33 matches
-
ele vor duce mai departe în elaboratele casete hexagonale imaginile acelor zile și acelor nopți cu zîne și Feți-frumoși, fără grijă zilei de mîine și de viitor (...). Și-i vor acoperi și se vor nimici și vor putrezi sub frunzele nemăturate, și vor fi zdrobiți și vor fi îngrămădiți în ei înșiși, în lumea lor care nu i-a "pregătit decît pentru teribilă nepăsare (...)". Verbul care i se potrivește cel mai bine acestui român este "a medeleniza" (vezi și simpatia autoarei
Destin amânat by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/17983_a_19308]
-
convertit în mare antreprenor și alții, din aceeași familie generoasă de nulități, te sfidează acum de la geamul-termopan al vilei (neapărat "stil Texas"!) și de la volanul mașinii superbe pe trece sfârâind leneș pe lângă prostimea ce-și târăște pantofii scâlciați prin glodul nemăturat cu lunile. Această imagine, parcă decupată din vechile manuale compuse în numele "luptei de clasă", a devenit, din păcate, emblema unei Românii groggy. Peste tot în lume se fac averi spectaculoase. Cazul baby-milionarilor americani din Sillicon Valley e exemplul cel mai
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe ... Citește mai mult Pe strada cu zăpadă-acoperită,Pășea cu greu, ținându-se-n baston,Un bătrânel cu faț-adânc asprită,Sărac
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
drept.Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută,Acoperită de nămeți ca un moșneag,În curte năvălise crunta iarnă,Și așezase neaua din uliță în prag.Pe-aici cândva săreau în sus copiii,Tot chiuind de dragul albei nea,Acum ograda stă nemăturată,Și parcă tot omătul a căzut în ea.Ia uite! Prispa stă să cadă!S-a scorojit și varul pe ... XXVII. IARNĂ ÎN NOI, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017. Ne-ngheață iarna sufletele
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
viseze; nici măcar la o viitoare posibilă "Mioriță", ci doar așa, că trebuie. Deștept Muraru ăsta: în cîțiva ani voi cunoaște fiecare cot al conductelor, fiecare ventil, cîte pete de igrasie sînt în colțurile vestiarelor, de cîte ori a fost secția nemăturată la inspecția șefilor, dar nu voi ști o iotă din ce s-a descoperit, ce progrese s-au mai făcut în domeniul filamentelor; trebuie să rămîn în cercetare, deși... Pînă în primăvară, la restructurări, funcționa un serviciu de documentare tehnică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
spunându-mi că și casele ușoare de lemn, cu timpul, se îngroapă în pământ. Dar eu tot cred că mai degrabă pulberea timpului, așezată sistematic, aproape insesizabil, secundă de secundă, cu încăpățânare, a acoperit Troia, care a rămas pustie și nemăturată de viața oamenilor. Pentru că nu am acces la scrierile etnografului și scriitorului Orban Balazs, nu pot să-mi dau decât cu presupusul că fotografiile lui ilustrau, probabil, cercetările sale asupra vieții comunităților și, deci, neinteresat în vreun fel de obținerea
Timp fotografiat by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/2943_a_4268]
-
domeniu unde toate femeile fumau și beau cafea în pauza de masă, așa spunea ea, nu ar fi putut renunța în condițiile în care nicio altă colegă nu era nefumătoare. Azi dimineață Diana avusese surpriză să găsească pe scările, dealtfel nemăturate de săptămâna trecută de ea, niște petale de trandafiri roșii, pește gunoiul făcut de porumbei și de fumătorii ocazionali, erau că un drum nou aceste petale de trandafiri, iar pe facebook, un mesaj pe care doar ea îl putea citi
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
drept. Căsuța cu cerdac îl aștepta tăcută, Acoperită de nămeți ca un moșneag, În curte năvălise crunta iarnă, Și așezase neaua din uliță în prag. Pe-aici cândva săreau în sus copiii, Tot chiuind de dragul albei nea, Acum ograda stă nemăturată, Și parcă tot omătul a căzut în ea. Ia uite! Prispa stă să cadă! S-a scorojit și varul pe pereți! Ce mult a mai trecut de când cu toții, Mâncau pe prispă-n multe dimineți! S-au dus cu toții să câștige-avere
BUNICII de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383487_a_384816]
-
Est, le dădea case și un loc de muncă și o vacanță la mare și o mașină pentru care trudeau din greu, dar cel puțin o obțineau, pe cînd azi, lăsați în voia soartei, sînt ca frunzele bătute de vînt, nemăturate de adminstrația domeniului public ... De curînd am văzut la televizor o grandioasă manifestație de prețuire a poporului din Coreea de Nord pentru marele lor conducător iluminat de zei. Mii de copii pe un stadion uriaș și milioane de oameni dansau în piețele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
ora 13,40 și a fost tras la linia 4 cum mă informase casiera. Urcându-mă în vagonul indicat în bilet, mi-am găsit locul în vagonul de clasa I, care nu arăta deloc a fi de clasă! Compartimentul părea nemăturat de multă vreme iar tapiseria scaunelor arăta destul de murdară ca să nu spun altfel. Norocul a fost că am avut parteneri de călătorie deosebit de agreabili. Ajunși însă prin zona munților din țara Dornelor am simțit că suntem undeva pe la Polul Nord, astfel
DRUMUL SPRE SUCEAVA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358551_a_359880]
-
toți sînt educatori, toți se cred Învățați și toți năzuiesc la putere, se prăpădește.” (Böhtlingk) Înțelepciunea populară a sancționat, prin proverbe, această competiție Între orgolii de aceeași intensitate, sau care sînt incompatibile: „CÎnd sunt două gospodini În casă, podeaua rămîne nemăturată”; „Eu domn, tu domn, cine mai mulge vaca?”; „CÎnd se lovesc două oale se sparg amîndouă” etc. „Cele mai multe rele și le pricinuiesc oamenii singuri.” (Euripide) Este cunoscut, În acest sens, că cei care nu pot uita un rău pe care
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
o altă variantă se spune: „Sârguința e muma norocului”; străduința creează, Într-adevăr, ocazii favorabile.) Sârguința este pe măsura dorinței, a speranței: „E În natura oricărei dorințe să se stingă, dacă nu e hrănită de speranță” (Cl.A. Helvétius). Casa nemăturată musafiri așteaptă. (Neglijența, delăsarea așteaptă ironii, sancțiuni: „La lelița jucăușă, stă gunoiul după ușă”: „Dă, Doamne, tot sărbători și numai o zi de lucru, și atunci să fie nuntă”.) Ai carte, ai parte. (Alte proverbe ne oferă explicația: „școala face
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
face parte din dinamica firească a unui sentiment necristalizat. Dar la unii oameni nehotărârea reprezintă Însăși caracteristica firii lor.) „Adeseori, omul Își provoacă singur nenorocirile, numind destin propria sa neghiobie.” (S. Battaglia) Când sunt două gospodine În casă, podeaua rămâne nemăturată. (Când, de asemenea, fiecare dintre părinți caută să-și impună punctul de vedere În educația copilului lor, acesta ajunge să crească În legea lui.) Caută ce n-a pierdut și găsește ce n-a vrut. (Gelosul, de exemplu, dominat de
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
se poartă schitecuț. 282 Di, di, di, dracu-a peri De gândurile lumi. 283 Diu, diu, diu, de-a codrului Și doina de-a păduri. 284 Trecui prin răchiță La fete de morăriță. 285 Asta-i fată lăudată, Cu casa nemăturată, 251 {EminescuOpVI 252} Gozul de L-ar mătura Cu lopeți L-ar arunca... Când de măturat s-apucă Gozul după cas-aruncă, Iară mătura su pat Să gândești că-i măturat.. 286 Astă fată de birău Su poale de lepedeu, C-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
rânduri de vopsea. Scări întortocheate, cu trepte știrbe urcau până în fața unor uși joase. Trebuia să le împingi bine cu umărul ca să se deschidă. Clădirea era un fel de hărăbaie întunecoasă, cu ferestre oarbe, dând spre o curte înghesuită, totdeauna nemăturată. Cîtiva pomi uscați își ridicau coroanele sărace până la înălțimea geamurilor de sus, dincolo de care vegheau, neosteniți, ochi curioși. Jos, la intrare, se afla brutăria proprietarului, domnul Bică-Jumate, o sală lungă cit un vagon de tren, cu trei cuptoare. Printr-o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
lumina de ziuă, îmbrăcat numai într-o cămașă de noapte, încerca maiaua cu degetul, striga la slugi să se grăbească și urca iar scările întunecoase până la el în odaie. Locuia într-o cameră mare, murdară, plină de turtii și hârțoage, nemăturată cu lunile. Aprig proprietar! Se putea spune că scosese aur din mâinile lui. Lumea îl știa cum începuse: cu două sute de metri pătrați în buza gropii lui Ouatu, o întindere tare, acoperită de gunoaie, pe care 166 chivuțele de strângeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
e și el călit și nu-i mai fu frică. Prin ușa deschisă, văzură cerul limpede de vară. Sergentul se schimbase. Era unul bondoc și iute. Îi chemă afară. Iar urcară treptele de ciment. Lipăiră cu picioarele goale pe dușumelele nemăturate. Înăuntru, comisarul moțăia pe scaun. Deasupra mesei ardea o lampă cu sticla afumată. Lumina ei n-ajungea în toate ungherele odăii. Pe o ladă mai ședea un om. Avea o față slabă, nebărbierită și doi ochi încercănați și negri. Palmele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
până și prundul stradelor cu banii lor, până ce, rămași fără, beau păharul mizeriei până la drojdii, cei din urmă îl beau mereu, fără întrerupere. Intre cei patru păreți gălbui a unei mansarde scunde și lungărețe, osândite de-a sta în veci nemăturată, locuiam cinci inși în dezordinea cea mai deplină și mai pacifică. Lângă unica fereastră stătea o masă numai cu două picioare, căci cu partea opusă să răzima de părete. Vro trei paturi, care de care mai șchioape, unul cu trei
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ar fi descriere savuroasă a înfățișării acestui Sarsailă, descriere ce subminează ironic neliniștea, zbuciumul sau aspectul fizic neîngrijit: "...mai întâi de toate trebuie să fiu fără căpătâi, ca să zică că sunt slobod [...] în camara mea cu cât va fi mai nemăturat, cu atâta o să dau un ton că prea puțin mă gândesc la lucrurile astea trecătoare, ce n-au a face cu nemurirea [...] crevata mare, dezmățată sau nicidecum [...]. Când oi scrie să mă bag prin fundături, să mă sui pe locuri
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
casă. Să nu scopești în casă în zi de vineri, că se umple de stălnițe*. Să nu fluiere cineva în casă, căci trage a pustiu pentru acea casă. Cînd te muți dintr-o casă în alta, să n-o leși nemăturată și negrijită, că te blăstămă. Ieșind cineva dintr-o casă, apoi se lasă două pîni și sare, ca cei ce vor intra în ea să aibă pîne și sare. Cînd dulgherul bate primul cui la o casă nouă, dacă sar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
confirm că trenurile de noapte în România sânt un coșmar. N-aveți destulă imaginație, voi, cei care nu le-ața folosit niciodată, ca să vă faceți o idee, cât de murdare, friguroase, neconfortabile, stricate, borâte, cu uși care nu se închid, nemăturate de la darea în folosință, zgomotoase și populate cu o fauna de noapte amestecată cu navetiști somnoroși, nespălați, duhnind a ceapă sau a usturoi, dacă nu a țuică sau a coniac ieftin, care sforăie dacă nu joacă toci sau popa prostu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
semilună, ascunsă de strada principală, unde se Înălța o casă cu acoperiș de tablă, În spatele unor ziduri Înalte. Un sul spălăcit atîrna Între lămpile de trăsură din alamă. Jim ascultă liniștea din interiorul casei, apoi Își ascunsese bicicleta În frunzele nemăturate de lîngă trepte. La a treia Încercare, se cățără pe zidul garajului În stil Tudor și luă cu asalt acoperișul ascuțit. Se lăsă jos În frunzișul des al grădinii, care se agăța de casă ca un vis Întunecat care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
opri să arunce o privire. Îi vedeam tendoanele gîtului Încordîndu-i-se și fălcile Încleștate, În timp ce buzele-i murmurau cine știe ce vorbe grele pregătite pentru Întîlnirea cu psihiatrul. Acceleră brusc, frînă și intră În marșarier pe poarta deschisă. Coborî din mașină pe prundișul nemăturat, se apropie de o fereastră și privi Înăuntru, așteptînd să iasă Sanger ca să-l ocărască. Însă psihiatrul abandonase deja vila, mutîndu-se la vreun kilometru și jumătate spre sud, Într-unul dintre bungalourile sale din Residencia Costasol. Îl văzusem plecînd cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
În zona Tuzla din Bosnia unde se află cele mai multe sate la judecătoria de district ei sunt înregistrați ca populație sedentară. Pentru exemplificarea graiului este redat un fragment de vers popular cules în localitatea Moča: Ceastă casă afumată De cinci ani nemăturată Frunză verde de ovăz Că mi-i ciudă când o văz ... Etnonimul karavlah dispărut astăzi era atribuit acelora care ei înșiși se numeau astfel. Cu acest nume erau înregistrați în actele oficiale pentru a deosebi românii emigrați din țară de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
cîrnățării etc. Lectura proceselor verbale de contravenții uimește și îngrețoșează. Am să citez numai două exemple. Crîșma lui Grigore Sichitiu (str. Bacău-Focșani, nr. 1), considerată dintre cele bune (în ea se organizau adesea „banchete” politice) e găsită „foarte murdar(ă), nemăturat(ă) pe jos, gunoi și hîrtii depozitate prin toate colțurile, toate alimentele ce sînt puse în consumație descoperite, cu praf și roiuri de muște pe ele, bucătăria murdară, în dulapul unde se păstrează farfuriile, lingurile, cuțitele, șervetile și pîinea s-
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]