136 matches
-
pe o temperatură de minus 18-20 de grade. Așa au fost mutate blocuri cu locatari în ele, trezindu-se oamenii dimineața la alte adrese. Mărturisesc, că am văzut și eu astfel de minuni. Mergând într-o noapte pe o stradă neluminată bine, am călcat pe un asfalt proaspăt turnat, aflând a doua zi că un bloc fusese mutat 15 m. Este cunoscut faptul că tehnicienii și specialiștii noștri, se remarcaseră și peste hotare cu astfel de fapte, fiind mediatizați și la
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
Bine, asta doar dacă nu se trezește Durerea. Știți ce îmi place în Babilon? Cu toate că sunt multe lumini, există și multe locuri în care întunericul este de nepătruns. De pildă, în jurul Babilonului, după ce te îndepărtezi un pic. Sunt multe alei neluminate, la unele se lucrează, poți să treci chiar neobservat. Pui mâinile în buzunare, mergi preocupat - faci în așa fel încât să pari preocupat - și nu-ți dă nimeni atenție. Am avut și noroc, totuși. Curva aia râsese, atunci când stăteam la
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
Înțelegerii că atât el, cât și adversarii săi erau samurai. Totuși, atâta lucru nu era un motiv suficient pentru ca inamicul să accepte rostul misiunii: acela de a-i convinge să capituleze. Kanbei discută cu Goto Într-o cameră a castelului neluminat, timp de o oră, apoi se ridică de pe pernă, spunând: — Ei bine, atunci am să vă aștept răspunsul. — Vi-l voi da după ce mă sfătuiesc cu Seniorul Nagaharu și cu ceilalți generali, replică Goto, ridicându-se și el. Astfel, modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2247_a_3572]
-
mai puțin luminate au fost totdeauna socotite mai expuse vrăjitoriei, acest lucru se potrivește destul de bine cu starea Transilvaniei, unde fiecare district mărunt este sediul unei jurisdicții proprii și puterea de viață și de moarte este în mâinile unor persoane neluminate și superstițioase 430. Ungurii din Transilvania - și catolicii, dar și calvinii, după ei - au aprins rugurile, pe care cei/cele învinuiți/te de vrăjitorie ajungeau după ce erau întâi supuși/se la proba focului și a apei. Muntenii și moldovenii nu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
clădire; coșmar; cuplu; demon; dezorientare; disco; extrem; femei; fioros; fricos; frumos; frustrare; gol; gravitație; greutate; Hades; haios; horror; inconștiență; încercare; încețoșat; întunecat; lumina; luminat; lumini; lipsa luminii; luminiță; mare; mereu; minte; neclarități; necunoscător; nedumerire; nefericire; neflexibil; neînțelegere; neinteresant; nelămurit; neliniște; neluminat; neștire; neștiutor; nevăzător; nocturn; oboseală; obraz; ochi; ochi închiși; odihnă; odihnitor; omul; orb; păcat; pericol; pierdere; pivniță; plăcere; profund; pustiu; puternic; răscoală; reculegere; regret; robie; romantism; sec; secrete; sex; sfîrșit; singur; smoală; sobru; solidaritate; stinge lumina; strașnic; străin; suflet; sufocare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acum de peste tot, din cele mai mici crăpături, de la etajele de jos, de la prichiciul ferestrei, de pe colinele ce ne-au atins retina peste zi, de la pașii noștri... ne ridicăm genunchii spre acele locuri, avanposturile nopții se află în trupul nostru neluminat de soare. "Scurt a fost gustul căpșunii", spune unul, și o privim gîndindu-ne la pieptul ei fără încetare ca la un nume. "Și mai departe?" întreabă un altul, pe care îl iubesc și m-a decepționat. Toți îl liniștim. Chinuiți
Masa se răcește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/8921_a_10246]
-
ar închipui un suflet străin / ce ar fi putut să fie" (Născut pentru a fi liber). Umbra istoriei contemporane se lasă grea asupra peisajului vizionar, desfigurîndu-l: "că de-o lungă vreme deși pare doar ieri / suntem holtei pe-acea undă neluminată / că țărm de insulă pustie / sau țară de oameni /nici în vis măcar nu se-arată / că suntem cu optimismul distrus / și halit de melancolie / că vom pieri-n acel leat / căci spița nenorocului ne mînă / pe a fortunei roată
Patria în variante by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8235_a_9560]
-
de Alexa Visarion în fosta sală Comedia (astăzi Odeon). Pentru cine nu l-a văzut, precizez că regizorul lua în serios remarcile din text referitoare la faptul că jupîn Dumitrache tocmai își repara casa aflată la mahala, pe o uliță neluminată și lîngă un maidan. De aceea, în spectacol sînt urme de var, de ciment și stropi de noroi pe hainele și pe încălțările locatarilor. (Cutuma era, conform indicației autorului, ca numai Rică, cocoțat pe schele, să aibă praf de ciment
Caragiale după Caragiale by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15530_a_16855]
-
să pășească înăuntru”. De refuzat, refuză ateii. Dar cei care ar vrea să creadă și nu pot? Cei cărora nu li s-a dat. Sau, poate, li s-a dat - dacă aceasta e o dimensiune constitutivă a ființei omului -, dar, neluminați la vreme, fiindcă n-a existat o îndrumare bună, lentila lor s-a obturat. Încerc să situez în adolescență, la vârsta marilor întrebări, șansa realizată sau ratată. Îmi reprim bănuiala că alta e vârsta, și anume a copilăriei, când deprinderea
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2621_a_3946]
-
afară/ Pe o insulă de untdelemn plutitoare/ Flacăra ta o să răsară.// Cu săgeți cît acul de albină/ S-a tras în copilul ce a ascultat la morminte/ Cu pulberea de sulf mi se culcă polenul/ În cutele de la veșminte.// Pe neluminate la încheietura plantei/ Sorbi mercur argintiu în loc de rouă/ Mîinile mele sînt bulgări de spumă/ Adunate pe vîslele amîndouă" (Lorelei). Acel depozitar prin excelență al mitului obîrșiilor salutare care este mediul rural, se prezintă supus unui suflu al degenerării, al descompunerii
Un sol al "ireparabilului" (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15949_a_17274]
-
al II-lea) vine, la ora stabilită, să o ia la reședința acestuia. "Un bărbat în livrea, ușa joasă a intrării ce se deschide și numaidecît, în deschizătura sumbră a casei sale, dată în lături spre lăuntrul vieții, și încă neluminată, iată-l în picioare, îmbrăcat tot în alb, parcă spoit cu var de sus pînă jos, inclusiv părul; aceeași prelungă siluetă, elegantă, dreaptă, cu gîtul lung, cu micul chip ascuțit, cu ochi albaștri, bridați, atît de aproape de ivirea nasului mic
Martha Bibescu în 1938 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15748_a_17073]
-
istoriografiilor arabe ale epocii, vorbind despre ținuturi în care „oamenii erau toți negri, adorau idoli”... sau o pădure a cărei integritate era păzită de o pupăză (vezi rolul pupezei, hudhud, în islam și în mistica sufilor). Între aceste ținuturi „sălbatice”, neluminate încă de catolicism, sunt pomenite și cele dintr-o țară „de lângă Dacia, unde sunt oameni care nu trăiesc decât din vânătoare și urmăresc fiarele să le ucidă”. Importanța acordată în lumea arabă retoricii, limbajului șlefuit, reprezintă pentru Llull o descoperire
Un roman medieval despre reforma creștinătății by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4758_a_6083]
-
loc În carne vie Aproape nimic din această pândă nu va fi pierdut și nici nu va fi câștigat aud tot mai bine știu tot mai clar în câte feluri și-n ce direcție trece timpul pe scara îngustă și neluminată a blocului duce și-aduce pe un traseu dubios tot felul de liste care de care mai negre pleacă întotdeauna c-un ghiozdan și în teniși coborând câte două trepte de-odată se-ntoarce cu bocanci de soldat precaut și
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Îmi pare foarte rău! Uite ce este, Fara, ascultă-mi sfatul și du-te la magazinul de arme, îi sugeră primarul, cu glas aspru. Au și locurile astea rostul lor. Se auzi un declic și Fara se trezi privind placa neluminată a teleecranului. Deci moartea era singura soluție! CAPITOLUL XVI ÎI TREBUIRĂ DOUĂ LUNI de ședere într-o singură cameră pentru a ajunge să ia o hotărâre. Așteptă până se goli strada, apoi traversă, trecu pe lângă un aranjament floral și ajunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
copacilor, acoperișul negru al unei case. Era ceasul rău din preajma miezului de noapte, când locatarii de prin case strigau agua va și aruncau murdării și conținutul țucalelor pe fereastră, iar ucigașii plătiți și tâlharii Își pândeau victimele În bezna străzilor neluminate. Dar pe acolo nu erau locatari și nici nu părea să fi existat vreodată; totul era cufundat În tăcere. Eventualii bandiți și asasini nu-l puteau surprinde cu ușurință pe Diego Alatriste, care, prevăzător, Își lua Întotdeauna măsuri de apărare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
țesături putrezite. Am traversat albia secată a unui vechi canal și am ajuns la capătul unei străzi. Orașul nu părea a fi un loc înfloritor. Grupuri de adolescenți sau bătrîni stăteau în gura gangurilor, dar multe ganguri erau goale și neluminate. Singurele magazine care nu aveau obloanele trase erau cele mici care vindeau ziare, dulciuri, țigări și contraceptive. După ceva timp, am ajuns într-o piață mare cu tramvaie zdrăngănitoare. Lumina felinarelor ajungea doar pînă la primele etaje ale clădirilor înconjurătoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
vreun bal în seara asta? Nu, nu-mi pot permite să-mi iau bilet. — Recunosc că banii ajută, dar nu-ți bate capul cu biletul. Vino cu mine. Trecură de Grand Hotel, apoi dădură colțul spre o alee îngustă și neluminată care dădea spre o curte mică și aglomerată. Thaw recunoscu cu greu grămezile de cărbune, lăzile umplute pînă la refuz cu gunoi, navetele de lapte, bere și coșurile de pește. Drummond deschise o ușă. Intrară într-o atmosferă atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fi putut trece, în orașul înnoptat, drept șal. Mai aruncă o privire spre femeia ghemuită pe covor și ieși, lăsând acul patefonului să scrâșnească mai departe pe placa rotitoare. Străbătu repede pasajul cu pași sonori și se afundă în străduțele neluminate, oribile, sub stelele dinspre care venea curent înghețat. Lătrată de câini vagabonzi, smulsă de bețivi, confundată cu femeile ușoare care propteau din loc în loc, în preajma cârciumilor, zidurile și felinarele, fata, a cărei minte zvâcnea îmbîcsită de o drojdie murdară de
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
într-un întuneric total. Doar beculețele liftului licăreau din când în când, scoțând din noapte placa masivă de metal a ușii, ce părea o icoană sacră dintr-un mare altar. Totul era altfel decât pe scara lui. Intrase-n liftul neluminat, dar nu avusese curaj să apese pe vreun buton. Se sufoca de magie și groază. Ceva susura undeva, foarte, foarte sus. Ieșise deodată-n fugă, lăsând ușa liftului dată de perete, și nu se oprise până-n șoseaua plină de soare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
scrâșnesc pe pietrișul greblat cu grijă din fața vilei și în scurt timp, automobilul rulează pe șosea. Drumul îngust și sinuos este degajat de traficul zilei, dar camuflajul îl face foarte întunecos. Din când în când trec pe lângă sate mici și neluminate, mai mult bănuite în beznă după lătrăturile câinilor. Lumina palidă a farurilor de camuflaj surprinde uneori siluetele vagi ale unor căprioare, grăbite să dispară în desișul gros, ocrotitor, al pădurii. Smaranda privește mâinile lui Marius, comod așezate pe volan. Fine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
susținea privirea și-mi răspundea cu un persifleu caracteristic, așa cum proceda când urma să facă pe cineva cu nervii. Totuși, ironia de acum era blândă și înțelegătoare. Eram martorul ridicării unei embleme, a steagului Înțelegerii Superioare, a compasiunii față de ființele neluminate. Mă citise și-și putea permite să se așeze pe o treaptă mai înaltă, adică ea avea comoara, și tot ea avea cheia. Crezi că n-am știut că l-ai uitat pe Bogdan? Crezi că nu-ți văd tremurul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Jelești ca o bătaie de vânt în pădure... ” - Ce frumos... Ce frumos! Își zise el cu tristete, si mintea îi repetă rar ultimul vers; ”Jelești ca o bătaie de vânt în pădure” De-a lungul acestei îndelungate nopți a sufletului, neluminată decât de tăișul unei necurmate interogări lăuntrice, se simtea ca un proscris; un proscris altfel decât ceilalți... trecând dintr-o temnită în alta. Era o noapte calmă, liniștită și adâncă... nu se mai auzea nici greierașul. Totul era înecat în
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Era vremea toamnei din el și asculta vântul purtând în voia lui frunzele ruginite... de a-și asculta sufletul și pașii într-un ceas de spargere a noptii... Asculta toamna din el... De-a lungul acestei îndelungate nopti a sufletului, neluminată decât de tăișul unei necurmate interogări lăuntrice, simti cum alunecă într-un somn lung... lung, cu vise... Se făcea, că era într-un loc necunoscut, cu un peisaj abrupt cu multă verdeață... o apă mare, învolburată, cobora din munți vijelioasă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de la starea de rătăcire și de uitare disperată către trezire, înțelepciune și speranță. Ca niște oaspeți plini de teamă și neliniște, puteam să ne întoarcem privirea spre interior pentru a ne vedea imperfecțiunile care ne făcuseră să rătăcim pe cărări neluminate. Ceva ne spunea că numai în fața propriei imagini omul putea îndrăzni să ia o atitudine pentru sau împotriva lui Dumnezeu. Am aflat că grotele despre care pe timpul profesorului Anelli (1938) se credea că sunt adânci de șapte sute de metri, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
care nu se atingeau, și după ce birjarii au sărit din trăsuri și cu un ton jignitor și amenințător ne-au cerut un preț mai mare, Nelly și Kitty ne-au prins de mâini și ne-au tras pe o scară neluminată. Moșmolindu-se mult timp cu niște lacăte, ne-au introdus apoi în coridorul întunecat al unui apartament necunoscut. După asta, au deschis ușa unei camere; în întunericul căreia se detașa clar pătratul ferestrei și lumina zorilor care dispăru când fu aprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]