62 matches
-
o absolvă în 1965, cu lucrarea de licență Critica snobismului în opera Hortensiei Papadat-Bengescu, sub coordonarea prof. univ. dr. doc. Constantin Ciopraga, care o apreciază cu nota zece. După terminarea facultății, este profesor titular de limba și literatura română la Școala Nemțișor, comuna Vânători-Neamț (1965-1967), la Școala Profesională din Buhuși (1967-1968) și colaborator la ziarul Steagul roșu din Bacău. În 1968 ia ființă ziarul Ceahlăul din Piatra-Neamț și este angajat ca redactor la secția culturală, unde funcționează până în 1974, când cotidianul devine
MIHAI MERTICARU de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Mihai_Merticaru.html [Corola-blog/BlogPost/341034_a_342363]
-
iasomie, crini, petunii, călțunași în cascade multicolore ce se întind chiar și pe gard. Fiecare floare este o poezie, o odă a frumuseții închinate vieții. Lăudată fie mama Natură! Cascade de bulgărași de gheață sau de petunii în toate culorile, nemțișori și crăițe, toate-și etalează frumusețea delicată dăruind cu generozitate parfumul lor, Cavalerului Vânt, ce-l poartă pe aripă până dincolo de zări... Dar ce se ascunde după tufișul de iasomie? E o zână! Am zărit-o jucându-se cu un
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Gradina_fermecata_floarea_carbune_1355303425.html [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
de toamnă 12. Calviceps purpurea - cornul secarei 13. Conium maculatum - cucuta 14. Convalaria majalis - lăcrămioara 15. Cynanchum vincetoxicum - iarbă fiarelor 16. Daphne mezercum - tulichina 17. Datura innoxia - laur 18. Datura stramonium - laur 19. Datura tatula - laur violet 20. Delphinium consolida - nemțișor de cîmp 21. Digitalis lanata - degețel lînos 22. Digitalis purpurea - degețel roșu 23. Dryopteris filix-mas - feriga 24. Equisetum palustre - coadă calului 25. Euphorbia cyparissias - alior 26. Glyceria aquatica - mana de apă 27. Gratiola offinalis - veninarița 28. Helleborus purpurascens - spînz 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125233_a_126562]
-
mp, S teren = 4.200 mp"; - coloana 4 va avea următorul cuprins: "1970"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "183.182,00; 200.694,00"; (viii) poziția 9 se modifică după cum urmează: - coloana 2 va avea următorul cuprins: "Școala generală Nemțișor + cămin cultural și teren aferent"; - coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sc = 799 mp, S teren = 4.950 mp"; - coloana 4 va avea următorul cuprins: "1974"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "146.492,00; 272.371,00"; (ix) poziția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191199_a_192528]
-
Sc = 198 mp, S teren = 898 mp"; - coloana 4 va avea următorul cuprins: "1975"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "45.615,00; 45.537,00"; (xiii) poziția 14 se modifică după cum urmează: - coloana 2 va avea următorul cuprins: "Grădinița Nemțișor și teren aferent"; - coloana 3 va avea următorul cuprins: "Sc = 180 mp, S teren = 740 mp"; - coloana 4 va avea următorul cuprins: "1979"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "51.200,00; 35.360,00"; (xiv) poziția 17 se modifică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191199_a_192528]
-
cuprins: "28.567,00; 19.114,00"; (xv) poziția 19 se modifică după cum urmează: - coloana 1 va avea următorul cuprins: "1.3.1.7."; - coloana 2 va avea următorul cuprins: "Poduri beton sat Vânători-Neamț (pct. Oancea, Chioșc, Ungureni) și sat Nemțișor"; - coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 buc."; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "102.594,00"; (xvi) poziția 20 se modifică după cum urmează: - coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal DC 169, DN 15B-Lunca, Nemțișor"; - coloana 3 va
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191199_a_192528]
-
Ungureni) și sat Nemțișor"; - coloana 3 va avea următorul cuprins: "4 buc."; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "102.594,00"; (xvi) poziția 20 se modifică după cum urmează: - coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum comunal DC 169, DN 15B-Lunca, Nemțișor"; - coloana 3 va avea următorul cuprins: "L = 4,7 km"; - coloana 4 va avea următorul cuprins: "1997"; - coloana 5 va avea următorul cuprins: "3.517,00"; - coloana 6 va avea următorul cuprins: " Hotărârea Guvernului nr. 540/2000 (anexa 3 - Neamț
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191199_a_192528]
-
Sate: Poiana Teiului, Călugăreni, Dreptu, Galu, Petru Vodă, Poiana Largului, Pârâul Fagului, Roșeni, Ruseni, Săvinești, Topoliceni Comuna Tarcău Sate: Tarcău, Ardeluța, Brateș, Cazaci, Schitu Tarcău, Straja Comuna Tașca Sate: Tașca, Hamzoaia, Neagra, Ticoș-Floarea Comuna Vânători-Neamț Sate: Vânători-Neamț, Lunca, Mânăstirea Neamț, Nemțișor B. Colegii uninominale pentru alegerea Senatului Colegiul uninominal pentru alegerea Senatului nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 1 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 2 Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 3 Colegiul uninominal pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
începe de către preotul Cordus construcția casei de praznice (praznicarul) și se termina în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Cordus care a slujit din anul 1994 pana în toamna anului 1999, când este transferat la biserica din satul Nemțișori, comuna Vanatori de Neamt. La sfârșitul anului 1999 vine preotul Ovidiu Dediu care slujește la biserica noastră pana in anul 2004 când vine actualul preot Maftei Ovidiu. În anul 2004 sub conducerea preotului Dediu, Dron Gheorghe Vasile din Târgu Neamț
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus reticulatus"), morcov de stepă ("Daucus guttatus ssp. zahariadii"), nemțișor ("Delphinium fissum"), ceapa ciorii ("Gagea bulbifera"), dulcișor ("Hedysarum grandiflorum"), siminoc ("Helichrysum arenarium ssp. ponticum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), stânjenei ("Iris suaveolens"), mușcata dracului ("Knautia macedonica"), in ("Linum tauricum"), osu iepurelui ("Ononis pusilla"), paronihie capitată ("Paronychia cephalotes"), trandafir ("Rosa turcica"), valentiță
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
Centaurea micronthos"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), floarea paștilor ("Anemone ranunculoides"), păștiță ("Anemone nemorosa"), sugărel ("Teucrium montanum"), strașnic ("Asplenium thricomanes"), albăstriță ("Centaurea micranthos") sau ghiocel ("Galanthus L."), ciuboțica cucului de munte ("Primula elatior"), coada-iepurelui ("Sesleria rigida"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), nemțișor de stâncă ("Consolida regalis"), obsigă ("Bromus barcensis"), omag galben ("Aconitum anthora"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), coada șoricelului ("Achillea oxyloba ssp. schurii"), zambilă sălbatică ("Hyacinthella leucophaea"), piperul-lupului ("Asarum europaeum"), steliță vânătă ("Aster amellus"), untul-vacii ("Orchis morio"), stupiniță ("Platanthera bifolia"), țâța-vacii ("Primula elatior
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
4 km de orașul Târgu Neamț. Topolița este localizată în depresiunea Ozana-Topolița, pe valea râului Topolița și denumită astfel deoarece este drenată de râurile Ozana și Topolița, aceasta din urmă fiind cunoscută și sub numele de Depresiunea Neamțului sau Depresiunea Nemțișorului, situată la altitudinea de 357 metri. Satul se găsește la 4 km de orașul Târgu Neamț. Topolița este împărțită în două „cartiere”: Topolița, partea veche a satului, și Ocea, partea nouă. În Topolița s-a născut mama lui Nicolae Labiș
Topolița, Neamț () [Corola-website/Science/301689_a_303018]
-
Neamțului, până la drumul Neamțului [...], până la gura Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei [...] până la muntele de sub Hălăuca și gura Hălăucăi, apoi până la vârful Pâțigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și peste obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Mustei”. 27 iulie 1501: Ștefan cel Mare semnează un documentul prin care se împuternicesc călugării de la Mănăstirea Neamț să-și apere Muntele Farcașa până la Gura Largului, precum și ceilalți munți ai lor și să-și
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992); printre care: știr târâtor ("Amaranthus blitoides"), coada șoricelului ("Achillea pannonica"), năfturică ("Artemisia annua"), pelinița ("Artemisia austriacă"), ciucușoara ("Alyssum murale"), mutatoare ("Bryonia albă"), schinduc ("Conioselinum tataricum"), urda-vacii ("Cardaria draba"), clopoței ("Campanula carpatica"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), brândușele ("Crocus banaticus"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia", "Dactylorhiza cordigera"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), garofița (cu specii de: "Dianthus carthusianorum" și "Dianthus giganteus"), garofița albă de
Siriu (sit SCI) () [Corola-website/Science/330656_a_331985]
-
Vânători-Neamț (în trecut, Vânători) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Lunca, Mânăstirea Neamț, Nemțișor și Vânători-Neamț (reședința). Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
se află în nordul județului, la limita cu județul Suceava, pe malurile râului Neamț. Este străbătută de șoseaua națională DN15B, care leagă orașul Târgu Neamț de coada lacului Izvorul Muntelui. Șoseaua județeană DJ155C se ramifică din acest drum lângă satul Nemțișor și deservește exclusiv comuna, ducând la Mănăstirea Neamț. În comună se află și Rezervația de Zimbri - Neamț, arie protejată de tip faunistic unde sunt ocrotiți zimbrii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Vânători-Neamț se ridică la de locuitori, în
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
rit vechi (1,88%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vânători", făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Vânători, Nemțișor, Condreni, Debruța, Todirițeni, Lunca, precum și mănăstirile Neamț, Secu, Vovidenia, Prohov, Sihăstria și schitul Sihlea, cu o populație totală de 3638 de locuitori. În comună existau 11 mănăstiri, patru biserici de mir, 13 mori de apă și două școli. Anuarul Socec
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
județ, având 3874 de locuitori în satele Condreni, Lunca, Mănăstirea Neamțului, Nemțișoru, Vânătorii Neamțului și în cătunele Mănăstirea Secului, Schitu Procov, Schitu Sihăstria, Schitu Sihlea și Schitu Vovidenia. În 1931, comuna a căpătat alcătuirea actuală, cu satele Lunca, Mănăstirea Neamț, Nemțișor și Vânătorii-Neamț. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Neamț din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Neamț, reînființat. În comuna Vânători-Neamț se află mănăstirile Neamț (din satul Mănăstirea Neamț), Secu și Sihăstria Secului (ultimele
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
XVIII-lea-al XX-lea). În rest, alte nouă obiective din comuna Vânători-Neamț sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Neamț ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice necropola tumulară de „la Braniște”, lângă satul Nemțișor, datând din secolele al III-lea-al IV-lea e.n.; și situl de la „Poiana Slatinii” (satul Lunca), unde s-au găsit urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Precucuteni), neoliticul mijlociu (cultura ceramicii liniare), eneolitic (cultura Cucuteni
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
Neamțului, până la drumul Neamțului..., până la gură Peperigului, apoi drept în Slatina, apoi obcina către obârșia Largului și a Farcașei..., până la muntele de sub Halăuca și gură Hălucăi, apoi până în vârful Pițigaiei și până la vârful Sihlei, la dealul Rusului și pește obârșia Nemțișorului drept la capul Pleșului și izvorul Muștei”. Același hotar este „întărit” la 3 februarie 1455 de către Alexandru-Voievod, domnul Moldovei. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin documentul din 27 iulie 1501, se aprobă călugărilor de la Mănăstirea Neamț să
Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/324503_a_325832]
-
sute de metri în amonte de Piatră Pinului este situată o altă formațiune stâncoasa spectaculoasă, Piatra Șoimului. Rezervatia forestiera “Pădurea de smarald”, face parte din Parcul Natural Vânători Neamț și este așezată între valea pârâului Ozana și cea a pârâului Nemțișor. Arboretul este interesant prin dimensiunile și aspectul exemplarelor de stejar, prin particularitățile subarboretului, bogăția florei ierboase, infiltrațiile de conifere etc. Vârstă acestor arbori variază între 150-200 ani. Codrii de Arama sunt situați în comuna Agapia pe dealul Filioara, fiind alcătuiți
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
calului). Specie perenă, cu flori galbene, mari, actinomorfe, frecventă în pajiști înmlăștinate, șanțuri, zăvoaie, din cîmpie pînă în etajul subalpin. Conține principii active cu efect diuretic, laxativ și sedativ. Genul Consolida (Delphinium), cu florile zigomorfe, pintenate, divers colorate. Consolida regalis (nemțișor de cîmp) este o buruiană frecventă în culturi, pajiști. Floarea conține o singură carpelă. Florile sunt utilizate în medicina populară sub formă de infuzie sau ca extract hidroalcoolic, în gută, astm bronșic, afecțiuni renale etc. Genul Nigella are frunze penat-divizate
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
se începe de către preotul Corduș construcția casei de praznice (praznicarul) și se termină în anul 1995 de către preotul Nicolae Axintioi, urmașul preotului Corduș care a slujit din anul 1994 până în toamna anului 1999, când este transferat la biserica din satul Nemțișori, com. Vânători de Neamț. La sfârșitul anului 1999 vine preotul Ovidiu Dediu care slujește la biserica noastră până în anul 2004 când vine actualul preot Maftei Ovidiu. În anul 2004 sub conducerea preotului Dediu cetățeanul Dron. Ghe. Vasile din Târgu Neamț
Groși, Neamț () [Corola-website/Science/301639_a_302968]
-
începutul secolului al XIX-lea, a fost renovat în anul 1841 de către negustorul Panait Goraș cu ajutorul parohienilor și înlocuit cu unul nou în anul 1995. Actuala catapeteasma este confecționata din lemn de stejar de către meșterul popular Vasile Găman din satul Nemțișor (județul Neamț). În pronaos, biserica adăpostește mai multe pietre funerare din secolele XVI-XVII, împodobite cu elemente sculpturale de epocă. Cea mai veche piatră funerară este a unui armean și are ca motiv ornamental o floare ieșind dintr-un vas. Pe
Biserica Sfânta Treime din Siret () [Corola-website/Science/317054_a_318383]
-
și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis palustris"), sânziană (Galium humifusum), ciumăreauă ("Galega officinalis"), stânjenel-de-baltă ("Iris pseudacorus"), sică ("Limonium gmelinii"), nufăr alb ("Nymphaea alba"), nufăr alb ca
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]