers) am procedat ca în cazul ipotezei anterioare, calculând coeficientul de corelație Spearman (- 0,178 la 0,05). Aplicând testul t, în grupul de persoane hărțuite și nehărțuite, precum și în prima și ultima cvartilă a scorurilor obținute la chestionarul de mobbing, am constatat că această ipoteză a cercetării a fost infirmată. Subiecții raportează niveluri similare de hărțuire, indiferent de nivelul inteligenței emoționale. Așadar, victimele hărțuirii nu se deosebesc
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]