50 matches
-
Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii mei nu-ți fie teamă, Te rog să nu îi bagi în seamă, Nevârsta sufletului meu! Tu îi cunoști atât de bine De-acum nemarginile lui, În versul meu tristețe nu-i Că va pleca de lângă tine... Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... ÎNTÂIUL MEU POEM... Eram copil în Munții
POEME DE PE MUNTE de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382730_a_384059]
-
pe raz???ara lor de misteruri În marea cea albastr? se cufundau adesea; Când basmele iubite erau Înc-adev?ruri, Cănd gândul era paz? de vis ?i de eres ". B.Reprezentari cosmice ale Paradisului pierdut Motto: „A pus În tine Domnul, nemargini de gandire...". (M. Eminescu. Feciorul de Împ?rât f??? stea) Ceea ce impresioneaz? În mod deosebit În opera eminescian? este manieră atât de proprie prin care artistul I?i creeaz? propriul univers spa? io-temporal, atent configurat În peisaje ce uimesc prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
abstract al cunoa?terii. Aceea?i viziune mitic? eminescian? confer? peisajului descris o dimensiune metaspa?ial?, metamorfozându-1 Într-un spa?iu magic În care cerul poate „Înmul?i hotarnicele clipe" num? rate Ins? de-al „stelelor imperiu" situat departe, În „nemargini", dincolo de lumea fenomenelor. Pe p?mânt Ins? domnesc ruine m?rturii ale palatelor-cet??i de odinioar?. Istoria acestora („corsi e ricorsi") evoc? str?lucirea lor, acum, acoperit? de ț?cere: Astfel, din vechiul Babilon, cetate „cu muri lungi cât patru
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
conform c?ruia artă trebuie s? fie spontan? că natura, iar natură este frumoas? când pare finalizat? că operele de art?. ?i pentru c? poezia este mesagera În timp a frumuse?îi lor, spiritul acesteia le va p?stră În „nemargini de gandire": „Numai prin timp, timpul este cucerit". (T.S.Eliot. Patru cvartete) C. Spa?ialitate ?i infinit În spa?iul poetic eminescian Motto: „La urma urmelor, ce-?i trebuie că s? po?i da nume negr?ițului? O simpl? libertate
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Dar nu se joac? decât cel care s-a Împ? timit În ele, pan? la a deveni din supus al lor, st?pan. Trebuie multe Încercate r???ciri prin lumea gândului ?i cuvântului, că s?? ?ții care sunt marginile ?i nemarginile lor. Abia atunci po?i face din ele un fel de poduri peste neantul ce-?i st? În fă??, că podul acela peste Dun?re al Împ?râtului, un gând de piatr? repezit din arc În arc ". (Constantin Noica. Introducere
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
Având totu?i la Îndemân? termenii deja existen? i În limb? „infinit", „infinitate", „nem? rginit", „nem?rginire", Eminescu a sim?it nevoia s? creeze al?îi noi: „nefinire ?i infinire". ? i asta pentru c? dimensiunea infinitului a existat Întotdeauna În „nemarginile" sufletului s?u: „ Trecut ?i viitor e În sufletul meu, ca p? durea Într-un sâmbure de ghind?, ?i infinitul asemenea că reflectarea cerului Înstelat Într-un strop de rou? Dac-a? putea ?i eu s? m? pierd În infinitatea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
dep?rt?rii, nu este una real?, precum cea perceput? dintr-o perspectiv? apropiat?. Ea Închipuie doar formă sub care se prezint? neauzul unor ignorate acorduri cosmice sau disonante de haos" . (E. Papu) Sentimentul departelui proiectat vizual ?i auditiv În „nemarginile" universului sau În abisul sufletului cunoa?te În poezia eminescian? nenum?rate ipostaze artistice care „ne deșt? inuiesc despre trecerea unor nesfâr?ițe obstacole În materie de Întindere de timp, de regn ontologic, de tip al lui a fi, care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
sentimentul dependen?ei de constela?îi ?i cu zborul pe cer " . Astfel, În viziunea cosmogonic? eminescian?, steaua este „patria cosmic?" În care I?i are s?la? sufletul omului: „ Spun mite zice singur ?? orice om În lume Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea, Ce-n cartea veciniciei eunit? cu-a lui nume, ?? pentru el s-aprinde lumină ei de nea " (Povestea magului c???tor În stele) Când timpul destinat vie?îi s-a scurs, atunci steaua se stinge
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
tor În stele) Excep?ie face omul de geniu a c?rei patrie originar? nu este steaua-Înger, ci gândul ce descinde din esen?a superioar? a demiurgului: „ ??-n lumea dinafar? tu nu ai mo?tenire, A pus În tine Domnul nemargini de gandire. [...] Ast? nem? rginire de gand ce-i pus?-n ține O lume e În lume ?i În vecie ?ine ". (Povestea magului c???tor În stele) Este aceasta povestea pe care prin?ul f??? stea o afl? de la b
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cu noroc / ?i prigoniri de soart?" Luceaf?rul) sau Întruchipeaz? puterea divin? (Zamolxe e „s????? tor de stele ?i-ncep?tor de drumuri"Rug?ciunea unui dac); sunt „patria cosmic?" a sufletului omenesc („orice om În lume / Pe-a cerului nemargini el are o blând? stea" Povestea magului c???tor În stele), unind Între punctele orizontului arcurile de lumin? ale „globului sideral": „ O stea e un imperiu. " (Povestea magului c??? tor În stele) Lacul Moto: „Peisajul acesta e de bun? șam
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
venit / Demult / Pe Pământ. // Eu cred că acești extratereștri / Sunt materiali, / Sunt ca și noi! / « După chipul și asemănarea noastră»!“ (Eu cred) Alte teorii țin de o concepție mistică asupra existenței: „Sufletul poate, lesne, a ieși din om / Și spiona Nemarginea Tăriei, / Cum se decorpora Napoleon, / Taman, la fix, în miezul bătăliei. // Somele, toate-s un «morman de GAZDE» / De spirite ce-adesea-și schimbă soma / deși e-același chip brăzdat de brazde / Alt spirit te privește din aceeași somă!»“ (Suflete și întrupări
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
molid, se va ţine seama de direcţia vântului periculos, atât în scopul favorizării răspândirii seminţelor, cât şi pentru prevenirea doborâturilor de vânt. Din acest punct de vedere, organizarea succesiunilor se va face în aşa fel, încât tăierile sa înceapa din marginea adăpostită a succesiunii de taieri şi să înainteze împotriva vântului periculos. În toate situaţiile, trebuie să se facă adaptari corespunzătoare în funcţie de relieful terenului, pentru a se favoriza seminţişurile instalate cu ocazia tăierilor ulterioare în benzile care se vor
GHID din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260479]
-
mereu să cauți butonul de care se dă sonorul mai încet. Teorii năstrușnice Din cartea lui Nicolae Popescu, Poezii, erezii și taine, aflăm ce făcea Napoleon în mijlocul unei bătălii: se decorpora. Sufletul poate, lesne, a ieși din om/ Și spiona Nemarginea Tăriei,/ Cum se decorpora Napoleon,/ Taman, la fix, în miezul bătăliei.// Somele, toate-s un "morman de GAZDE"/ De spirite ce-adesea-și schimbă soma/ deși e-același chip brăzdat de brazde/ Alt spirit te privește din aceeași somă!ť" În ceea ce
Tichia de mărgăritar by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/6660_a_7985]
-
scrieți „eon“ în câteva rânduri?); nu se poate da ca străin, căci numai nouă el ne vorbește cu adevărat. Numai noi înțelegem ce poate fi „sinteză“ în această aparentă neîmplinire sau reușită parțială; numai noi știm care sunt marginile și nemarginile dorului. Aș spune, în termenii pe care încerc să mi-i făuresc: numai pentru noi „întru“ și „a fi întru“ au un sens viu. De vreme ce suntem întru Eminescu și, cu el, într-o nesfârșită deschidere a lui „a fi întru
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
Acolo vei găsi adevărata, / Unica frumusețe...” (Odin și Poetul) Da, acolo, „în seninul / În liniștea adâncă sufletească”, vom căuta, negreșit, „adevărata, / Unica frumusețe...” Te credem pe cuvânt, tu ești - și vei rămâne - fiul tainei, pentru că, în tine... „A pus... Domnul nemargini de gândire!...” Povestea magului călător în stele) Livia Ciupercă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93511_a_94803]
-
prin vreme, Tu numără-mi cărările din lut, Câte din ele duc înspre poeme? Tot mai copil mă știu, în tot ce sunt Prin ochii mei lumina se răsfață, Nu am văzut-o întreagă pe pământ Dar i-am iubit nemarginile-n viață. Cuvintele și ele câteodată Mă ard nezise-n cerul gurii lor Și gândul meu, cel răzvrătit pe roată, Îl știu tot mai aproape de izvor. Tu setea mea să n-o spui nimănui, Mi-e martoră vederea de sub pleoape
TOT MAI APROAPE SUNT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 688 din 18 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351320_a_352649]
-
Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Cuvântul La început a fost CUVÂNTUL, Dar apărură Necuvintele Prin care se exprimă gândul: Satire, imnuri și alintele. Orice cuvânt are-o negare: Neștirea, însă și nemarginea. La vreun semn de întrebare Răspunsul așteptat adusu-ne-a ? Dar poate să cuprindă gândul Exhaustiv evenimentele ? Să iei cuvintele de-a rândul, Să pipăi toate elementele ? La început a fost CUVÂNTUL, Pre om făcu, cu mâini preasfintele, Ce stăpâni
CUVÂNTUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355169_a_356498]
-
în cunoaștere sunt zânele. Ele nu ne spun nimic, doar se joacă cu noi, cântă cu noi, ne iau în dansurile lor vijelioase ca o părere de adiere de crezi că armonia este nemișcare de la un capăt la celălalt al nemarginilor, tu plutind asemeni unui vis. Sunt Iubire! ☼☼☼ fragm, din ,,Izvorul iubirii" Ed. Sarbatoare Publications, Sydney Referință Bibliografică: Coronița de Sânziene / Dor Danaela : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 535, Anul II, 18 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Dor
CORONIŢA DE SÂNZIENE de DOR DANAELA în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357550_a_358879]
-
Acasa > Versuri > Farmec > CE ESTE SIMPLU IN COMPUS Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 515 din 29 mai 2012 Toate Articolele Autorului Ce este simplu în compus, când marginea... se pierde în nemargini chiar infinitul e opus, și apărat de mii de sarcini. Când viața-i simplă mărginire, o clipă sau secundă... un uragan peste atol, iar moartea o nemărginire ce se întâmplă într-un zbor. Ce este simplu in compus, unde se
CE ESTE SIMPLU IN COMPUS de PETRU JIPA în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358712_a_360041]
-
bine , chiar și cele mai puțin importante , și totuși fără de care n-ar fi putut probabil să trăiască , au fost / sunt tristețea și singurătatea. Oricât de veselă este întâmplarea al cărei protagonist pretinde să fie și oricâtă lume îl înconjoară. Nemarginea este multiplă, însă singurătatea centrului, oriunde s-ar afla acesta, este copleșitoare ! Ia mai dă-o-ncolo de filosofie de doi bani ! Să iasă din cuvinte întâmplările ce i-au marcat lui Dio întreaga existență, persistență, insistență ! Răcoarea dimineții de
DEŞERTUL , PUR ŞI SIMPLU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350697_a_352026]
-
Cu ortul pentru vamă-n în mâini. De-aceea spun și-am spus mereu, De anii mei nu-ți fie teamă, Te rog să nu îi bagi în seamă, Nevârsta sufletului meu! Tu îi cunoști atât de bine De-acum nemarginile lui, În versul meu tristețe nu-i Că va pleca de lângă tine... Șaizeci și trei sunt anii mei, Câți vor mai fi nimeni nu știe, M-apropiu de Copilărie Ca umbra de copacul ei... Referință Bibliografică: Șaizeci și trei... / Nicolae Nicoară
ŞAIZECI ŞI TREI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1228 din 12 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350722_a_352051]
-
colectiv în Siria, Liban și în Orientul Mijlociu. Spiritelor violent chinuite de pe aceste pământuri îndepărtate, spirite rămase în genere, pentru omenire, cu o identitate greu de precizat, li s-a pregătit de aici, din spațiul liturgic românesc, marea lor trecere către nemarginile universului de Dincolo prin cuvântul de rugăciune al preoților Catedralei Patriarhale a Bucureștilor și al Întâistătătorului actual al Bisericii - Patriarhul Daniel. Trăim, după cum se vede, timpuri grele, de umilire până la sufocare a Omului, de stigmatizare periculoasă a lui, atâta vreme cât aceasta
CHIPUL LUI IISUS RĂSTIGNIT PRINTRE FLĂCĂRI... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342841_a_344170]
-
este format, în general, dintr-o bară transversală și din componente de legătură conectate la lonjeroanele șasiului sau la orice piese care înlocuiesc lonjeroanele. Acesta trebuie montat cât mai aproape posibil de partea posterioară a vehiculului. Când vehiculul este neîncărcat, marginea inferioară a dispozitivului nu trebuie să aibă în niciun punct o înălțime mai mare de 55 cm față de sol. Lățimea dispozitivului nu trebuie să depășească în niciun punct lățimea axei spate măsurată la punctele extreme ale roților, excluzând proeminențele
REGLEMENTĂRI din 22 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286528]
-
Eminescu ridica polemica socială până la un nivel cosmic, absolut.” (Vasile Băncilă, Opere, II, op. cit., p. 305-316) Autenticitatea și grandoarea romantică a universului său liric o dă limba sa eminesciană. Clopotul geniului său creștin răsuna cu dangătul infinit întru „marginile și nemarginile limbii”, după cum aprecia înțeleptul Noica. (Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești. Ed. Eminescu, București-1975, p. 55) Romantismul lui Eminescu prelins din mireasma suavă a lirismului său are ceva asemănător cu smerenia ascetului, care pe măsură ce trăiește
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
ei. Acolo și-a contopit numele cu cea mai pură frumusețe sportivă a zborului.De atunci s-a numit „zeiță” iar, de la docții căutători de exactități în știință, până la cititorii în zodii, lumea toată a văzut aievea nemăsura puterii omului, nemarginile frumuseții lui. Așa că, mare potrivitor de cuvânt, împodobit cu metaforă, pentru idealul gloriei sportive, maestre Ioan Chirilă, Nadia este „zeița” de la Onești! Sigur că știa aceasta marele poet al cronicii sportive și e așa de frumos cum a numit-o
NADIA COMĂNECI. GIMNASTA BALERINĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1047 din 12 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347232_a_348561]