65 matches
-
Ion Antonescu (1946), Iuliu Maniu (1947). În timp ce tatăl meu era persecutat și a trebuit să se ascundă, acest coleg al său a devenit Procuror General al RPR (1948-1952) și Președinte al Tribunalului Suprem (1954-1967). O altă personalitate a fost un nemțean, prieten al unchiului meu Constantin Mătasa, care atunci când a devenit patriarh, Nicodim Munteanu, mă tachina cerându-mi să mă fac... călugăr. Mult mai târziu, in vara anului 2000, pe când eram conferențiar și moderator la cursurile Universității de Vară Izvorul Mureșului
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Vale - moșie care include satul cu același nume, cuprinsă între digul lacului antropic de pe Siret, la est, și baza Coastei Bursucului, la vest, de o parte și de alta a căii ferate. Partea de nord a moșiei se numește „La Nemțeni”; - Cărămidărie - locul cel mai apropiat de albia Siretului de DJ 208, între Lespezi și Buda, unde înainte de 1940 și un timp după această dată au existat șase cuptoare de cărămidă, din care au fost construite majoritatea caselor din Lespezi; - Ceair
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
pe Coasta Heciului (la Gh. Curuț); - Hârtoape - sat ce se învecinează cu localitatea Dumbrava la S, care a făcut parte din comuna Lespezi. Menționat prima dată în documente în 1470;Hățaș teren neted, de luncă, de la fântâna lui Spataru până la Nemțeni și drumul spre Bursuc Vale; - Icoane - loc de fânaț și teren arabil, la est de calea ferată și până la drumul Bursuc Vale - Heci, între Poienița și Nemțeni; - I.M.M.R. - fosta moșie a lui Ioan J. Chiriacescu, preluată de I.M.M.R. Pașcani; - Imaș
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
-mi spui ce s-a Întâmplat În Maroc, unde ai depus valuta și cum de te-ai pretat la un asemenea gest Împotriva CFS-ui și a țării! Ai face bine să-mi răspunzi corect și adevărat, așa ca Între doi nemțeni care s-au Înțeles foarte bine până azi! Eu cred că În afară de ce-am spus În informarea oficială către conducere nu ar mai fi nimic de spus. Cât privește valută și conturi, nu știu la ce vă referiți!, spuse Ștefan
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
În timp ce toți neuronii săi trudeau și se Învârteau pentru a găsi o logică oarecare. Nu găseau nicidecum. Mă Fane, tu chiar crezi că poți Înșela organele abilitate ale statului socialist, chiar crezi că mă poți Înșela pe mine, vecin și nemțean de-al tău? Oare nu a contat cât a investit CFS-ul În tine? Cum poți tu să arunci cu noroi și să dezonorezi munca și prestigiul unei orgaanizații cu trei mii membri de partid? Dar nu știu despre ce
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
invenție și toată gama posibilităților sale de expresie, „Narațiunea” care dă și titlul volumului, de exemplu este povestea tragică a unui muritor anonim care-ș târăște zilnic crucea grea pe arterele urbei, până cade sub greutatea ei, spre indiferența consătenilor săi. Nemțean de origine, scriitorul arată o preferință aparte față de relieful muntos, care prevalează în ansamblul topografiei narative, iar dintre anotimpuri, opțiunea scriitorului se îndreaptă spre cel iernatic, mai rar spre începutul de desprimăvărare. Una dintre narațiuni chiar este intitulată „Ninsori” [p.
GHEORGHE ANDREI NEAGU, UN SCRIITOR CARE-ŞI POARTĂ CRUCEA CU DEMNITATE de IONEL NECULA în ediţia nr. 965 din 22 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364409_a_365738]
-
Ceahlăul, Monitorul de Neamț, etc. În prezent, susține rubrica „Cultivarea limbii” în săptămânalul „Realitatea-Media” din Piatra-Neamț . Este autorul unor cărți despre folclorul moldav „La pârâul dorului. Literatură populară de pe Valea Bistriței și din împrejurimi” ; „La fântână, la izvor. Folclor literar nemțean vechi”, apărute la editura ADAN din Piatra Neamț în anii 2000 și 2008, al monografiei „Liceul Mihail Sadoveanu Borca-Neamț . O școală pentru toți 1953-2003”, editura ADAN, 2004. Este de asemenea autorul unor îndreptare de teorie și istorie literară, manuale auxiliare pentru
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346562_a_347891]
-
loveau stâncile cu copitele albe,/în goana lor aruncând în urmă/ stele neșlefuite...”(ce frumos!). În general poezia lui Adrian Nicolae este o poezie existențială care pune și încearcă să rezolve probleme din marile necunoscute ale vieții. 22. Adrian Racaru, nemțean din satul Doina, absolvent al Institutului Politehnic din Galați, scrie o poezie a dorului de casă, de copilărie, de natura atât de frumoasă a locurilr natale. În „Casa părintească” „așteptările stelare/ prind în promoroacă vechile obloane/ și ograda doarme în
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
19:00, Sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului județean Neamț SEARA MUZICII DE CAMERĂ -ora 21:00, Curtea Domnească, Piatra-Neamț SEARA MUZICII DE JAZZ Miercuri, 8 iulie 2015 -ora 19:00, Sala „Calistrat Hogaș” a Consiliului județean Neamț SEARA TINERILOR MUZICIENI NEMȚENI ora 21:00, Curtea Domnească SEARA MUZICII DE FANFARĂ Joi, 9 iulie 2015 -ora 19:00, Sala Consiliului județean Neamț SEARA INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR MUZICAL -ora 21:00, Curtea Domnească, Piatra-Neamț SEARA MUZICII VECHI Vineri, 10 iulie 2015 -ora
Vacanțe muzicale 2015: Program ediția a 42-a [Corola-blog/BlogPost/100582_a_101874]
-
reproducerile să fie de bună calitate iar textele, realizate cu mai mult sau mai puțin talent. Îmi asum întreaga vină. E-book-ul e la dispoziția dumneavoastră, la un preț fără concurență. O lucrare ce nu trebuie să lipsească din casa oricărui nemțean sau iubitor al Perlei Moldovei! E suficient să trimiteți cererea și adresa dv. pe gsm as@yahoo.com Pentru cititorii din Piatra-Neamț comanda se poate prelua de la Librăria CETATEA DOAMNEI. Lectură plăcută ! * Toate bune!?! Ai nevoie de o informație? Mică, mică
TABLETA DE WEEKEND (80): SEMNALE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1361 din 22 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375148_a_376477]
-
alți opt cuvioși care s-au nevoit în rugăciune, sporind în fapte bune și cultivând virtuțile în ținuturile Neamțului. Slujba a fost oficiată de un sobor de ierarhi, în frunte cu Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Trecerea cuvioșilor nemțeni în rândul sfinților a fost hotărâtă în ședința Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 5-7 martie 2008. Cu o zi înainte de proclamarea canonizării de la mănăstirea Neamț s-a oficiat ultimul parastas al sfinților. Dorința monahilor și a monahiilor de la
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
devotat până la moarte, fiind convins că mă vei bucura În cel mai Înalt grad la fiecare apariție cu noua ta Înfățișare din seria a III-a. Îți urez longevitate matusalemică și să cucerești, la fiecare număr, cât mai mulți prieteni, nemțeni, conaționali din alte județe și din alte țări. Așa să-ți ajute Dumnezeu, scumpă revistă Asachi! Colaboratorul tău modest și fidel. NOTA autorului cu referire la titlul și tematica revistei Asachi: Asachi, purtând numele cunoscutului cărturar Gheorghe Asachi este o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
028 locuitori, 1912 - 7.989 locuitori. Evoluția localității Piatra Neamț este un alt exemplu de declic urbanistic pe baza hrisoavelor domnești. Imboldul principal a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în nas cu presupușii „colaboraționiști”. Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu Petru (Nisporeni, Lăpușna), Vaisman Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din Huși, str. Ștefan cel Mare, conform Ordinului 218.838/20 ianuarie 1944. Acum, dorea reîntoarcerea în URSS). Și orfana
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Creație de la Mogoșoaia... Respectând proporțiile, cred că poetul Cezar Ivănescu mi-a fost fratele mai mare în anii în care Mihai Ursachi era plecat în S.U.A., iar Ioanid Romanescu urcase în cerurile Domnului. Ca și Aurel Dumitrașcu să zicem, frate... nemțean, "german". Cezar Ivănescu este copilul care, aflat în căruța mânată de aprigul său tată, dinspre satul hușean Curteni (spre urbea Bârlad), aflat printre bagajele familiei în strămutare, s-a trezit brusc și a întrebat: Tată, dar unde mergem noi? La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
fier,/ de strajă crezului străbun din steme/ și blândului urcuș moldav spre cer./ Mi-s dragi, bătrâne, zidurile tale/ cu lumea lor de umbre și măriri,/ cu zările răsfrânte în cristale/ și-n dăinuirea vechilor zidiri..." (Dumitru VACARIU) Pentru un nemțean, stabilit în dulcele târg, nu există decât un loc de intrare și acela e Rohatca Păcurarilor, unde înaintașii mei își scuturau straiele și își înlăturau de pe picioare urmele unui drum îngreunat spre a intra într-o stare de curățenie în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și de la Iași la Neamț rămâne mereu o încercare și o răsplată, pentru cine o merită; de la dantelăria Trei-Ierarhilor la lavra cea mare ridicată lângă apa Nemțișorului, spre a se întâlni întru binecuvântată împărtășire de spirit, mai întâi ieșeni cu nemțeni și apoi români cu români, nu e decât un singur sens, acela al orașului-cetate Iași, semn scris cu slove înflăcărate pe marea cupolă a neamului nostru. (Constantin DRAM) Să nu uităm că Iașul reprezintă și Cetatea cărților. Zilele faste în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
continuu să citesc mult, ca-n fiecare august. Luca Pițu și Antonesei mi-au dat minuni să citesc. O veste rea și urîtă: lui Pucă i-a fost tăiat un picior. Artrită. Numărul pe octombrie al Ateneului e făcut de nemțeni. Ai să mă mai citești pe acolo, prin Rom. literară, prin Transilvania și Cronica. Nu uita să-mi iei cîte un exemplar! Nu-s abonat și nu le prind. Îți scriu pe muzică. Îl aștept pe Radu (Florescu n. red
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
păcate, Săceanu nu m-a mutat la P. Neamț și eu nu-s mai puțin neînduplecat. Nu mă mai plîng, desigur, însă mi-e tot mai silă! Și nu mai aud! [...] Ai văzut ATENEU-ul pe octombrie?! E scris de nemțeni! Nu-l găsesc prea grozav! Recunosc gazeta "Ceahlăul". Scrie-mi ce mai faci, ce gînduri mai ai! Cu Dana n-am vorbit astfel de lucruri. Un fost prieten (maghiar) din armată vrea să-mi trimită multe reviste vechi ("Gîndirea" cică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
un răspuns: "Vin americanii???". Unii transformaseră sintagma în imn religios, psalmodiind-o ca pe o ectenie, un psalm ori o litanie: "Doam-ne mi-lu-ie-eș-te! Vin a-me-ri-ca-a-nii!" Sărmanii oameni! Aproape înnebuniseră. Erau loviți de un "delirium tremens" de o intensitate inimaginabilă. Pentru nemțeni, venirea americanilor era comparabilă cu înfrigurarea cu care evreii îl așteptaseră, cândva, pe Mesia, pe Unsul Domnului Dacă binefăcătorii de peste Ocean și-ar fi făcut apariția, înfometații și deznădăjduiții aceștia ar fi așternut în calea lor toate bundițele, fotele, iile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
teritoriul ocupat de trupele române, constituie o garanție în plus că aceștia vor "îndeplini misiunea primită. B. Localitățile de unde vor fi recrutate echipele, direcțiunile în care vor fi dirijate și organele cari le vor acționa. 1. CENTRUL B. a. Comuna Nemțeni pentru itinerariul: Nemțeni-Nisporeni-Vărzărești-Vorniceni-Bucovăț-Strășeni-Chișinău. b. Comuna Leușeni pentru itinerariul: Leușeni-Bujorul-Lăpușna-Hăncești-Chișinău. c. Comuna Răzeși pentru itinerariul: Răzeși-Mingir-Cărpineni-Sărata Galbenă-Gura Galbenă-Cimișlia-Schinoasa. 2. SUBCENTRUL 4 HUȘI. a. Comuna Leușeni pentru itinerariul: Leușeni-Cărpineni-Mirișeni-Fărlădani-Rezeni-Băcici-Chișinău. b. Comuna Tochila: Răducăneni-Sărăcica-Grădiștea-Sahaidac-Cărbuna-Cainari-Cașcalia-Fărlădani-Tighina. 3. SUBCENTRUL 6 FĂLCIU. a. Comuna Leova pentru itinerariul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Maria), născut la data de 6 octombrie 1974 în localitatea Chișinău, județul Chișinău, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Ion Pelivan nr. 28, ap. 54. 89. MARDARI MIHAIL, fiul lui Vasile (n. 04.03.1928 în Nemțeni, Lăpușna) și Natalia, născut la data de 5 iulie 1961 în localitatea Nemțeni, județul Lapușna, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Renașterii nr. 24. 90. MATVEEV VALENTIN, fiul lui Andronie (n. la 12.10.1925 în
HOTĂRÂRE nr. 1.287 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171393_a_172722]
-
14, județul Chișinău. 72. MARDARE LUDMILA, fiica lui Pisarencu Grigore și Ana(n. La 25.07.1937 în localitatea Caidaș), născută la data de 20 mai 1975 în localitatea Cățăleni, județul Lăpușna, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Nemțeni, județul Lăpușna. 73. MARINESCU IURIE, fiul lui Nichifor (n. la 09.02.1927 în Carahasani Ștefan Vodă) și Parascovia, născut la data de 12 mai 1969 în localitatea Carahasani Ștefan Vodă, județul Tighina, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în
HOTĂRÂRE nr. 1.292 din 27 octombrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171415_a_172744]
-
data de 28 noiembrie 1955 în localitatea Cinișeuți, județul Rezina, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. M. Lermontov nr. 86, bl. A. (2322/2002) 66. MARDARI GRIGORE, fiul lui Vasile (născut la 04.03.1928 în Nemțeni) și Natalia, născut la data de 20 martie 1954 în localitatea Nemțeni, județul Lăpușna, Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, Chișinău, str. Lemontov nr. 86, bl. A. (2313/2002) 67. MELENTI ECATERINA, fiica lui Stoiu Mihail (născut la
HOTĂRÂRE nr. 1.105 din 22 septembrie 2005 privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171200_a_172529]