26 matches
-
LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_american_antirach_marin_voican_ghioroiu_1338400579.html [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
de-aceea Fiat lux a fost rostit și s-a deschis - ca trupu-mpuținat al beznei împins să fie în abis. (De reținut acest aspect ce grandiosul deservește: Contrastul bine ticluit valoarea operei sporește!) Cum al luminii ochi se-ndreaptă spre-nalturi nehotărnicite, în cer, din fina ei substanță, olaturile-au fost zidite, o lume supratemporală unde mișcarea-i rău văzută, căci până și-n intenții zace neascultarea îndrăcită... Din a luminii spumă-apoi, Părintele a tot ce este ne-a plămădit nemuritori, cereștile
LUCIFER (PANORAMA DEZILUZIILOR) de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 902 din 20 iunie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_lucifer_pan_george_petrovai_1371735215.html [Corola-blog/BlogPost/346104_a_347433]
-
LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400793.html [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
Aghioritic, Sfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” a rămas o idee perenă în teologia ortodoxă după apariția luiînSfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
apariția luiînSfântul Grigorie Palama face apel la această idee în disputa monahilor atoniți cu Varlaam - atacatorul isihasmului. „Căci aceștia - Sfinții Părinți ai Bisericii - fie în cuvântări, fie în scrieri o numesc - Frumusețea divină - negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, arhetipală și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului” [40] . Sfântul Grigorie Palama vede Frumusețea arhetipală ca fiind duhovnicească, imaterială, necreată, plină de bunătăți, armonioasă; o Frumusețe din care izvorăsc toate câte
DESPRE FRUMUSEŢEA LUI DUMNEZEU ÎN RAPORT CU FRUMUSEŢEA NOASTRĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 by http://confluente.ro/Despre_frumusetea_lui_dumnezeu_in_raport_cu_frumusetea_noastra.html [Corola-blog/BlogPost/350507_a_351836]
-
LUCIUS QUINTUS HORATIUS FLACCUS (65 î.Hr. 8 d.Hr.) în ODE ne vorbește astfel: „O viață mai bună duc sciții din stepă, care au obiceiul să transporte pe care, casele lor rătăcitoare, la fel și geții cei aspri, cărora pământul nehotărnicit le dă roade și cereale libere, nu le place să cultive același ogor mai mult de un an, iar după ce au îndeplinit toate muncile, alții urmează în aceleași condiții, le iau locul”. Cunoscutul poet și filosof elen ARISTOCLES (PLATON) care
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_intre_scutul_antiracheta_amer_marin_voican_ghioroiu_1338400834.html [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu (Fac. 1,26). Mișcarea firească a minții se îndreaptă către oceanul înțelesurilor divine. Calist Catafygiotul, autor fiiocalic din secolul al XIV-lea, spune că "mișcarea minții are nevoie de un obiect nesfârșit și nehotărnicit, spre care să se miște potrivit cu rațiunea și cu firea ei. Dar nesfârșit și nehotărnicit cu adevărat nu este nimic, afară de Dumnezeu, Care este Unul prin fire și în înțelesul propriu. Cu alte cuvinte, mintea trebuie să se întindă spre
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
îndreaptă către oceanul înțelesurilor divine. Calist Catafygiotul, autor fiiocalic din secolul al XIV-lea, spune că "mișcarea minții are nevoie de un obiect nesfârșit și nehotărnicit, spre care să se miște potrivit cu rațiunea și cu firea ei. Dar nesfârșit și nehotărnicit cu adevărat nu este nimic, afară de Dumnezeu, Care este Unul prin fire și în înțelesul propriu. Cu alte cuvinte, mintea trebuie să se întindă spre Unul cel nesfârșit și propriu-zis, adică spre Dumnezeu și spre El trebuie să caute să
DESPRE CUNOASTEREA FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_cunoasterea_filocalica_.html [Corola-blog/BlogPost/367386_a_368715]
-
umană devine pururea mai mare și mai înaltă ca sine însăși, crescând necontenit”17. Omul nu se oprește niciodată la starea în care se află; prin aceasta, el se creează totdeauna prin sporirea în bine, creșterea lui în bine fiind nehotărnicită de vreo limită: „Căci totdeauna binele prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”18. Epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nu se oprește vreodată, primind începutul din început ... Căci niciodată pofta celui ce urcă nu se oprește la cele cunoscute, căci sufletul, urcând printr-o altă poftă mai mare spre alta superioară, într-o urcare necontenită, înaintează pururea ... spre Cel nehotărnicit”28. Fiecare epectază duce la începutul unei alte stări de 24 Jean Daniélou, Platonisme et Théologie Mystique ..., p. 310. 25 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, 5, P. G. XLIV, col. 876B. 26 Doctorand Nicolae Fer, Cunoașterea lui Dumnezeu
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
îndeplinit. Dar „niciodată dorința celui ce urcă nu se oprește la cele cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează pururea, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”83. Astfel, „ ... se cuvine să fericim sufletul pentru acestea, ca pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între cele dorite. Căci ce fericire mai mare s-ar putea cugeta, decât a vedea
Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
spirituală deci o mărturie a credinței și modul cel mai evident de manifestare a nădejdii și a bucuriei Întru Hristos. Sfinții Mucenici au mărturisit cu tărie, devotament și abnegație credința lor În Hristos Domnul, hotarul dragostei lor pentru Dumnezeu fiind nehotărnicit. Pentru noi toți ei sunt paradigme ale credinței jertfelnice, ale mărturisirii neînfricate a credinței, ale răbdării neclintite În suferință, precum și ale fericitei smerenii. Pe acestea toate ei le‑au Întrupat și le‑au făcut să rodească În mod desăvârșit. Fiecare
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Anul XIV (2004), Nr. 1-6, p. 77. footnote>. Moise intră pe vârful muntelui Sinai, în întunericul unde este Dumnezeu, adică „la cunoștința că Dumnezeu nu poate fi cuprins într-o vedere sau într-o cunoștință hotărnicită, ci că El este nehotărnicit și cu cât urcă cineva mai mult în cunoașterea Lui, Îl simte sau Îl cunoaște ca pe un nehotărnicit, în Care sufletul nu se satură și nu sfârșește a înainta niciodată”<footnote Ibidem, p. 78. footnote>, căci Dumnezeu ascuns în
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
adică „la cunoștința că Dumnezeu nu poate fi cuprins într-o vedere sau într-o cunoștință hotărnicită, ci că El este nehotărnicit și cu cât urcă cineva mai mult în cunoașterea Lui, Îl simte sau Îl cunoaște ca pe un nehotărnicit, în Care sufletul nu se satură și nu sfârșește a înainta niciodată”<footnote Ibidem, p. 78. footnote>, căci Dumnezeu ascuns în ființa Sa, menține un progres continuu în cunoaștere și în desăvârșire. Tot ceea ce se obține în căutarea lui Dumnezeu
Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
mărturisitori ai dreptei credințe a exercitat și continuă să exercite o influență binefăcătoare și astăzi pentru noi toți și ne îndeamnă să ne învrednicim de nimbul martiric. Pe lângă mărturisirea cu tărie, devotament și abnegație a credinței lor, pe lângă dragostea lor nehotărnicită pentru Dumnezeu, martirii ne sunt și paradigme ale curajului în fața morții imediate, dovedindu-se a fi adevărați eroi prin statornicie, răbdare și bravură. Pentru cei pătrunși de dureri și suferințe fizice, pentru cei cărora le este foarte aproape sfârșitul pământesc
Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
Bohotin (Iași), Bogdănești (Bacău), Borzești (Bacău), Costuleni Costești (Cârligătura), Docolina, Drăgușani, Făurești și Filipeni (Bacău - Tecuci), Argoești, Petricani, Ungurașii, Frătinești, Săvești, Hortănești etc., vie la Ruginești și case la Iași. Manolache este primul dintre Rosetești care stăpânește moșia Filipeni, încă nehotărnicită, fără precizia întinderii spre Fruntești, Poeni, Ungureni, Mărăști și Oțelești. prilej de lungi procese cu răzeșii din jur. Moșia Filipeni va fi hotărnicit mult mai târziu, în 1797 și apoi în 1803, moșia intrând definitiv sub stăpânirea familiei Rosetti (vezi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Deschise veșnicele-i porți, iscînd/ Armonioase sonuri din țîțîni/ De aur, ca să-i lase slobod drumul/ Ieșirii Împăratului Măririi,/ În Duhul lui și în Cuvîntul lui/ Pornind acum noi lumi să făurească./ Stăteau pe țărmul Cerului, văzînd/ Sub ei Abisul nehotărnicit,/ Întunecat și furtunos că marea,/ Pustiu, sălbatic, răscolit de vînturi/ Dezlănțuite pînă-n măruntaie,/ Noian de valuri îmbulzind, cît munții,/ Tăria Cerului să o asalte,/ Că miezu-i să-l amestece cu polii./ Și se rosti atoatefăcătorul/ Cuvînt: "Tăcere, valuri turburate!/ Tu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
poetul și poezia au ajuns a se concura. Vezi, între alții, Gombrowicz: "L-am putea defini pe poet ca pe acea ființă care nu reușește să se exprime pentru că își dă silința să exprime Poemul". * O obsesie în răspăr, mobilă, nehotărnicită, coruptă prin nehotărîre. * La geamul meu de spital, porumbeii se îngrămădesc și bat din aripi, apropiind Paradisul de noi, suferinzii, nesperat de mult, nesperat de simplu.... * Izbăvirea și odihna. Izbăvirea ca o supraodihnă. * Fanatismul dă cruzimii o viziune, o cristalizare
Din jurnalul lui Alceste (IV) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16502_a_17827]
-
a fi deviza poetului, care e atît de legat de bucuriile telurice, încît nu înțelege a le ceda transcendenței, a se desprinde de ele așa cum ar pretinde o veritabilă postură mistică, ci le "binecuvîntează", le sacralizează, intuind un fond divin nehotărnicit în raport cu fenomenele. Așa cum am arătat și cu alt prilej, Adrian Popescu oscilează între creștinism și păgînism. Premisele sale psihologice sînt cele ale unui panism care trăiește jubilația contactului cu o natură purificatoare în sine, la un nivel senzorial sieși suficient
Despre un Dumnezeu estet by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15000_a_16325]
-
Silabisim «Ceaușescu» sau «Su-cez-ce-cul»? Iar în-gio-si-rea cum să ne-o măsurăm? Cu ori fără Dan Giosu als Dichter und Erniedriger?". S-ar putea alcătui un cuprinzător dicționar Luca Pițu, cu reflexe goliardice, cronicărești, rabelaisiene, swiftiene, joyceene, argheziene, în bonomia sa nehotărnicită, care numește cu nădejdea de-a crea și care creează cu nădejdea de-a numi, într-o circularitate a ficțiunii și a realului ce dă preț, de sînge și duh, trudei noastre scriptice. Luca Pițu, Temele deocheate ale timpului nostru
"Ospețe pentru dzicãturi" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12906_a_14231]
-
Grigorie răspunde că cei care pot avea experiența duhovnicească a luminii sunt sfinții, ei fiind singurii care pot să vorbească despre această experiență cu autoritatea celor care au trăit-o. Sfinții numesc lumina negrăită, necreată, veșnică, netemporală, neapropiată, nemăsurată, nesfârșită, nehotărnicită, nevăzută de îngeri și de oameni, frumusețea arhetipică și neschimbată, slava lui Dumnezeu, slava lui Hristos, slava Duhului, raza dumnezeirii și cele asemenea. Căci se slăvește, zice, trupul deodată cu primirea lui, și slava dumnezeirii se face slava trupului<footnote
Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
incapacitate de inserție categorică în real îi asigură putința unei remarcabile echivalări cu sine. Neavînd încredere în speculație, în conceptualizare, poetul se lasă-n voia modulărilor d-sale de suflet, care-i acordă șansa celor mai izbutite texte. O visare nehotărnicită, o dispersie în spațiu și timp, o emoție a evanescenței mixate cu o fantezie domoală compun unda prielnică ce-l poartă către țărmurile expresiei lirice: „Din zi în zi devin tot mai albastru,/ iar vocea îmi pare o aducere-aminte./ Primăverile
Sensibilitatea în stare pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4935_a_6260]
-
treaptă ajunsă face cu putință urcușul la o altă treaptă. Fiecare e un alt început, căci nici o treaptă nu mulțumește sau nu e ultima. Aceasta este de fapt l’eternel commencement a lui Charles Peguy. Sufletul crește mereu în Cel nehotărnicit și acest proces se petrece cu sufletul cunoscător, pentru că Cel în Care înaintează nu e hotărnicit. Această înălțare de la o țintă la alta ține veșnic, ea implicând nesfârșirea oceanului dumnezeiesc, la a cărui margine nu ajungem niciodată, pentru că nu are
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
însăși, crescând necontenit”<footnote In Canticum canticorum, 8, P. G. XLIV, col. 941B. footnote>. Omul nu se oprește niciodată la starea în care se află; prin aceasta, el se creează totdeauna prin sporirea în bine, creșterea lui în bine fiind nehotărnicită de vreo limită: „Căci totdeauna binele prezent, oricât ar părea că e de mare și de desăvârșit, e început al unuia de deasupra și mai mare”<footnote Ibidem, 6, P. G. XLIV, col. 885D. footnote>. Un paradox fundamental înconjoară noțiunea
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
niciodată dorința celui ce urcă nu se oprește la cele cunoscute, ci sufletul urcând printr-o altă dorire mai mare spre alta mai de sus, într-o urcare necontenită, înaintează de-a pururi, prin cele și mai înalte, spre Cel nehotărnicit”<footnote Ibidem, omilia a VIII-a, p. 223; cf. Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Astfel, „ ... se cuvine să fericim sufletul pentru acestea, ca pe unul ce a ajuns în urcușul spre înălțime la treapta cea mai de sus între
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]