1,494 matches
-
de paianjeni și, eventual, chiar și de migrene. Sigur, fița e o izmeneala, e o marghiolie, un fason, un zâmbâc, o prosteala, dar dați-mi voie că între atâția cititori serioși să fiu eu cel care dă tonul la această nemaipomenită fandoseala și să-mi asum răsfățul. Cei care mai gândesc și cu partea stângă a creierului sunt liberi să mi se alăture. Procurorii bunului simț pot să ia o pauză. Îmi redactez și singur actul de acuzare. De zece ani
Meditaţie despre fiţe by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82760_a_84085]
-
fugit în cort să se incalezeasca ci au rămas afară,în ploaie,să îi ajute pe ceilalți să termine. @io cred că este ok să nu te mulțumești cu puțin atunci cand un demers este întreprins de tine.creeaza tu ceva nemaipomenit care să te satisfacă,nu critică,te rog,demersul a sute de oameni(voluntari,organizatori) @simina, de când dezamăgirea și dorința de a reuși ce se propune echivalează cu critică? Dacă ai înțeles tu că aș fi criticat ceva, nu cred
Eroii zilei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82797_a_84122]
-
tineri care au crescut de mici în spiritul muzicii europene; mulți s-au născut în Europa. În plus, sunt foarte deschiși cunoașterii. Am cântat în Japonia Sonata a 3-a de Enescu, "în caracter popular românesc". A avut un succes nemaipomenit! În schimb, la Paris, publicul de concert este deosebit de răsfățat, de rafinat, de exigent; este un public care dispune de un temperament latin, știe să se entuziasmeze. La tine acasă este dificil de cântat atunci când, mereu, trebuie să demonstrezi ceva
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
mijloc de a se proteja, întotdeauna a ascuns pînă unde îi pîlpîia lumînarea și a trecut sub tăcere ceea ce vedea dinainte în spatele vîntului. Așa încît, prețăluind cămilele și hîrșindu-se cu anii, a izbutit să-și ascundă cu desăvîrșire puterea sa nemaipomenită, virtutea într-un viciu, înțelegînd că o asemenea iuțeală este ca o armă periculoasă față de care lumea este bănuitoare. Și care îl apără de nevoi. Fiindcă vremurile erau grele și drumurile împînzite de veșminte însîngerate. Printre tîrgoveți află Leandru tot
Milorad Pavic - Partea lăuntrică a vîntului by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14635_a_15960]
-
singură baie. Toată lumea stătea, ca să zic așa, sub autoritatea mamei. Familiile respective nu erau formate din oameni răi sau imposibili; dar era incomod. Ei bine, la tata veneau fel de fel de prieteni, mulți citeau "memorii". Se făcea un fum nemaipomenit de "Naționale", de "Plugar", de "Mărășești". Se retrăgeau pe la două noaptea, eu plecam pe la șase dimineața la slujba mea de normator la un atelier (eram singura cartelă în casă, numai eu aveam slujbă) și fumul tot nu ieșea! O adevărată
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
65 au trecut totuși douăzeci de ani. Am început să public. Prima poezie, pe o pagină întreagă în Gazeta literară era dedicată zborului lui Gagarin. M-a entuziasmat, mi-a dat o stare de beție, mi s-a părut ceva nemaipomenit. - De fapt, era o glorificare a izbânzii omului. - Fără îndoială. Am scris acest poem fără nici o urmă de sentiment de cedare josnică sau ipocrizie. Mioara Cremene, care era în redacție mi l-a publicat așa cum i l-am dat. Apoi
Barbu Cioculescu by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14201_a_15526]
-
simțul umorului și sănătatea de fier pe care vitregiile sorții n-aveau să reușească s-o distrugă în lunga ei viață. Dar cea mai surprinzătoare și tot începînd de atunci și cea mai greu de bănuit virtute stătea în talentul nemaipomenit cu care izbutea să-și ascundă extraordinara tărie de caracter: un Leu perfect. Asta îi îngăduise să statornicească o putere matriarhală a cărei dominație ajungea pînă la rudele cele mai îndepărtate din locurile la care nici nu te-ai fi
Gabriel García Márquez by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/14237_a_15562]
-
sprijinea mâinile în bâtă și se încorda pentru a da mai multă greutate cuvintelor. Vorbea de parcă ar fi recitat, pe un ton ascuțit, asemănător cu o chemare la luptă. - În anul cometei allei s-a petrecut în sat un eveniment nemaipomenit. Un bolovan uriaș a căzut din cer lângă răzorul lui Tasgar. Era negru cum e cărbunele, dar nu strălucea. Era viu. Ramirín a tăcut. Îi observa pe ascultători cu ochișorii lui albicioși de bătrân. Căutătorul de minuni și-a întins
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
de rigoare și mă surprind răspunzînd cuiva la salut, cu un zdravstvuite absolut țicnit. La drum! Țintă: Durăul. Unde n-am mai fost de-un veac. Păstrînd, de-atunci, icoana unei așezări picior-de-plai. Încă de bun-simț în frumusețea ei. Cu nemaipomenita frescă a echipei lui Tonitza, studenții săi întru meșteșug. Și cu istorisirea unuia din echipă, pezevenghiul Baba, punînd la cale o întîlnire de taină între colegul său, taciturnul Alupi, cu o dalbă măicuță (iertat fie-le păcatul!). Și cu masivul
Peste Ilici dus-întors by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/13553_a_14878]
-
rămânând nevândută, Brâncuși a dăruit-o soților Storck; astăzi ea se află undeva în afara granițelor României, într-un litigiu încă nesoluționat - în loc să fi fost firesc cumpărată la un preț modic). Încheind scurta noastră prezentare, trebuie să subliniem că acest cap nemaipomenit de femeie reprezintă și cea dintâi întruchipare în bronz a uneia dintre cele mai celebre serii de portrete de femeie create de Constantin Brâncuși și în care modelul - cu precădere Domnișoara Pogany de mai târziu - își sprijină tainic capul pe
Un bronz de Brâncuși complet necunoscut by Barbu Brezianu () [Corola-journal/Journalistic/13563_a_14888]
-
mănușă cu ceea ce scriu. Intru într-un adevărat muzeu al cuvintelor. Bineînțeles că eu n-o să-l imit pe Filimon, dar sunt în admirația lui. E un scriitor formidabil, un fel de Balzac al nostru. De exemplu, are o chestie nemaipomenită. Capitolul al XVI-lea se numește... Fă-te om de lume nouă!. Iar în capitolul al XVII-lea, intitulat, în modul cel mai benign, Muzica în timpul lui Caragea-Vodă (Filimon era mare muzicolog), Păturică vorbește despre... comunism, elogiindu-l. Desigur, acel
“Dinu Păturică este un prototip al activistului” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13745_a_15070]
-
în care ambii părinți aveau umor. Era de o naturalețe fantastică, dar și când se înfuria... pe câți n-a dat afară din casă! Uneori făcea asta special, ca să-i sperie. - Făcea spectacol. - Ar fi fost un artist de teatru nemaipomenit și chiar i s-a propus un scenariu de film în care să joace rolul unui rector al Universității. Rolul i se potrivea perfect, dar, până la urmă a învins seriozitatea. Să fi avut un film cu el, ar fi fost
Viorica Moisil:“Eu nu mă pot învăța cu lumea de azi” by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13873_a_15198]
-
de epocă din care coboară pași eleganți și fraze franțuzești, parfumuri, maniere elegante, bijuterii... M-a luat valul și... copilul nicăieri. Undeva în zare îi văd bicicleta cea nouă, mult mai mare decît ar avea nevoie. Merge cu o viteză nemaipomenită, întoarce cu o singură mînă... Îngrozită, încep să urlu: "stop, oprește, pune amîndouă mîinile pe ghidon, îți iau bicicleta și o dau altui copil, nu mai venim în parc". În fine, tot tacîmul. Ochelarii de soare mi-au căzut pe
A fost cîndva în România by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13959_a_15284]
-
reînnoită vigoare... După ce ajungeau din nou acasă, acești privilegiați îi fericeau pe cei mai apropiați lor împărtășindu-le povestea marii experiențe, oferindu-le toate detaliile utile pentru ca și ei, la rîndul lor, să poată beneficia de o șansă atît de nemaipomenită. Doar aceștia aveau la început date exacte despre personalitatea uimitorului doctor, el însuși - asigurau ei - de o vîrstă extrem de înaintată, dar bucurîndu-se de o tinerețe veșnică, un om vioi, vesel, eficient la maximum și în plus cît se poate de
Calea vieții noastre (fragmente) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13966_a_15291]
-
mulți, aferați și iuți. înainte de vremea lor, cu aerul unei inspecții inopinate. Era pe la începutul lui mai și marea era friguroasă, urâtă. "Domnule, spunea maiorul de infanterie, care pescuia guvizi între cuburile uriașe de beton ale digului, chefalii ăștia sunt nemaipomeniți, umblă după oameni vara când înoți, te trezești cu ei lângă tine, nu știu ce-or fi având cu noi, eu crez că cine i-a făcut, a greșit, se-ntâmplă..." Maiorul era un om vorbăreț, cum sunt bărbații umblați
Chefalii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10393_a_11718]
-
Târg cu artizanat și specialități culinare Muzeul Satului găzduiește pe perioada festivalului un târg de produse tradiționale și specialități culinare, prin intermediul căruia vizitatorii vor avea ocazia să-și completeze garderoba cu haine exotice (saree-uri, salwar kameez, kurta), accesorii și bijuterii nemaipomenite, alături de obiecte decorative și mirodenii. 6 lansări de carte În fiecare zi a festivalului vă oferim ocazia de a intra în contact cu oameni care au călătorit în India și care, întorși acasă, au pus pe hârtie gândurile lor cele
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94326_a_95618]
-
sau elegant Citește tot... Blue Blue Jeans Party @ The Office Lounge, 16 noiembrie Vineri, 16 noiembrie, The Office Lounge te invită să iți scoți blugii la plimbare pentru că la ora 23:30 să “aterizezi” la ei, unde ne promit un nemaipomenit Blue Blue Jeans Party. Pentru că petrecerile nu mai sunt petreceri dacă nu ai gașcă de prieteni lângă tine, invita-i și pe ei și veți avea o seară Citește tot... Fly Project @ The Office Lounge, 9 noiembrie Pentru că weekendul că
Office Iasi [Corola-blog/BlogPost/94491_a_95783]
-
casă" e însoțit de schița spre care se îndreaptă săgeți lămuritoare: subsol, parter, poartă, etaje, ferestre, pod, acoperiș, horn... Dar mai erau și părțile nevăzute: gangul, garajul, scara principală, scara de serviciu, caloriferul... Dar, mai ales, Ascensorul! Ascensorul era ceva nemaipomenit, era înconjurat de o aureolă în care misterul se împletea cu frica și cu jocul, ca într-o poveste. Mai întâi, ușa: masivă, din lemn de stejar, cu patru carouri de sticlă groasă între brațele unei cruci din același lemn
Memoria caselor by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/8000_a_9325]
-
Pe când, lângă Victoria de la Samotracia, - deduc - cel puțin culoarul de bază este definitiv închis. Ascult cu capul în jos, ce pare o extravaganță. Și nu-i, nu e deloc. De pildă, având o cultură tânără de tot, în ciuda civilizației ei nemaipomenite, America de Nord te face să te simți mai liber în ea. Și chiar naivitatea ei, specifică, de care se face atât caz, ironizată fiind, este garanția unei libertăți ce poate fi superioară oricărei alte țări înaintate, Franței bunăoară. Cu cât ești
Filosoful cu blana portocalie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13240_a_14565]
-
oamenii de lux sînt recenți, abia făcuți, radiind de fericire, descoperind valențele răsfățului și voluptatea huzurului. Încă sînt în extaz, iar agonia nu încape în forme ale imaginației. Alăturarea celor două cuvinte poate părea o aiureală absolută în această ascensiune nemaipomenită. Perspectiva mai sus amintită este, deocamdată, ficțiune coșmarescă, ceasul rău, pisica neagră. Cei mai mulți nici nu și-o pot vizualiza, nu pot să-și închipuie că li s-ar putea suprapune destinului strălucitor, tangibil doar succesului. Top Dogs () este o piesă
Șomeri de lux by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12075_a_13400]
-
Martha se ocupa și cu binefaceri și aduna mai multe persoane să ajute la făcut pachete și ea, sigur, le dicta ce trebuie să facă, și Ghika-Comănești și Valentina: ,,Oui, maman. Oui, maman!", nu îndrăzneau... o ascultau cu o sfințenie nemaipomenită. R.: Este adevărat că rivalele ei cele mai puternice erau Regina Maria, Anna de Noailles și Elena Văcărescu, mai ales în domeniul literaturii, dar și ca influență politică? M.D.: Da, pentru că mi-aduc aminte că a fost un articol de-
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
Ana. Se prea poate ca Dumnezeu, cunoscând inima împietrită a domnitorului, să fi zădărnicit special lucrarea pentru a evita tragicul sfârșit. Fiindcă, de multe ori, pe acele meleaguri, era mai bine să nu faci nimic, decât să faci un lucru nemaipomenit. A fost odată ca-n povești, a fost o țară minunată de a cărei valoare - ca de altfel de toate lucrurile lăsate de Dumnezeu pe pământ - nu se-ndoia nimeni, în afara propriilor ei locuitori.
Folclor pentru drepcredincioși by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/12504_a_13829]
-
corecte, bine călcate...E sfîșietor! Are un surîs de o melancolie infinită, care spune: uită-te ăsta am ajuns, cu tot ce am fost eu și se credea că o să mai fiu, uite, ăsta am ajuns! E de o tristețe nemaipomenită să vezi cum acest om superb...Era un bărbat foarte frumos fiindcă avea figura lui de cinic și de genial! Nu că era frumos ca trăsături, era frumos ca spectacol ! L.G.: L-ați cunoscut? Al.P.: Foarte puțin. Mă și
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
Și accesul în presă mi-a fost limitat. Mă tipăreau doar cei de la ,Gazeta literară" fiindcă Paul Georgescu se Ťbăteať pentru mine. Adevărul e că reacția la volumul Anatole France s-a lăsat așteptată, dar cartea a provocat o furie nemaipomenită. ŤForurileť - am auzit ulterior - au cerut imediata mea înlăturare, însă Răutu s-a opus: ŤSă fie dat afară, dar nu pe loc, nu imediat.ť Deznodământul s-a produs în iulie 1958. Am fost convocat la Ministerul Culturii, unde subsecretarul
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
pios scăpăra prin mintea omului, oglinda se încrețea și tremura. Diavolul, încântat, râdea și făcea haz de născocirea lui. Drăcușorii care veneau la școala lui, fiindcă era profesor de îndrăcire, alergară să împrăștie în lume zvonul că o minune nemaiauzită, nemaipomenită, nemaigândită, în sfârșit se săvârșise: că numai de azi încolo se putea ști cu adevărat ce înseamnă lumea și oamenii dintr-însa. Alergară pământul în lung și-n lat cu vestita oglindă și, în scurtă vreme, n-a mai rămas
Un ziar ,nemțesc" de acum 90 de ani by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/11589_a_12914]