53 matches
-
război de uzură, poezia, adorabila fiară, adâncește și împlinește misterele esențiale ale lumii, conducând eul interior spre tensionate victorii asupra efemerului și perisabilului: Poezia: Adorabila Fiară / Colții năuntru, doar ochii-nafară / Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă / Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere / Trăznete, curcubee și lanuri singuratece / Cireșii în floare, muguri în devenire / Zăpezi neninse și ape neatinse / Sunete neauzite, nerostite, nenăscute / Plimbări cu picioarele goale prin roua dimineții / când cuvintele aleargă în fața ta / Fără lesă. („Întâlnire de gradul
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1407390931.html [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
putere de abstractizare de care dă dovadă, stilul Corinei Petrescu amintește de cel al lui Nichita Stănescu și Ion Barbu. Iată o definiție a poeziei, în viziunea celui dintîi: „...poezia nu este lacrima/ ea este insusi plansul,/ plansul unui ochi neinventat,/ lacrima ochiului/ celui care trebuie sa fie frumos,/ lacrima celui care trebuie sa fie fericit.” Firul comun al stihurilor Corinei Petrescu și ale lui Nichita Stănescu este marcat de acelașidramatism al afirmațiilor, ce ține de realism, de aceeași complexitate a
UN UNIVERS POETIC SUB SEMNUL ARMONIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_un_univers_poetic_sub_semnul_armoniei.html [Corola-blog/BlogPost/364521_a_365850]
-
Adelei Adrianei MOSCU și nu va regreta. Sunt surprins plăcut să citesc un altfel de poezie, o poezie ce aduce în fața cititorului valențe incredibile, ce par venite direct din Paradis. Asocierile atât de măiestrit interpuse în versuri, încântă printr-o neinventata rimă ce te face să-ți creezi fără să vrei un nou Univers. Universul acesta este poezia foarte interesantă și atractivă a poetei Adela Adriana MOSCU. Pentru a înțelege versurile distinsei poete, este absolut necesar să fi trăit anumite stări
POEZIA DANSULUI, DANSUL POEZIEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 by http://confluente.ro/Poezia_dansului_dansul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/360785_a_362114]
-
treaba asta mi-a scos ochii din cap ... țap, dulap, ciorap, mâncat ... I-am căutat prin toată casa bâjbâind și am dat de ei în cratița de făcut ochiuri prăjite ... pitite, ispite, morminte, ține minte trei cuvinte ... Specialistul în aspirine neinventate, trăia starea marinarului aflat într-un submarin în derivă și cu o găurică-n tablă. Disperat, își puse degetul la frunte, de parcă ar astupa găurica fatală. - Ai multe probleme, domnule!... - Stați că n-am terminat ... păcat, terminat, scufundat ... Mi-a
CONSULTAŢIE ... AD LITTERAM de LICĂ BARBU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Consultatie_ad_litteram_lica_barbu_1349593873.html [Corola-blog/BlogPost/342131_a_343460]
-
se sprijină de pământul din ce în ce mai aproape rugina cu care îndulcește cafeaua îngerilor când vin să-i mai umble prin bătătură rugina cu care se varsă în fiecare asfințit precum un afluent în mare în fiecare zi o bară de fier neinventat se îndoaie până de-a dreapta ruginii Referință Bibliografică: anii de fier vechi / Vasile Pin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1196, Anul IV, 10 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Vasile Pin : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
ANII DE FIER VECHI de VASILE PIN în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Vasile_pin_1397130801.html [Corola-blog/BlogPost/347773_a_349102]
-
XVI. TE VOI ZIDI ÎNTR- UN POEM, de Păpăruz Adrian , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. albastru cu ferestre spre viitor și terasă la mare goală de tine te voi zidi prin cuvinte nefolosite și sentimente încă neinventate poate nu va fi cel mai înalt poem din univers dar o să fie doar al tău până la muțenia timpului iar uneori din singurătățile mele voi poposi obosit în camera de oaspeți la parter te voi zidi iubito într-un poem
PĂPĂRUZ ADRIAN by http://confluente.ro/articole/p%C4%83p%C4%83ruz_adrian/canal [Corola-blog/BlogPost/377701_a_379030]
-
ZIDI ÎNTR- UN POEM Autor: Păpăruz Adrian Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului albastru cu ferestre spre viitor și terasă la mare goală de tine te voi zidi prin cuvinte nefolosite și sentimente încă neinventate poate nu va fi cel mai înalt poem din univers dar o să fie doar al tău până la muțenia timpului iar uneori din singurătățile mele voi poposi obosit în camera de oaspeți la parter te voi zidi iubito într-un poem
TE VOI ZIDI ÎNTR- UN POEM de PĂPĂRUZ ADRIAN în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 by http://confluente.ro/paparuz_adrian_1458559155.html [Corola-blog/BlogPost/377673_a_379002]
-
tragică a omului, în general, a poetului, în particular, îi provoacă permanent limitele, adevărul vieții se sustrage uneori cuvântului când inspirația i se refuză: „...stă acum ca un ceas neîntors/ și așteaptă Pasărea Vorbitoare/ să-i ciugulească din urma pașilor/ neinventatele cuvinte”. Poetul nu are de înfruntat, înțelegem, atât realitatea, lumea cu poveștile ei, cât virtualitățile cuvântului - „neinventatele cuvinte”, pe care doar creația le poate însufleți. Pentru Ion Iancu Vale, poetul este asemenea unui izvor în care „lăcrimează un înger”, „sechestrat
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/ana_dobre_1469078248.html [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
uneori cuvântului când inspirația i se refuză: „...stă acum ca un ceas neîntors/ și așteaptă Pasărea Vorbitoare/ să-i ciugulească din urma pașilor/ neinventatele cuvinte”. Poetul nu are de înfruntat, înțelegem, atât realitatea, lumea cu poveștile ei, cât virtualitățile cuvântului - „neinventatele cuvinte”, pe care doar creația le poate însufleți. Pentru Ion Iancu Vale, poetul este asemenea unui izvor în care „lăcrimează un înger”, „sechestrat sub o stâncă”, un izvor care se oferă tuturor celor osteniți, capabil, de aceea, să frângă „grumazul
SINGURĂTĂŢI ŞI REGĂSIRI de ANA DOBRE în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/ana_dobre_1469078248.html [Corola-blog/BlogPost/374405_a_375734]
-
SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Naratiune > POETUL Autor: Mihai Batog Bujeniță Publicat în: Ediția nr. 960 din 17 august 2013 Toate Articolele Autorului POETUL Tânărul Miorel Tăbâltoc gândea, mai bine zis caligrafia, într-un caiet dictando, un cuvânt încă neinventat, pentru că în creier avea un gol deplin, iar muza poeziei stătea pitulată cine știe unde de frica unui nou viol. Drama tânărului poet începuse în clasa a VIII-a când, de ziua Femeii, scrisese o poezie înduioșător de naivă, care a fost
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Poetul_mihai_batog_bujenita_1376752935.html [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
ora șapte“. Oricât ar părea de curios, acesta este singurul caz în care se vorbește despre un poet pe care talentul său l-a îmbogățit. Tânărul Miorel Tăbâltoc gândea, mai bine zis caligrafia, într-un caiet dictando, un cuvânt încă neinventat, pentru că în creier avea un gol deplin, iar muza poeziei stătea pitulată cine știe unde de frica unui nou viol. Drama tânărului poet începuse în clasa a VIII-a când, de ziua Femeii, scrisese o poezie înduioșător de naivă, care a fost
POETUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Poetul_mihai_batog_bujenita_1376752935.html [Corola-blog/BlogPost/340557_a_341886]
-
putere de abstractizare de care dă dovadă, stilul Corinei Petrescu amintește de cel al lui Nichita Stănescu și Ion Barbu. Iată o definiție a poeziei, în viziunea celui dintîi: „...poezia nu este lacrima/ ea este insusi plansul,/ plansul unui ochi neinventat,/ lacrima ochiului/ celui care trebuie sa fie frumos,/ lacrima celui care trebuie sa fie fericit.” Firul comun al stihurilor Corinei Petrescu și ale lui Nichita Stănescu este marcat de același dramatism al afirmațiilor, ce ține de realism, de aceeași complexitate
MEDITATII LIRICE IN STIL MODERN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/_creion_de_corina_petrescu_meditatii_lirice_in_stil_modern.html [Corola-blog/BlogPost/367240_a_368569]
-
și cerneală cam șuie” (Ars poetica). Poeta revine altundeva asupra temei sale predilecte, considerînd-o trăire plenară, dar și integrare în originar: „Poezia: Adorabila Fiară/ Colții-năuntru, doar ochii-n afară/ Efectul eclipselor solare în bulgărul de zăpadă/ Argint de nopți neinventate, cu lună, fulgere,/ Trăznete, curcubeie și lanuri singuratece/ Cireșii în floare, muguri în devenire,/ Zăpezi neninse și ape neatinse/ Sunete neauzite, nerostite, nenăscute/ Plimbări cu picioarele goale prin roua dimineții/ Cînd cuvintele aleargă în fața ta/ Fără lesă” ( Întîlnire de gradul
CONFESIUNI LIRICE DE EXCEPŢIE ALE UNEI SUPRADOTATE SCRIITOARE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1409485409.html [Corola-blog/BlogPost/360098_a_361427]
-
mare de ocean de tâmplă aburind într-un vers dăruiește-mi Doamne uitarea pictor desăvârșit te implor conturează-mi-o pe pânza cunoașterii până când inima îmi va elibera glasul ei din petalele noi ale florii vieții renăscută în crângul cuvintelor neinventate uitarea Doamne uitarea... imagine: "martor efemer" Referință Bibliografică: uitarea Doamne uitarea / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1051, Anul III, 16 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
UITAREA DOAMNE UITAREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Uitarea_doamne_uitarea_anne_marie_bejliu_1384629429.html [Corola-blog/BlogPost/363144_a_364473]
-
și aia incertă bătaia de clopot de la miezul nopții când se-ncalecă stelele -ntre scânteieri și căderi aleatorii forțate fără nicio logică pentru că nici nu trebuie ne-am putea măsura altfel timpul cu globulele aranjate-ntr-o altă formulă chiar neinventată încă dintr-un acvariu de pe vremea când îl credeam ocean de înotam în liniște fără instanța moralei sau era colivie cât putea cuprinde din cer dar îndeajuns pentru zbor înalt cum n-a mai fost vrând câteodată să țopăim dinăuntru
LICENŢĂ PENTRU ZBOR INTERIOR de DANIEL MARIAN în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/daniel_marian_1424162117.html [Corola-blog/BlogPost/381873_a_383202]
-
Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului By Talpalaru Mihăiță VOLATILIZAT sărut, nesărutat, plivit, strâns, strivit, măcinat, într-o clepsidra goală de timp, împrăștiat pe buze necoapte, virgine nude, învesmântate cu inexistentă bicolora, frântă-ntre două stele, neinventate. cotropit, pustiit, năruit între uitare și negare, m-am aruncat de pe mine în gând sinucigaș, autoexilat din actul de naștere, pierdut într-un mausoleu fără memorie, mormânt săpat de picioare străine. culcat pe o idee de inimă, crescută în spate
VOLATILIZAT de CAVALERUL RĂTĂCITOR în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 by http://confluente.ro/Volatilizat_cavalerul_ratacitor_1361548935.html [Corola-blog/BlogPost/351564_a_352893]
-
în câte 12 poeme fiecare, constituindu-se în secvențe importante pentru textura întregului. Arhitectura rotundului este evidentă la toate nivelurile. Pătrunderea în miezul „Poeziei Tăcerii”este posibilă numai intuind plurivalența simbolurilor și decriptându-le în contextul în care apar: „Acolo sus, neinventat încă,/ Poetul e glonțul de zăpadă al Cântecului!/ Feriți-vă!/ Devenit sunet e atât de aproape,/ un zeu răstignit,/ în scoica sidefată a mării,/ Apocalips al silabelor,/ între care lumina furtunii alege,/ pentru ospățul de taină,/ pe țărmuri,/ una...” Carte
APOCALIPSA DUPA THEODOR RAPAN SAU VOCATIA UNIVERSALULUI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 by http://confluente.ro/Apocalipsa_dupa_theodor_rapan_sau_vocati_nicoleta_milea_1341852615.html [Corola-blog/BlogPost/341955_a_343284]
-
așterne sensul... fire mărunte de păr lovesc timpul cu vârfurile. secundele plesnesc de fericire într-un bob de grâu, din umbra firimiturii uscate de pâine. săracul ascultă Liturghia cu palma căuș la ureche. adună sunetul mării. păstrează neatins țărmul iluziilor neinventate... Referință Bibliografică: tot iluzie / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 453, Anul II, 28 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
TOT ILUZIE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 by http://confluente.ro/Tot_iluzie_anne_marie_bejliu_1332965895.html [Corola-blog/BlogPost/357942_a_359271]
-
doctorilor cu viziune acută, observație atentă și nerespectarea niciunui tabu pe principiul „Nimic omenesc nu îmi este străin”. Dacă lumea este grotescă, ea și descrierea acesteia trebuie să fie de așa natură încât aparent, prin urmare, termenul de grotesc, astfel neinventat, altfel decât la Stanislaw Zielinski sau Sławomir Mrożek. Limbajul grotesc a lui Müldner însoțeste transmiterea valorilor artistice colocviale în limbă asociate cu grija fastidioasă pentru integritatea gândirii, indefinit constructivă. Construcția cărților sale este totuși preconcepută (de ex. Tomul poveștirilor „Vă
Piotr Müldner-Nieckowski () [Corola-website/Science/329416_a_330745]
-
Osoiencele - au făcut ca tot spațiul acela extraordinar de pe malul Prutului să vibreze, să fie îmbrățișat de dans. Au creat o atmosferă unică. Festivalul și muzeul se îndreptățesc unul pe altul, iar toate luate împreună au creat un eveniment neobișnuit, neinventat. A fost așa cum trebuia să se întâmple. Prin mișcarea pe care au provocat-o, formând acele grupuri extraordinare de copii care cântă folclor, surorile Osoianu sunt mediatoare între istoria tradiției noastre culturale și actualitate."" Folcloristul,cercetătorul științific,Tudor Colac a
Surorile Osoianu () [Corola-website/Science/329350_a_330679]
-
fără de sfârșit... am ajuns în acel loc fără timp, găsind un oraș fără locuitori, ca o cetate uitată sau încă negăsită, în afara hărților sau a indicatoarelor de drum... Un oraș doar cu ecouri, cu legende dispărute și povești viitoare încă neinventate, cu simboluri, cu anotimpuri amestecate fără șir, cu ziduri gata să amintească istorii ieșite din timp sau străzi pornite spre basme cu noi aventuri ale viitorului... m-am învârtit prin orașul plin de povestiri, dar fără locuitori, încercând să-mi
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
crengile pustii, copaci înfloriți, copaci de diverse feluri, pui de copaci... la fiecare colț de stradă răsuna un ecou, niște pași, niște glasuri, niște prezențe fantomatice care erau de fapt poveștile... însă nu locuitorii. Legendele de demult și basmele încă neinventate, așteptând să apară, alunecau invizibile ca niște vorbe răzlețe, înșiruite pe lîngă pereți, pe trotuare, pe după gardurile vii, proaspăt înfrunzite, într-un oraș cu anotimpuri amestecate, unde în unele locuri ningea, în altele era soare strălucitor, în altele răsăreau flori
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mult de două mandate succesive". Formularea ar fi trebuit să fie clară pentru orice om de bun simț, în sensul că nu poți rămâne rector sau decan mai mult de 8 ani. Se recunoștea un principiu de aur în management, neinventat de noi, acela al cifrei 8, care permite punerea în aplicare a unui proiect și evită denaturarea actului de conducere prin rotația la funcție. La noi însă au existat rectori de universități mari care au dovedit încă o dată în cel
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
este umărul care plânge ochiul umărului care plânge Ea este mâna care plânge Ochiul mâinii care plânge Ea este talpa care plânge ochiul călcâiului care plânge O, voi prieteni, poezia nu este lacrimă ea este însuși plânsul plânsul unui ochi neinventat lacrima ochiului celui care trebuie să fie frumos, lacrima celui care trebuie să fie fericit. A te îndeletnici cu "crăparea cuvintelor", cu "rânjirea miezurilor", cu "depănarea în fir de ață a scaiurilor de umbră dinlăuntrul lor", considera Arghezi din înaltul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
e despre lumea la care ții atât, lumea satului. În plus, acțiunea e plasată În perioada pe care o studiezi ca psihosociolog”. Prima impresie: e chiar roman, spre deosebire de alte „romane” Înghițite În ultimii ani; găsim aici personaje articulate, intrigă, descrieri neinventate, realism crud, limbaj deloc forțat. totul curge alert, ca viața deloc idilică a satului comunizat, cu colectiva lui, șefii lui, mari și mici, ierarhiile și dependențele economice, sociale și psihologice. După ce facem cunoștință cu lumea satului colectivizat, În final sunt
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]