2,318 matches
-
sunt practic nule. IOAN BÎTEA răspunsuri juridice Dna Nicola P. , Jimbolia. În cazul în care apreciați că o sentință judecătorească este nelegală și netemeinică, aveți posibilitatea să recurgeți la căile de atac prevăzute de lege, și anume apel și recurs. Nelegalitatea și netemeinicia unei hotărâri judecătorești poate fi constatată numai de către instanțele superioare de control judiciar. Indiferent câte memorii ați face și indiferent la ce instituții le-ați depune, nimeni nu se poate amesteca în actul de justiție și nu poate
Agenda2004-26-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282576_a_283905]
-
urmă, oamenii legii au mers pe mâna celui care a stabilit un prejudiciu mai mare, respectiv, de circa 74 de miliarde de lei, arătând că concluziile celuilalt expert „nu pot fi luate în considerare deoarece nu reflectă în mod obiectiv nelegalitățile comise de inculpat, interpretările fiind contrare prevederilor legale analizate“. În principal, prejudiciul a fost cauzat prin neînregistrarea în contabilitate a veniturilor obținute de firma lui M.A. , S.C. „Reparații Termice Vulcantim“ S.R.L. Tomnatic. De asemenea, inculpatul mai este acuzat că
Agenda2004-37-04-politia () [Corola-journal/Journalistic/282871_a_284200]
-
de consiliu județean pe care prefectul le-a considerat nelegale, în calitatea instituției pe care o reprezintă de avizator al actelor administrative emise de primării, consilii locale și consiliu județean. Oficialii CJ Dolj nu au ținut cont de vizele de nelegalitate și nu au modificat hotărârile respinse de prefect, astfel că s-a ajuns în instanță. Iar ce s-a întâmplat cu aceste procese în ultimii trei ani am văzut mai sus. Întrebați cum își explică atașamentul unor instituții care împart
Justiţie împărţită în două. Tribunalul cu Prefectura Dolj, Curtea de Apel Craiova de partea Consiliului Judeţean () [Corola-journal/Journalistic/24341_a_25666]
-
a declarat că, referendumul care se va desfășura pe 6 noiembrie, privind existența sau non/existența județului Constantă, este organizat nelegal, informează site-ul Constănteanul.ro. Prefectul Claudiu Palaz a promis că vineri, 4 noiembrie, va prezenta și constatările privind nelegalitatea organizării referendumului. Conform publicațiilor constănțene, pentru organizarea referendumului se vor cheltui 20 de miliarde de lei vechi.
Duminică, constanţenii sunt chemaţi la referendum. Prefectul declară că este nelegal () [Corola-journal/Journalistic/24695_a_26020]
-
2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, în sensul stabilirii irevocabile a nulității autorizației de construire a clădirii Cathedral Plaza. "Având în vedere că au fost epuizate toate căile de atac, ordinare și extraordinare, prevăzute de lege, această soluție privind nelegalitatea autorizației de construcție a clădirii amintite reprezintă punctul final al unui drum judiciar de cinci ani. Rămâne doar o problemă de timp până când această construcție ilegală va fi eliminată din zona de protecție a Catedralei Sf Iosif. (...) Așteptăm din partea primarului
Oprescu aşteaptă ca justiţia să se pronunţe în privinţa măsurilor ce se impun în cazul imobilului Cathedral Plaza () [Corola-journal/Journalistic/25784_a_27109]
-
ștearsă cu pastă corectoare avea o dată de primire care începea cu nr. 2 și care apreciem noi că reprezenta dată de 29 iulie", scrie cursa citată. De asemenea, judecătorul desemnat pentru a judeca acest dosar a ridicat o excepție de nelegalitate deoarece acesta nu putea judeca deoarec este judecător stagiar și nu are voie potrivit legii să soluționeze asemenea cauze. În acest timp, avocata Oanei Hăineală a declarat: „Clienta mea și-a majorat pretențiile de la 15.000, la 40.000 euro
Oana Hăineală a ridicat pretențiile drept daune de la Lumea Justiției și Antena 3 by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/77586_a_78911]
-
numirea Ioanei Bogdan în funcția de judecător. Avocații spun că de aici trebuie să decurgă un nou proces civil care să se judece la Curtea de apel București. Dosarul penal însă nu urmează să fie suspendat. Este o excepție de nelegalitate pe care considerăm că trebuie să o admiteți", susține avocatul Ion Cazacu. Avocatul lui Năstase a cerut audierea a 30 de martori în acest dosar, dar și reaudierea Rovanei Plumb, pentru a se lămuri care era situația de fapt la
Năstase cere audierea lui Grăjdan în dosarul "Trofeul Calităţii" () [Corola-journal/Journalistic/44513_a_45838]
-
252 din Codul muncii, republicat, dispune că decizia de sancționare poate fi contestată de salariat la instanțele judecătorești competente În termen de 30 de zile calendaristice de la data comunicării. În cazul În care se constată nulitatea deciziei sau netemeinicia ori nelegalitatea sancțiunii aplicate, instanța judecătorească va dispune anularea deciziei contestate, obligând angajatorul la plata despăgubirilor materiale și, după caz, morale, pentru atingerea adusă patrimoniului și/sau imaginii salariatului. CAPITOLUL II RĂSPUNDEREA PATRIMONIALĂ 1.Răspunderea patrimonială a salariaților. 1.1.Cadrul legal
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
fi anulată. În urma decăderii angajatorului din proba admisă În apărare, sarcina administrării acesteia nu revine salariatului, aplicându-se În continuare regula generală potrivit căreia sarcina probei revine angajatorului. Și salariatul poate solicita administrarea unor probe prin care tinde să dovedească nelegalitatea ori netemeinicia deciziei de concediere. În situația În care probele solicitate de salariat și admise de instanță sunt deținute de angajator, acesta va fi obligat să le prezinte. In aceste condiții nu sunt lezate garanțiile procedurale care asigură desfășurarea unui
Răspunderea juridică în dreptul muncii - Inspecţia muncii -Jurisdicţia muncii by Ioan Ciohină - Barbu, Adrian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Administrative/91633_a_93464]
-
înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar. Dacă recurentul locuiește în străinătate, va arăta și domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul*); ... b) indicarea hotărârii care se atacă; ... c) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; ... d) semnătură. ... La cererea de recurs se va atașa dovadă achitării taxei de timbru, conform legii. ------------ Art. 302^1
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
a fost abrogat de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 25 iunie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 460 din 28 iunie 2003. Articolul 304 Modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere în următoarele situații, numai pentru motive de nelegalitate: 1. când instanța nu a fost alcătuită potrivit dispozițiilor legale; 2. cand hotărârea s-a dat de alti judecători decât cei care au luat parte la dezbaterea în fond a pricinii; 3. cand hotărârea s-a dat cu încălcarea competenței
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
lei, pentru a nu continua o campanie de presă care viza, la acel moment, pe Ministrul Mediului și al Schimbărilor Climatice. După primirea acestei sume de bani, emisiunile realizate de către Andrei Bădin nu au mai abordat subiectul referitor la presupusele nelegalități săvârșite de persoana respectivă, se arată în comunicatul DNA. În ceea ce-l privește pe Adrian Duicu, în rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt: "În perioada martie-iunie 2013, inculpatul Duicu Ioan-Adrian, președintele Consiliului județean Mehedinți, a afirmat față de
Andrei Bădin (B1TV) și Adrian Duicu, trimiși în judecată pentru mită by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77358_a_78683]
-
mp și a respins, ca nefondat, apelul reclamanților, cu motivarea că hotarul despărțitor fixat În 120 apel, este cel real și că Împresurările referitoare la câtimea de 20 mp teren nu există. Împotriva acestei decizii reclamanții au declarat apel, invocând nelegalitatea soluției recurate determinată de nesocotirea de către instanțele de fond a hotarului real care rezultă din medalionul (harta cărții funciare și a faptului ilicit al pârâților prin care au ocupat fără drept, câtimea de 45 mp din terenul Învecinat, proprietatea lor
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
ca in raport de obiectul acțiunii privind delimitarea unităților administrativ teritoriale, o asemenea acțiune nu aparține sferei de jurisdicției a instanțelor, ci dimpotrivă este de competența puterii legislative si executive. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitând admiterea recursului, casarea in tot a sentinței si trimiterea cauzei in vederea continuării judecății, motivându-se ca in mod greșit s-a considerat ca fiind obiect al acțiunii delimitarea teritoriala a celor doua comune, fără sa se
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
minister, în care se arată că privatizarea ICA a fost corectă. "...Considerăm că întregul proces de privatizare al SC Institutul de Cercetări Alimentare SA s-a desfășurat conform prevederilor legale și a procedurii ADS", se arată în adresa de la ADS. Nelegalitatea constituirii ca parte civilă a MAPDR constă și în faptul că sumele încasate în urma privatizării ICA nu au fost utilizate de către Ministerul Agriculturii, fondul Dezvoltării Agriculturii Românești fiind deja desființat la data privatizării societății în luna noiembrie 2003. În aceste
EXCLUSIV DC News: Documentul potrivit căruia Parchetul a început urmărirea penală în cazul lui Dacian Cioloș by Editura DCNEWS Team () [Corola-journal/Journalistic/78359_a_79684]
-
pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Astfel, arată că, în acest mod, pe fondul cauzei, instanța de judecată, în temeiul declarării ca neconstituțională a interpretării date de instanța supremă prin Decizia nr. 77 din 6 noiembrie 2017, urmează să constate nelegalitatea executării silite începute față de autoarea excepției de neconstituționalitate. ... 8. Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, apreciază că prevederile art. 24 din Codul de procedură civilă trebuie
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
b) din Codul de procedură penală, procedura prevede cu claritate că judecătorul va dispune o soluție „în doi pași“. Prima încheiere, cea dată potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, are în vedere aspectele de neregularitate sau nelegalitate constatate, încheiere care nu poare fi atacată separat în procedura prevăzută de art. 347 alin. (1) din Codul de procedură penală. Cea de-a doua încheiere, dată potrivit art. 346 alin. (3) și (4) din Codul de procedură penală, are
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
măsurilor preventive privative de libertate (s.n. care) trebuie să fie constatat explicit prin actele jurisdicționale prevăzute în cuprinsul acestuia“. Susțin că atât legiuitorul, cât și instanța supremă, în decizia mai sus amintită, au avut în vedere exclusiv situațiile în care nelegalitatea se constată ca urmare a verificării măsurilor preventive deja dispuse, fie cu ocazia soluționării contestației împotriva actelor jurisdicționale prin care s-au dispus aceste măsuri, fie cu prilejul soluționării unei cereri de revocare a măsurii, când, potrivit art. 242 din
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cu ocazia soluționării contestației împotriva actelor jurisdicționale prin care s-au dispus aceste măsuri, fie cu prilejul soluționării unei cereri de revocare a măsurii, când, potrivit art. 242 din Codul de procedură penală, se ivesc temeiuri noi din care rezultă nelegalitatea măsurii. Consideră, în esență, că norma procesual penală criticată este neconstituțională, fiind de natură să îngrădească liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
să îngrădească liberul acces la justiție, consacrat de art. 21 din Constituție, cu consecința directă a încălcării dreptului la un proces echitabil. Apreciază, de asemenea, că textul criticat inhibă complet posibilitatea reparării prejudiciului cauzat prin privarea nelegală de libertate, dacă nelegalitatea nu a fost constatată explicit prin acte jurisdicționale întocmite în cursul procesului penal, astfel că în situația în care împrejurările din care rezultă prejudiciul se ivesc ulterior încetării măsurilor preventive, persoana nu mai are nicio posibilitate legală de a obține
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cu minori și familie, în baza art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Instanța de apel învestită cu apelul declarat de procuror exclusiv pentru motive de nelegalitate a sentinței pronunțate în prima instanță, dintre care unul/unele este/sunt în favoarea inculpatului, altul/altele este/sunt în defavoarea aceluiași inculpat, aceste din urmă motive vizând alte chestiuni decât pedeapsa aplicată de prima instanță, poate să examineze în privința acestui inculpat sentința
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
drept, nu doar strict prin raportare la motivele invocate de apelant. Se constată că dispozițiile art. 417 și ale art. 418 din Codul de procedură penală fac referire la apel, în general, nu și dacă apelul declarat vizează motive de nelegalitate sau netemeinicie, astfel încât instanța de apel trebuie să examineze cauza sub toate aspectele, inclusiv privind temeinicia soluției apelate. În consecință, în raport cu aspectele expuse, doamna procuror a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea de Apel
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
și următoarele din Codul de procedură penală, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: Instanța de apel învestită cu apelul declarat de procuror exclusiv pentru motive de nelegalitate a sentinței pronunțate în prima instanță, dintre care unul/unele este/sunt în favoarea inculpatului, altul/altele este/sunt în defavoarea aceluiași inculpat, aceste din urmă motive vizând alte chestiuni decât pedeapsa aplicată de prima instanță, poate să examineze în privința acestui inculpat sentința
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
de Judecătoria T. N. au formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria T. N. și inculpatul S. I. Parchetul de pe lângă Judecătoria T. N. a criticat sentința apelată și încheierea de ședință din 10 decembrie 2020 pentru motive de nelegalitate și netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii instanței de fond și a încheierii din data de 10 decembrie 2020 și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice. În esență, în motivele de apel ale parchetului, cu referire la inculpatul S.I. s-
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
executării pedepsei de 3 ani închisoare, nu reprezintă vreo eroare materială evidentă, în sensul art. 278 alin. (1) din Codul de procedură penală, sau vreo omisiune vădită, în sensul art. 279 din Codul de procedură penală, ci un aspect de nelegalitate. Totodată, sentința penală a fost criticată sub aspectul nelegalității dispoziției referitoare la deducerea din pedeapsa aplicată inculpatului S.I. a duratei reținerii, arestării preventive și a arestului la domiciliu, în opinia parchetului fiind dedusă o perioadă mai mare decât cea efectiv
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]