513 matches
-
păstrându-l parcă aproape, ca într-o încercare de a uni timpul. “Astă seară în grădină/ S-a aprins un licurici,/ Și zbura încet, agale,/ Când pe acolo, când pe-aici.” Și da, Ligya este un prezent continuu, dar oglinda, neiertătorul martor al perenității noastre, îi aduce aminte de scurgerea orelor. Mi-a brăzdat timpul obrazul,/ Părul mi-a încărunțit,/ Am aflat ... Trecut-au anii,/ Iute am îmbătrânit!” Și iată mărturisirea, dovada: Ligya a rămas un suflet de copil, e un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/va-invit-in-sufletul-meu/ [Corola-blog/BlogPost/93853_a_95145]
-
Niciodată nu-i târziu să-ți împlinești visele. Chiar dacă anii au trecut peste tine fără sfială, lăsând urme de neșters pe chip, din inimă nu au putut smulge acele dorințe ce le porți, poate, din adolescență. Viața, în valul ei neiertător, ți-a întins bariere prin care ți-a frânt aripi și ai fost obligat să abandonezi acele dorințe spre care ținteai. Și, totuși, întotdeauna destinul îți oferă șansa de a-ți reechilibra năzuințele din balanța sufletului și îți dă șansa
NU-I TÂRZIU! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Nu_i_tarziu_cornelia_viju_1334122096.html [Corola-blog/BlogPost/341452_a_342781]
-
Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face un mare salt față de întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
devenit una a sinelui, nu mai este o realitate exterioară și o îndeamnă să-și reprofileze universul interior. Eul poetic recunoaște indirect faptul că originea tristeții se află în propriile gânduri. Așa cum subliniază și titlul volumului, viața îi pare o neiertătoare plasă a iluziei care exclude liniștea și certitudinea. Poeta își explorează permanent propriile neliniști și astfel, se naște firesc întrebarea, care este cauza acestor neliniști și tristeți? Răspunsul ne vine dintr-o aruncătură de privire pe necuprinsul vieții. Ne duce
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
originar. Dotat cu mare putere de muncă, dusă până la exces dar perfect organizată, a dobândit o remarcabilă erudiție; mare contemplativ, dublat de o la fel de mare imaginație, a ajuns la conexiuni și rezultate neașteptate în munca de cercetare. Profund cinstit și neiertător cu minciuna și incompetența dădea replici usturătoare care supărau. Mare povestitor, dublat de mare humor și talent de actor, cucerea asistența. Foarte punctual. Încă de la prima oră cu studenții, după ce a așteptat, mut, aproape o jumătate de oră până s-
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]
-
referire la necesitatea obiectivă a înființării în comună a unei formații de dansuri populare. Prin semnătura coordonatorului onorific Gelu Dragoș, ne mai aducem aminte de oameni și valori. Și e bine că pe uitare nu s-a așternut praful timpului neiertător. Născut în Chelința, ,,Emil Gavriș - maestrul cântecului popular românesc!”, și-a purtat cu cinste și mândrie numele, debutând în anul 1945 în radio, ,,devenind colaborator activ al Radioteleviziunii Române”. Rar am auzit vorbindu-se despre personalitatea dumnealui. Profesionist desăvârșit ocupă
REVISTA UNEI ISTORII. REVISTA IZVOARE CODRENE de VASILE BELE în ediţia nr. 439 din 14 martie 2012 by http://confluente.ro/Istoria_unei_reviste_revista_unei_isto_vasile_bele_1331757393.html [Corola-blog/BlogPost/348309_a_349638]
-
din prezentul meu” (publicistică) și „Parabola vulturului” (proză scurtă), iar noi, cei din Societatea Culturală „Steaua Nordului”, i-am decernat o medalie pentru întreaga activitate - mi-a pus în minte și m-a impulsionat să trec de bariera psihologică a neiertătorului „Nemo propheta in patria sua” (Nimeni nu-i profet în țara sa) și să scriu rândurile acestui articol dedicate Marelui Eminescu. Închei cu mulțumirile de rigoare adresate gazdelor reuniunii și cu salutările adresate dlui director adjunct al liceului din localitate
Dumbrăveniul Sucevei sub semnul Poetului Mihai Eminescu by http://uzp.org.ro/dumbraveniul-sucevei-sub-semnul-poetului-mihai-eminescu/ [Corola-blog/BlogPost/93145_a_94437]
-
chiabur, cel care a rezistat cu eforturi imense manipulării - și nu e greu pentru cititor să identifice acest țăran ca adevăratul alter ego al lui Pena, opus naratorului entuziast și naiv - are șansa de a descoperi adevărata față a dictatorului neiertător și cinic. Și să moară cu această imagine dezumanizantă în ochi. Un destin pe care, putem spune, l-a împărțit cu autorul său. Moneda fantazienilor nu e o lectură ușoară. Nu e „targetată” spre cititorul căutător de distracții pasagere. Nu
DESTINUL UNUI AUTOR DUBLU CENZURAT DE LORENA LUPU de ION PENA în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_pena_1472733351.html [Corola-blog/BlogPost/370169_a_371498]
-
exclude orice coleg sau adversar politic, hățindu-l în subsolurile apartenenței partinice. Așezat bine, ca fiu al locului, în orașul meu medieval, conștient de rosturile mele pe acest pământ, nu întâmplător am avut și mai am (energia), sub speciala și neiertătoarea lupă critică, filtrul a tot ceea ce mișcă în Oradea și Bihor de mai bine de jumătate de secol; oameni valoroși dar și diferite persoane (lichele), cocoțate în „diferite responsabilități”, în decursul vremurilor, fără nici un merit plauzibil (doar rudimentar politic sau
ODISEEA UNUI DESTIN POLITIC de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 by http://confluente.ro/cornel_durgheu_1465772346.html [Corola-blog/BlogPost/352739_a_354068]
-
urmă schimbarea condițiilor sale materiale de viață. Este adevărat că ceea ce obișnuiesc istoricii să numească revoluții politice și industriale, au dus până la urmă la schimbarea coajei materiale a vieții pământenilor, cu dezastrele aferente nechibzuinței și necumpătării: poluare, risipă, neliniște, boli neiertătoare. Dar tot atât de adevărat este că „egoismul și cruzimea au făcut, orice ar zice optimiștii, progrese de netăgăduit” (P.P. Negulescu). Prin străduința progresiștilor și sub presiunea diverselor mișcări sociale, în plan politic s-a trecut de la regimul constituțional la votul universal
TIRANIA MAJORITĂŢII PARLAMENTARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 by http://confluente.ro/george_petrovai_1493974496.html [Corola-blog/BlogPost/381047_a_382376]
-
ce dați voi, în afară de „pâine” (ulei, făină, găleți, fulare, galoși, milostenii cu terenuri pe la mănăstiri etc.) și „circ” - interminabila cavalcadă penală, din care a deocamdată se vede doar vârful aisbergului - demarată în trombă de o DNA până acum „neștiutoare”, devenită neiertătoare precum Inchiziția medievală la vânătoare de văjitoare? Desigur, mai bine și mai târziu decât deloc, dar tare mă tem că n-o să-i ajungă un secol să pună lucrurile la punct. Până una-alta, se îmbină frumosul cu utilul, nu
ÎMI VREAU ŢARA ÎNAPOI! EU CU CINE VOTEZ? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mariana_cristescu_1414139882.html [Corola-blog/BlogPost/340362_a_341691]
-
zeci de ani de pe propriul său pământ, cu o viață cotidiană determinată faptic de un șir de scene definitorii pentru o parte bolnavă a speciei umane, unde amprenta durității comportamentale a unor Kaliaievi comuniști autohtoni și-a spus cu cvasiconstanță neiertătoare cuvântul. Mai mult, lui Paul Goma, viața i se poate asimila nu numai cu un veritabil maraton ontologic închinat cu demnitate uneia dintre cele mai pure dimensiuni intrinseci ale Ființei umane - libertatea -, ci ea ar trebui privită și ca o
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
din ce în ce mai des și creează la început îngrijorare, apoi panică pe arii tot mai extinse. Este evident pentru oricine că măcar în acele momente trebuie schimbat ceva, uneori ceva esențial, fiindcă altfel civilizația se transformă în cel mai perfid și mai neiertător adversar al omului. Actuala civilizație, o civilizație a consumului nesăbuit, n-a avut înțelepciunea să elimine cauzele avertismentelor venite din partea naturii agresate, căci aceasta ar fi însemnat ca omul să-și suprime o bună parte din poftele și ambițiile sale
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
civilizația va fi de tip info-cultural, totuși, înclin să cred că omul comod și blazat al zilelor noastre n-ar renunța cu una cu două la confortul și necumpătarea sa, dacă nu s-ar vedea strâns până la sufocare în cleștele neiertător al împrejurărilor vitrege, împrejurări pe care chiar el le-a creat. Cât privește planul moral-spiritual, ei bine, cu siguranță că omul viitorului va deveni mai credincios, de îndată ce, după eșecurile datorate trufiei și nechibzuinței, se va pătrunde de adevărul cuprins în
VIITORUL de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1919 din 02 aprilie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1459586541.html [Corola-blog/BlogPost/369213_a_370542]
-
I. I. C. Brătianu sau N. Titulescu, pe S. Mehedinți, Pamfil Șeicaru sau Emil Cioran, s-au exprimat adeseori și în mod categoric în sensul că, pentru ultimele trei veacuri ale istoriei naționale, a funcționat cu putere de lege acest blestem neiertător în privința poziției noastre geopolitice: Românii și România s-au aflat “prea aproape de Rusia si prea departe de Dumnezeu“. Sub acest aspect, câteva date s-au impus ca puncte de referință, nu numaidecât pentru evoluția/involuția raporturilor româno-ruse ori sovietice, ci
BASARABIA ŞI IAR BASARABIA! by http://balabanesti.net/2015/05/18/basarabia-si-iar-basarabia/ [Corola-blog/BlogPost/340025_a_341354]
-
gamă a e-urilor! Atâta timp cât cele trei elemente primordiale pentru filosofii antici și vitale pentru întreaga existență (pământul, apa, aerul) sunt infestate, niciun om de pe planetă, oricât ar fi acesta de bogat, puternic sau izolat, nu poate scăpa din această neiertătoare capcană, pe care chiar el (a se citi cârmuitorii și capitaliștii) cu mâna și nechibzuința lui și-a întins-o. Dovadă că mai devreme sau mai târziu totul se plătește și că erorile politice sunt mai îngrozitoare decât crimele întâmplătoare
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/george_petrovai_1458899100.html [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
Marin Preda a dat nume sonore personajelor sale, asemenea dramaturgului. Ilie Moromete face un mare salt față de întreaga galerie a țăranilor descriși până acum în literatura noastră. El este „victima unei sinistre ironii a sorții” sub pașii istoriei atât de neiertători. Niculae Moromete se împletește cu destinul scriitorului. „Atunci va fi împlinit romanul „Moromeții” când și destinul povestitorului va fi relevat” (interviu Păunescu-Marin Preda.). Niculae pare a fi până la un punct Marin Preda, Iată o scenă tulburătoare de extaz și visare
GÂNDURI DESPRE MOROMEŢII LA 60 DE ANI DE LA APARIŢIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1437556830.html [Corola-blog/BlogPost/372615_a_373944]
-
asta nu din cauză că mecanismul său n-ar mai fi în stare să-și îndeplinească „atribuțiile” pentru care a fost creat, ci pentru că, pur și simplu, importanța sa a fost subminată de progresul tehnic, care a năvălit peste el, crud și neiertător. Astfel că acum deșteptarea o dă aparatul de radio - o sculă micuță, modernă, adus din Spania de Monica, fiica lui Neculai și a Raliței. Mica minune prinde o mulțime de posturi, dar afișează și ora exactă, cu cifre mari, verzi
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Prima_prasila_fragment_liviu_gogu_1379850500.html [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
cum mă uitam la o călugăriță venită la Vatra Dornei să se trateze de stomac. Mă uitam ca la o icoană, o văd și acum, avea un oval perfect al chipului, ochi negri, sprincene mai frumoase decât orice aranjament, buze neiertător de frumoase, un corp unduitor în hainele lungi și negre ale călugăriei, o prizonieră a propriei frumuseți. Am visat-o mult timp, o văzusem când abia eram de clasa a opta. O mai trăi? Apoi, mulți ani mă gândeam ce
VIAŢA PE CREŞTET de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Viata_pe_crestet_boris_mehr_1326328855.html [Corola-blog/BlogPost/361820_a_363149]
-
frazarea neostentativă și subtilă (Ioan Es. Pop). Și tot el conchide admirabil, sintetizând astfel poezia Eugeniei Țarălungă: „E ca și cum un spadasin în duel cu sine însuși s-ar răni sub stern încă înainte de a porni împotrivă-și și, în locul replicii neiertătoare, ar face o neașteptată reverență.” Voi trece acum în revistă observațiile (extraestetice) făcute de critici privind semnificațiile micilor unități de percepție, utile demersului meu de relevare a aspectelor gnoseologice din poezia românească (începând cu Nichita Stănescu). Așadar, micile unități de
EUGENIA ŢARĂLUNGĂ – ENDO, META, EPI, PARA TEXTE LIRICE de LUCIAN GRUIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_gruia_eugenia_taralunga_lucian_gruia_1331195129.html [Corola-blog/BlogPost/346591_a_347920]
-
stârnește focul”(Tu esti mereu a inimii dogoare); femeia-blestem care i-a strecurat in suflet dulcea arsură a patimii căreia i-a rămas subjugat: „Te pierd în adevăr și în minciună / Tu cea frumoas-a cerului blestem”(Izvoare trec prin noi neiertătoare); femeia conștientă de senzualitatea sa (Clipești șăgalnic parcă-s zbor de fluturi); femeia frumoasă, potențială pradă a ochilor flămânzi (Nu am să trag în păsări cântătoare), femeia stapânită de o plăcere patologică de a jongla cu viața celuilalt (Ea se
VOLUMUL ANTOLOGIC VADE MECUM (VINO CU MINE)! de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Volumul_antologic_vade_mecum_vino_cu_luminita_cristina_petcu_1344710272.html [Corola-blog/BlogPost/360044_a_361373]
-
iubirea trăiește, a-nfruntat crivățul și toanele vremii. La tâmple ai troiene și pe pleoape sloiuri de gheață, dar ești îmbibat cu iubire iar prin vene sete de viață, ți-ai legat clipa de mine chiar dacă uitării m-ai cerut, dor neiertător, vei tânji mereu ca după ultimul sărut. Știu că te doare, dezleagă gândul, trimite-l aproape de fotoliul cu umbre care dispar prin ochiuri de ape, nu-s niciodată singură, tu-mi trăiești printre cuvinte, și chiar dacă-ncerci, iubitule, să uiți
DEZLEAGĂ GÂNDUL de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_ileana_tanase_1481663725.html [Corola-blog/BlogPost/385055_a_386384]
-
acum fiind deja câștigătoare pe locuri fruntașe a câtorva concursuri naționale, iar în anul 2014 apare într-o Antologie Haiku! A învățat și reușește excepțional să creeze imagini de neuitat și să producă stări, sentimente, trăiri superioare concentrând totul în neiertătorul tipar fix de 17 silabe. Citiți-o, nu veți regreta! Această abilitate a intelectului ei împletit vădit cu sufletul, stilul exact, matematic - didactic pot spune - se regăsește în toată proza ei. Nu dorește doar să ne descrie cele văzute și
ELENA CIUBOTARU: „ODĂ PRIETENIEI – JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎN NOUA ZEELANDĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 by http://confluente.ro/vasilica_grigoras_1438211620.html [Corola-blog/BlogPost/368585_a_369914]
-
țară, bineînțeles că pe jos.” Ea - credulă și gentilă, partenerul - abil, versat și egocentric, România a făcut, în istoria ei, alianțe mai mult păgubitoare. În plus, greul nu l-au dus niciodată cei cu decizia. „Normal”. Spre cunoaștere (nu spre neiertătoarea neuitare), s-a publicat, anul trecut (2008), un impresionant raport despre prețul vredniciei, scris la mulți ani de la evenimente, apoi păstrat în manuscris peste două decenii. Este jurnalul de front - de front front și de front de viață - al fostului
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
așteptare, Potcoavele pierdute sunt martori de hotare Dar moții sunt plecati spre lumi nemaivăzute. Sate pustii, crăpată-n pod covata, Doar stâlpii sunt rămași străjeri la porți, S-au dus bătrânii, pe dealuri azi stau toți, Se-nvârte a uitării neiertătoare roata. Nu-i clopot ca să bată,în clipa cea nătângâ La capul lor nu-i nimeni să tremure de dor, S-au dus bătrânii, cu ei și lumea lor, Săraci sunt Apusenii,n-au cine să îi plângă. Doar Domnul
SATUL DIN LACRIMĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 239 din 27 august 2011 by http://confluente.ro/Satul_din_lacrima.html [Corola-blog/BlogPost/364669_a_365998]