136 matches
-
a-i păși pragul, Felix crezu de cuviință să zică "Bună seara". Pascalopol se grăbi să-i răspundă, întorcînd capul. Aglae răspunse și ea, fără să ridice ochii din cărți. Aurelia îl urmări numai cu privirea. Trecură printr-o odaie neluminată decât de lună, care părea a fi sufrageria, apoi într-o săliță din care o scară de lemn ducea la etaj. Se urcară pe ea și ajunseră într-un coridor cu geamlâc, în care Felix recunoscu geamlâcul zărit de jos
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
În fapt, e victima propriei sale determinări, a treptei sale de condiție umană pe care n-o poate transcende (p. 56). Din perspectiva veacului al V-lea, exprimată de Odiseu, simbolul pasiunii cunoscătoare, Aiax apare ca paradigmă a condiției umane neluminate de gândire (p. 57). Confruntat cu alte stări de lucruri decât acelea cunoscute de el, eroul lipsit de paideia și nesupus la kalokagathia moare când pricepe că sunt mai multe în pământ și cer decât poate cuprinde mintea noastră (p.
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
doar tata să-și bage capul mai tîrziu, asta-i tot. I-am lăsat ușa descuiată. Întinse mîna, chemînd-o. Vino la parter, și-o să vezi ce facem noi doi. Se Întoarse În hol și Helen o urmă, coborînd cîteva trepte neluminate spre o cameră de la subsol, unde Întinsese, pe o masă pusă pe o capră, la lumina unei ferestre sparte, dar acoperite cu scînduri, diverse planuri și elevații ale caselor din piață. Îi arătă lui Helen cum marca distrugerile - simbolurile pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
acoperiră cu o pătură. Aduseseră un scaun pliant din pînză unde o așezară și o legară și o scoaseră din baie, luînd-o pe pielea de tigru, apoi prin salon, pe lîngă bar și pozele din Paris, și jos, pe scara neluminată. La fiecare Întoarcere crezu că se prăbușește. — Îmi cer scuze, nu contenea să spună slăbită. Îmi cer scuze. Ele o certară În glumă pentru că-și face griji. Dac-ai vedea ce tipi babani ridicăm! spuse cea băiețoasă - Mickey - rîzÎnd. După
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Dar, dacă ar avea mai multă curiozitate, ar trebui să vorbească cu oamenii și ar fi mult mai impresionați. Sigur că aparențele sunt dezastruoase. Vezi un film cu niște cozi înspăimântătoare, cu zăpadă amestecată cu noroi și neridicată de pe străzi neluminate. Astea toate sunt adevărate. Dar, dacă vorbești cu oamenii, rămâi mirat. În țară cunosc oameni cu care nu ne-am face de rușine. Ca să-ți răspund la întrebare, nu cred că s-a pierdut prea mult la acest capitol. Dacă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
proporții perfect cu pereții octogonali din jurul ei. Chiar deasupra ei se afla balconul construit mai sus, de care erau atârnate mănunchiuri de fascicule luminoase, răspândind valuri de lumină pală pentru a surprinde diferitele unghiuri ale obiectului decorativ, lăsând unele părți neluminate, precum craterele Lunii. Inelele argintii din jurul ei străluceau și, de la distanța la care mă aflam, plasa de sârmă părea o rețea misterioasă ca un văl proiectându-și conturul neregulat pe suprafața șlefuită a obiectului. Era ca și cum te aflai în fața unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
și Frank așteptam să se lase Întunericul. Curînd după ora șase, lumina se risipi de pe fațadele clădirilor de apartamente din Concesiunea Franceză. Cei doi marinari Își ridicară geamurile. Frank ieși de pe Bubbling Well Road și o porni spre cartierele chinezești neluminate din nordul Shanghai-ului. — Frank, mergi În direcția greșită, Încercă Jim să-i spună. Dar Basie Își apăsă dosul mîinii lui pudrate peste gura lui Jim. Liniște, Jim. Tăcerea e un prieten bun pentru un băiat. Jim Își sprijini capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
căutat În buzunar carnețelul și creionul și a Început să scrie Încet și laborios: „În seara asta pornim... Tăcuți, umplurăm strada pustie și mută, Coloană de-un gri argintat, Stafiile s-au deșteptat la căderea tăcută A pașilor pe drumul neluminat. Docurile umbrite răsună de pașii celor o sută Ce din ziuă În noapte-au plecat. Așa zăbovim pe punțile fără de vânt, Văzând pe țărmul spectral Umbrele zilelor mii, epave fără cuvânt... O, regreta-vom anii Scurși atât de banal? Vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
mai zis Olson. Și-a băgat mâna În buzunar, sugestiv, dar Amory a pufnit și, luând brațul fetei, i-a Întors spatele. - Unde i-ai spus șoferului să ne ducă? l-a Întrebat Jill când taxiul rula deja pe strada neluminată. - La gară. - Dacă tipul ăla Îi scrie mamei... - N-o va face. Nimeni nu va afla nimic - În afară de prietenii și de dușmanii noștri. Se crăpa de ziuă pe orizontul marin. - Noaptea se albăstrește, a observat fata. - Și o face perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
întuneric pe unde să pășim, mergând când pe stânga, când pe dreapta, ocolind gropile cu noroi, pline cu apă. Dar oricât s-a străduit Aneta tot am intrat în gropi, erau imposibil de ocolit pe acel drum complet desfundat și neluminat. La un moment dat Aneta ne spune că am ajuns. Toți aveam emoții. Intrăm în curtea casei pe o portiță metalică, întredeschisă. Casa era neluminată, iar dintr-o cameră se auzea un aparat de radio. Aneta a bătut în geam
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
tot am intrat în gropi, erau imposibil de ocolit pe acel drum complet desfundat și neluminat. La un moment dat Aneta ne spune că am ajuns. Toți aveam emoții. Intrăm în curtea casei pe o portiță metalică, întredeschisă. Casa era neluminată, iar dintr-o cameră se auzea un aparat de radio. Aneta a bătut în geam și a venit să deschidă ușa măicuța Natalia Ilașcu. Văzându-ne și controlând într-o fracțiune de secundă întregul grup, nu și-a văzut băiatul
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
ei formă modernă. Și lăsându-l la o parte pe Augustin, Sammler Întotdeauna Își iubise orașele de la Miazănoapte, mai ales Londra, binecuvântarea Întunecimii ei, a fumului ei de cărbune, a ploilor cenușii și oportunitățile sale mintale și umane de mediu neluminat și Înăbușit. Acolo te resemnai cu obscuritatea, cu tonurile joase, nu cereai deplina limpezime a minții sau a motivelor. Dar acum ciudata afirmație a lui Augustin avea nevoie de o nouă interpretare. Ascultând-o pe Angela atent, Sammler observă diverse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
uite la tortul de aniversare. Se distingeau Încă niște litere roz: ...ulți ani, cu drag de la... — Încă nu m-am hotărât, a spus. Trebuie să mă mai gândesc. După atâta cale, ajunseseră departe de oraș, pe un drum de țară neluminat, șerpuind prin junglă, abia vizibil din pricina frunzișului des. Din loc În loc, arborii se răreau În preajma vreunei ferme de palmieri sau de arbori de cauciuc, de unde mai străbătea o rază de la câte-o lampă de gaz atârnată de vreo creangă joasă
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Julián după ce îl dă pe mâna maurului cu sânge corcit pe regele lui, Rodrigo, pe regele Spaniei... Să revenim la Musa. Musa ibn Nusayr nu moare de mâna lui Tariq. Îl așteaptă în întuneric, în spatele porților închise, în liniștea grădinii neluminate de făclii, îl așteaptă, așteaptă nemișcat, cum nemișcați sunt toți călăreții lui, ale căror contururi se reflectă în lamele lustruite de Tayyib. L-a omorât? Tipic feminin. Să trecem peste luptă și să sărim la final. L-a omorât? Nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cărți de exerciții cu calcule. Și două greutăți cîndva roșii, acum complet decolorate. Mi-am închis valiza și mi-am plătit nota. Grăbit, ștergîndu-mă de fațadele clădirilor, am mers către capătul străzii înguste. În spatele meu, o ultimă priveliște a semnului neluminat al hotelului meu. Dincolo de Bursă, apuc din nou pe o alee, evitînd principalele artere, mă îndrept către rîu. Circulație interzisă pe timpul nopții. Nimeni pe stradă. Doar mormane de gunoi la fiecare colț, pentru că nu mai e colectat. În apropierea pieței
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
crească, puiul bunicii, și vei urca deasupra norilor, vei sădi livadă în cer, vei culege stele date în pârg și le vei pune în fereastră ca pe gutui, vei săpa fântână în grădina lui Dumnezeu. Fotografia era lipită pe fața neluminată a oglinzii; pentru a trece dincolo, trebuia doar să deschidă o ușă. Transparența rupea zăvoarele. La 4 dimineața, luna ploua lumină pe frunzele teiului, milioane de licurici împodobeau clorofila, apoi, prin fereastră, ca o proiecție generoasă a cerului pe obrajii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
somnolență. S-a înfiorat și, uitându-se la Tarrou, a înțeles că avusese loc o pauză și că bolnavul dormea și el. Roțile de lemn și de fier ale trăsurii cu cal se auzeau încă îndepărtându-se. Fereastra era încă neluminată. Când doctorul s-a apropiat de pat, Tarrou îl privea cu niște ochi fără expresie, ca și când se găsea încă sub imperiul somnului. \ AI DORMIT, NU-I AȘA ? L-A ÎNTREBAT RIEUX. ― Da. Asta poate să însemne ceva ? Rieux tace și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
va iubi vreodată, pentru că nu are experiența iubirii. Îmi mângâi trupul închipuindu-mi palmele tale, fiorii mă electrocutează, ochii mei nu mai văd decât întuneric și un soare mic în depărtare: inima ta. Plutesc eu către tine, Soare, Eu, Planetă neluminată vreodată de tine, lumina ta îmi va da fertilitate, mă voi acoperi de ființe și plante și ape și cer, voi gravita mereu în jurul tău, privindu-te ziua, noaptea visându-te, o stereotipie care va dura cea mai plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
înțelegerii că atât el, cât și adversarii săi erau samurai. Totuși, atâta lucru nu era un motiv suficient pentru ca inamicul să accepte rostul misiunii: acela de a-i convinge să capituleze. Kanbei discută cu Goto într-o cameră a castelului neluminat, timp de o oră, apoi se ridică de pe pernă, spunând: — Ei bine, atunci am să vă aștept răspunsul. — Vi-l voi da după ce mă sfătuiesc cu Seniorul Nagaharu și cu ceilalți generali, replică Goto, ridicându-se și el. Astfel, modul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
stâlpi metalici. Suprafețele luminilor de aterizare formau câmpuri electrice aidoma sectoarelor unei metropole supraluminate. Am urmat mașina lui Vaughan de-a lungul drumului de racord pustiu. Înaintam printr-o zonă aflată în construcție din latura sudică a aeroportului, o porțiune neluminată de blocuri cu apartamente înalte de trei etaje pentru personalul liniilor aeriene, hoteluri pe jumătate construite și benzinării. Am trecut pe lângă un supermarket gol ce stătea într-o mare de noroi. Pe marginea drumului se înălțau, în bătaia farurilor lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
pocnet sec, simți cum ceva se rupe de partea cealaltă, iar poarta se deschise larg. Se propti cu putere În cadru, ca să nu se prăbușească de-a dreptul peste ușa care ieșise din balamalele ruginite. Dinaintea lui era o cameră neluminată, complet pustie. În față Începea o rampă din trepte mici din piatră. Slaba strălucire a lunii care pătrundea pe ușa smulsă din țâțâni abia dacă era suficientă ca să permită să te orientezi În spațiul Îngust. Zări o lampă cu ulei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și am Îndreptat abajururile Îndoite. Urmele rămase pe carpetele din camera de zi indicau locurile unde fuseseră divanul, fotoliile și biroul Înainte de percheziția făcută de poliție. Împingîndu-le Înapoi la locurile lor, m-am simțit ca un recuzitier pe o scenă neluminată, pregătind decorul pentru spectacolul de a doua zi. Mobila aluneca lin pe rotile, urmînd făgașele vechi trasate În covor, dar În lumea lui Frank nu prea mai erau multe lucruri care să se potrivească atît de bine. I-am atîrnat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ușoară, liniștitoare. — Charles, sînt sigură că nu Frank a pornit incendiul. În același timp, poate că se simte Într-un fel responsabil. — De ce? Am așteptat să-mi răspundă, dar ea privea la ruinele Întunecate ale casei Hollinger, de pe colina sa neluminată de lîngă oraș. Își atinse vînătaia aproape ștearsă de pe obraz, moment În care m-am Întrebat dacă nu cumva se rănise În fuga disperată din calea incendiului. Hotărît să schimb tactica, am Întrebat-o: — Să presupunem că Frank este implicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
în piatră comori, dar și mezii, și ahemenizii lui Cyrus își țineau bogățiile altfel. Dintr-un disc al Soarelui alb, Hamadanul devenise un ban care smintea gândul ayatollahilor. Cele trei inscripții în elamită rămâneau sub ochii căutătorilor precum trei ferestre neluminate. Peste ele, scânteiau blițuri ori se ridicau voci ale acelorași gură-cască ce stăteau la poalele muntelui. Ei erau timpanul tezaurului și Omar îi iubi pe loc. Când ajunseră lângă stânci, un bărbat îi și spuse maică- sii: — Pot să îl
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Bozoncea într-un colț, mai la urmă. Nu mânca, nu bea. -Lați văzut pe Cocîrță? îi întrebă starostele. - Nu. Stai, că pică Sandu acum și ne spune. Către ei se îndreptau și cirezarii. Se auzeau lăutari și chiote din prăvălia neluminată, cu geamuri afumate și înalte. Era mai mult o petrecere, că locul aducea bani. Unul vindea, altul cumpăra, cum s-ar 64 zice, nu era degeaba. Împrejur, numai negustori, fuduli și ghiftuiți, cu obrazul plin, duhnind și înjurîndu-se. Tot Cațaveiul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]