123 matches
-
nimeni? • Bârfa trebuie întărită cu dovezi palpabile (Andrei Bacalu). „Nu numai că nu-mi lipsește o doagă, dar eu am una în plus". Dacă s-ar uita în oglindă, ar vorbi cu lumina stinsă... (auzită) • Nici măcar nemții nu mai sunt nemți cu toții. Nu se simțea prea bine, deși avea origine sănătoasă! (din arhive). • Nu-i bine să fii crezut mereu și de toată lumea. (Liviu Antonesei). Tipul era cu totul ieșit din comună. Sfaturile sunt ceva care se dau fără să le
8 ORE & ORIGINE SĂNĂTOASĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 960 din 17 august 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_ziceri_55_56_dorel_schor_1376734711.html [Corola-blog/BlogPost/340559_a_341888]
-
sub zarea-albastră, / O veșnicie să rămână: / Eu nu mă las de limba noastră, / De limba noastră, cea română!”. Despre „partea noastră de veșnicie”, care-i limba, rostea îndemn pentru urmași și Simion Bărnuțiu. „Nu ne-am ungurit, nu ne-am nemțit, ci ne-am luptat pentru pământul și neamul nostru, ca să vi le lăsăm vouă, dimpreună cu limba noastră, ca și cerul sub care ne-am născut: nu vă nemțiți, nu vă unguriți nici voi, rămâneți credincioși neamului și limbii noastre
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” by http://uzp.org.ro/vad-poeti-ce-au-scris-o-limba-ca-un-fagure-de-miere/ [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
urmași și Simion Bărnuțiu. „Nu ne-am ungurit, nu ne-am nemțit, ci ne-am luptat pentru pământul și neamul nostru, ca să vi le lăsăm vouă, dimpreună cu limba noastră, ca și cerul sub care ne-am născut: nu vă nemțiți, nu vă unguriți nici voi, rămâneți credincioși neamului și limbii noastre!”. Sub veghea sfântă a Domnului Luminii și al Îndurărilor, să-i spunem Limbii noastre Românești: „Bună dimineața, veșnicie!”. E limba noastră! S-o prețuim ca pe „o comoară în
„VĂD POEŢI CE-AU SCRIS O LIMBĂ CA UN FAGURE DE MIERE” by http://uzp.org.ro/vad-poeti-ce-au-scris-o-limba-ca-un-fagure-de-miere/ [Corola-blog/BlogPost/93263_a_94555]
-
le afișează. În special acum, când vedem că țara noastră nu a uimit lumea cu progresele care s-au făcut în anii de libertate. La numai cinci ani după un război devastator, Germania (Federală) era aproape refăcută. Românii nu sunt nemți și nici nu au învățat nimic de la ei - în special faptul simplu că numai uniți se poate progresa. Oare cum ar arăta România dacă printr-o minune pe teritoriul ei ar fi locuit nemți de peste 20 de ani? Un Eden
POVARA DE A FI ROMÂN – INTERVIU CU ALEX CETĂŢEANU de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 by http://confluente.ro/Constantin_t_ciubotaru_povara_de_a_fi_constantin_t_ciubotaru_1344344484.html [Corola-blog/BlogPost/354562_a_355891]
-
urechea la tot ce băsmesc muierile pe buza șanțului. Și-a încărcat bateriile, cum s-ar zice, da’ tot în doliu a venit, da. Veselă, plină de viață, de parcă nu murisă Conrad, tot neamț ca și ea, adică amândoi sunt nemți di pi la Jimbolia, am înțeles, da’ poți să știi? Să pripășiră aci când cu cutremuru’ din ’77. Stătură o vreme, văzură că e bine, că oaminii sunt de cinste și omenie și nu măi plecară, nu. Vezi? De-aia
PERUCA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/elena_neacsu_1488380937.html [Corola-blog/BlogPost/340440_a_341769]
-
Semciuc am urmărit-o pe covorul roșu la Berlin alături de echipa austriacă a filmului “Wild Mouse”, aplaudat în competiție și foarte popular deja la Berlinale. De altfel, fiind vorba de o comedie, filmul va avea mare succes în Austria-Germania, spectatorii nemți fiind foarte atașați de această zonă de umor pe care noi, restul europenilor, n-o înțelegem întotdeauna. Crina este așa cum o știm de pe scena Teatrului Național, o prezență feminină discretă și puternică în același fel. Pur și simplu n-ai
Actori români în filme internaționale. La Berlinale. by http://www.zilesinopti.ro/articole/14886/editorial-actori-romani-in-filme-internationale-la-berlinale [Corola-blog/BlogPost/100863_a_102155]
-
românii mai dețin în proprietate sau arendă puțin peste 30% din suprafața de teren arabil de aproximativ 8,3 milioane de hectare. Conform rapoartelor notariale, există peste un milion de hectare de teren arabil în proprietatea străinilor (italieni 23,4%, nemți 15,5%, arabi 10%, unguri 8,2%, spanioli 6,2%, austrieci 6,1%, danezi 4,5%, olandezi, greci, turci), precum și multinaționale precum Rabobank, Generali, ASI Europe etc. România a liberalizat piața funciară la 1 ianuarie 2014, conform obligațiilor incluse în
Legea de vânzare a terenurilor agricole se modifică. Cât teren mai dețin românii by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103928_a_105220]
-
etapă a II-a 15. Amenajarea bazinului hidrografic torențial Bolohanu JUDEȚUL BIHOR 1. Corectarea torentului Valea Crăiasa - obiectul ÎI - Valea Fagului, Valea Sibișoara și Valea Pietrele Roșii JUDEȚUL BUZĂU 1. Drum auto forestier Siriu Axial 2. Reabilitare drum forestier Crasna Nemți Axial 3. Corectarea torentului Pârâul Cernatu 4. Corectarea torentului Pârâul Brebu JUDEȚUL CARAȘ-SEVERIN 1. Refacere drum forestier calamitat Vadul Rau-Murgila 2. Refacere drum forestier calamitat Ogașul Furtunii 3. Refacere drum forestier calamitat Vulturul 4. Refacere drum forestier calamitat Grindești 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
nu au locuit niciodată mulți germani, numele vechi al satului se asemănă cu denumirea maghiară pentru „german”, ceea ce a determinat administrația maghiară să îl numească „"Beregso-Nemeti"”, adică Beregsăul Nemțesc. După unirea Banatului cu România, a fost preluat numele impropriu „Beregsău Nemțesc” iar popular s-a mai numit și „Nămat”. Inițial sat românesc, apoi pentru aproape 300 de ani un sat de sârbi, Beregsău Mare a cunoscut în ultimele decenii o scădere semnificativă a populației, dar mai ales o scădere majoră a
Beregsău Mic, Timiș () [Corola-website/Science/301340_a_302669]
-
Învățăturile lui Dimitrie (Cinicul) către fiul său Bartolomeu 1. Doza cu bere se pune la microunde trei minute și e numai bună de băut. Ca să nu răcim la gât.” 2. „De aia vântură românii varza în balcon. Că nu-s nemți.” 3. „Nu-i nimic definitiv pe lumea asta în afară de țelină...” 4. „Trageți apa ca să trăiți bine!” 5. „Țara asta va ajunge direct în iad, cu miile de biserici în construcție și cu tonele de aghiazmă folosite anual.” 6. „Ceapa este
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
creșterea vitelor. În 1889 mai multe familii de coloniști germani, provenind din Gubernia Nicolaev, cumpără 1715 deseatine de pămînt și se stabilesc pe moșia Țînțăreni. Recensămîntul din 1910 stabilește, că pe teritoriul aceleiași moșii, se află 2 sate - Nicolaevca Nouă nemțească și Nicolaevca Veche rusă, fiecare cu biserica și școala lor. Rușii, avînd mai puțin pămînt, lucrau la construcția caselor în satul nemțesc. Creștinii ortodocși moldoveni și ruși umblau la biserica din satul Bulboaca. La 1 ianuarie 1926 Nicolaevca Nouă își
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
pînâ în 1958, cînd a fost lovită de trăsnet, iar apoi demolată. În momentul de față și sârbii au o biserică (încă neterminată). În anul 1869 în cele două Sărcii au fost 2838 locuitori, dintre care 1606 români, iar restul nemți (și alții). În 1948 au fost în total 2667 locuitori, dintre care 1404 sârbi, 1092 români (și alții), în 1991 au fost 1979 dintre care 1115 sârbi, 672 români ( și alții), iar în 2002 au fost în total 1776 locuitori
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
în 1892) asfaltarea și pietruirea completă a tuturor străzilor, inclusiv cele din suburbii. Cea mai mare parte a străzilor sunt bordate cu pomi (teiul în mod particular). Orașul își păstrează în continuare caracterul cosmopolit, la tot pasul auzi vorbindu-se "nemțește". În 1914, cu un număr de 700 de muncitori, Șantierul Naval severinean este cel mai mare șantier fluvial din țară, și unul dintre cele mai importante șantiere de pe întreaga Dunăre, aici construindu-se cele mai mari vase fluviale ale țării
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrică populației numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemți 333, slovaci 140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia Sprie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
inaugurată Biserica romano-catolică din Solca, în centrul localității, la șosea. La un an după deschiderea bisericii, în 1869, localitatea capătă statutul de târg. În 1910, jumătate din populația așezării era de naționalitate română, iar aproximativ o treime dintre locuitori erau nemți. Existau și mici comunități de evrei și polonezi. Numărul germanilor a continuat să crească până în anul 1918, când are loc unirea Bucovinei cu România. După acest moment, numărul lor s-a menținut constant. În 1930, populația din Solca (care era
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
se vor arunca sorții ca asupra cămășii lui Hristos, de astădată nu în străinătate, ci în chiar Camerele României. Nu e într-adevăr un popor megieș care să n-aibă români sub jugul său: sârbi, bulgari, greci, turci, unguri, muscali, nemți fiecare are, unii milioane, alții sute de mii de suflete din acest popor osândit de Dumnezeu spre nefericire și robie, numai pământul acesta era de sine stătător în urma vitejiei si prevederii înțelepților bătrâni si acesta e acuma amerințat a devenit
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
rămas așa. Până la urmă am ajuns noi. S-au Împărțit, o coloană Încolo, o coloană Încoace, nu mai știu care au fost traseele, prin Basarabia, am trecut Nistrul... Cine vă supraveghea? Niște soldați. Români. Nu mai erau alții, nu erau nemți. Au murit foarte mulți pe drum. Nu pot să spun că i-a Împușcat cineva - nu i-au Împușcat; au murit, nu mai rezistau, cădeau, gata, asta e. Și am ajuns Într-un sat care se chema Pavlovca - interesant este
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
niște mâncare... Ce se Întâmplase? Uite ce ne-a povestit: M-am dus la Peșciana, iar acolo m-am interesat la oameni, care mi-au spus că Într-adevăr este acolo o fabrică și cei din armata română - erau și nemți acolo - Îs Înnebuniți, că aveau nevoie de săpun și n-avea cine să-l facă. Și atunci eu m-am prezentat la un pretor român. „Să trăiți, domnule pretor, eu sunt evreu evadat din lagărul cutare; dacă vreți - Împușcați-mă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
așa s-a făcut că am rămas Împreună. Apoi a urmat o perioadă ceva mai bună. Tata a Început să mai lucreze câte ceva. La un moment dat lucra la o fabrică de săpun. Ce mai țin minte este că erau nemți În satul respectiv. Noi fiind din Bucovina, mama știa foarte bine limba germană. Și nu numai că știa, dar liceul l-a făcut În limba germană, că Bucovina era sub ocupație austro-ungară când era ea de școală și școlile erau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un gemuleț mic și să am destulă mămăligă cu lapte bătut”. Asta era delicatesa supremă. Cum era fratele, cum vă jucați...? A-a-a, cum ne jucam... Sub ocupația nemțească foamea era, bineînțeles, foarte mare. Ne duceam undeva unde aruncau nemții gunoaiele. Odată am ales niște mațe de găină. Și le-am spălat, noi, copiii, dar cum le-am preparat și cum le-am mâncat după aceea nu mai țin minte. După aia știu că ne-am jucat cu o oaie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
ține? A mai cumpărat și tata câte ceva. A fost totul groaznic. După vreo 8 zile, după ce am stat ca niște câini acolo, tot românii... Să spun și asta, că ăsta-i adevărul: numai românii și ucrainenii au comandat lagărul. Nu nemții. Pentru că patrulele au stat cum e de aici până vizavi. Tata a vorbit și eu mai ieșeam pe afară - că de, un copil mai iese. A comandat numai oștirea română și ucrainenii. Tatăl meu, știind foarte bine ucrainește, că era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
un lucru. Printre orașele În care acești legionari au rezistat a fost și Câmpulungul. Dar fără lupte. Nimeni n-a fost omorât. Dar cum a fost luat Câmpulungul de armată? Soldații români au intrat În Câmpulung Îmbrăcați În hainele soldaților nemți și așa au terminat cu rebeliunea. Dar Încă o dată accentuez: n-a fost nimeni omorât și nimeni n-a fost maltratat. Dar, mai concret, ce Însemna „rebeliunea”? — Rebeliune a fost În toată țara. Adică legionarii au preluat prefectura, primăria, poliția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
oră, o oră de stat În picioare, că nu puteai să stai jos, venea un plutonier SS și, Împreună cu șeful lagărului, care era tot un deținut, dar un deținut de drept comun, care era scos din pușcărie - erau arieni, erau nemți și ăia erau șefii. Ei puteau să facă orice În lagăr: puteau să mă omoare... nu trebuia să dea socoteală. Și, vă dați seama, ăștia trebuiau să dovedească că sunt buni. Și venea ăla, plutonierul, nici nu era ofițer, și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
frumos. Acolo am stat În case - mă rog, nu vile, că erau În formă de cazarmă, dar câte 3-4 Într-o cameră, cu paturi absolut normale. Aveau grijă de noi, ne dădeau dimineața vitamine, seara injecții - au fost utilizați medici nemți: americanii i-au mobilizat, erau Îngrozitor de speriați, dar nu le-au făcut nimic. Mâncarea era tot mai normală și, vă spun, Într-o lună așa ne-am refăcut, că eu deja am Început să joc fotbal. Erau mai mulți tineri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Și eram la muncă, chiar În timpul mesei, iar un kapo francez... Știți ce era un kapo - erau prizonieri ca și noi, dar alăturându-se nemților, au avut o situație mai bună. Primeau mai multă mâncare și ei ne băteau, nu nemții, ei ne băteau ca să lucrăm, știți? Și un kapo francez mi-a luat bocancii și mi-a dat niște ghete proaste de tot. Eu n-am avut ce face, trebuia să-i dau, că dacă nu mă lovea până la sânge
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]