168 matches
-
liniile care un indexul începând cu n1 sau liniile până la indexul n2. Se poate folosi WHERE de sine stătător sau în combinație pentru a specifica o condiție de ștergere. 3.14 Folosirea simbolurilor de câmp Când se dorește accesul direct, nemediat la conținutul unei tabele interne se poate folosi simbolurile de câmpuri. Pentru aceasta mai întâi este necesar asocierea lor cu a poziția din tabelă spre care să indice. Identificare locației indicate de simbolul de câmp se bazează pe folosirea câmpurilor
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
se raportează la o teorie a referinței destul de simplistă și care a fost discreditată de multă vreme. Conform acesteia, iluzia referențială s-ar produce prin coluziunea dintre semn și referent (având ca pandant expulzarea semnificatului), realizându-se deci o trecere nemediată, de la semnificant la referent, fără nici o intervenție a semnificatului. De prisos să mai precizăm că, până și într-o asemenea accepțiune, referința reintră în joc, chiar în momentul în care este negată, ca o condiție necesară a actului negării. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
pe Arghezi pentru că discursul poetului s-ar situa "dincolo de text, într-o exterioritate incongruentă", și pe Blaga pentru o emoționalitate cosmică, expresionistă, id est "retardată", nu șovăie a scrie despre Nichita Stănescu: "Numai Ťnecuvinteleť pot să transporte sentimentele nude, neconsumate, nemediate de structura normată a discursului. Aici Nichita se revendică de la Bacovia, cel care face organ poetic dintr-o unică stare de sentiment. De la starea de sentiment monocordă se trece însă la explorarea sentimentelor ca formă de expresie a umanului. Forma
Dificultățile unei "panorame" (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8445_a_9770]
-
suprapun și se generează reciproc. În fapt, acel altul căruia i se adresează și care îi tulbură mărturisirea de sine și ființa este el însuși, în permanență mască, în permanență un străin. Așa încât, cum nu există altă sursă de adevăruri nemediate, dacă nu de ochiul altuia, măcar de lumina tiparului care, fatalmente, literaturizează, nu ne rămâne decât să încercăm o explorare a lui Cioran prin intermediul scrisorilor și al notelor din „caietul” rămas în permanență închis pe masa lui. O explorare care
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la fel cum locuitorii satului tradițional cunoșteau toate Întâmplările importante din localitate, oamenii pot primi, prin canalele mediatice, informații despre orice eveniment desfășurat În orice colț al pământului. Spre deosebire Însă de satul tradițional, unde transmiterea informațiilor era directă, interpersonală, nemediată, În satul global informația este indirectă, mediată, transformată. Sistemul de reclame, rețelele de distribuție a filmelor, ziarele și revistele, televiziunile prin cablu și prin satelit, Internetul, toate aceste instrumente mediatice nu mai furnizează imagini perceptive despre indivizi și evenimente, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ca abrevieri, considerându-le designatori (termen generic pe care îl folosește atât pentru nume, cât și pentru descripții 11) rigizi, atașați indivizilor, etichete lingvistice fixate de indivizi, indiferent de proprietățile pe care ei le manifestă 12; ele au "referință directă, nemediată de vreun sens sau de vreun alt conținut descriptiv"13. Chiar în situații contrafactuale/lumi posibile, numele propriu atașat se referă la aceeași ființă, deoarece schimbările ating proprietățile și comportamentul, nu și identitatea sa: "un nume propriu designează rigid referentul
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
civile care intervin pe lângă instituțiile statului pentru a le influența în sensul apărării drepturilor și intereselor grupurilor de cetățeni pe care îi reprezintă. Făcând parte din societatea civilă, operatorii privați sunt cei care reușesc, prin reprezentanții săi, să obțină informații nemediate. ONG-urile, prin modul lor de organizare, generează o distribuire eficientă a resurselor, iar dezvoltarea prin proiecte determină dinamism și flexibilitate în atingerea obiectivelor. Aceste aspecte au contribuit la realizarea de parteneriate între ONG-uri și factorii de decizie ai
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
este capacitatea de formare a unor deprinderi de supunere față de reguli, ci capacitatea de a ne extinde simțul eului, astfel încât să devenim preocupați de interesele celorlalți cu care formăm o societate cooperantă. Virtuțile prezentate de Hume pe care le iubim nemediat nu au nimic de-a face cu legea. Nici chiar virtutea care are nevoie de lege nu are nevoie de ea pentru a exista. Legile pozitive specifică și comunică pur și simplu convențiile de care beneficiază fiecare. Hume își propune
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
echilibru... - Liniștea și echilibrul mă împresoară... - Mă las cuprins în voie de tihna și necontenitul echilibru din jurul meu. 3.2.5.3 Sugestia și autosugestia Definiția dată sugestiei de Gheorghiu este ca fiind o incitație susceptibilă să declanșeze reacții spontane, nemediate de instanțele reflexive ale gândirii. Situația -sugestie este definită de Gheorghiu ca un stimul sau constelație de stimuli cu caracter provocativ, susceptibil să declanșeze: * reacții neadecvate ale subiectului, ca de exemplu: confundări, distorsionări, etc. - sugestii negative; * reacții care fac posibilă
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
bune comunicări este proporțională cu durata pe care îngrijirile de sănătate se desfășoară și crește în momentul în care se face translația de la îngrijirile suferințelor acute la cele ale suferințelor cronice. Comunicarea medic-pacient este o comunicare directă, față în față, nemediată și neformalizată. Între cei doi subiecți ai transferului de informație are loc un schimb continuu de informații, care îi conduce pe fiecare din cei doi parteneri către obiectivele precise ale întrevederii: aflarea răspunsurilor în legătura cu modificarea stării de sănătate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
posibilă în cursul firesc al relațiilor dintre familia de' Medici și comunități, a dispărut. Comunitățile găseau că era dificil să trateze orice solicitare venită din partea lui Lorenzo altfel decât că pe un ordin. Devin evidente tensiunile născute de aceste relații nemediate în corespondență cu Prato și Sân Gimignano la începutul anilor 147038. Erori de comunicare și absența unui spațiu de negociere au contribuit în mod clar la tragedia volterrană din 147239. Există motive să se creadă, cel puțin din punctul de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în-ființată acum de litera moartă a cărții, și nu recreată imaginar din sevele memoriei afective, ca în À la recherche du temps perdu... Scriitorul insistase deja, într-unul din foiletoanele sale de tinerețe, asupra conversiunii emoțiilor estetice (care sunt directe, nemediate) în trăiri intelectuale, singurele făcute să bucure sufletul devoratorilor de artă și de literatură. Interesant e că timpul joacă și el un rol important, îndepărtându-l pe om de natura percepută nemijlocit cândva, în fragedă junețe: "Cu timpul, emoțiile estetice
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
prim" și al lecturii ca formă ideală de reprezentare. Speculând puțin, am zice că textul dramatic se actualizează fie ca "tragedie" (dintr-o perspectivă a lecturii ce reclamă exercițiul distanței, medierea intelectuală), fie ca melodramă (dintr-o perspectivă a trăirii nemediate, care cere participarea și se adresează simțurilor). Cu alte cuvinte, dacă am traduce distincția în termeni lovinescieni, ar trebui să vedem în tragedie o specie literară istoricizată, "ruginită", supusă procesului de mutație a valorilor și, în consecință, resuscitabilă în prezent
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dialogică și personaje complexe, cu psihologii hieroglifice 64. Pe scurt, în teatrul modern, după cum am anticipat, tragicul definește o perspectivă a lecturii și a contemplației (trezind spiritul analitic, ambiția cunoașterii de sine), în timp ce melodramaticul reflectă o perspectivă a trăirii directe, nemediate. Nu întâmplător s-a și demonstrat 65 că tragedia ar sta, simbolic, sub semnul orbirii (nu i-a scăpat lui Lovinescu, mare admirator al lui Freud, situația paradigmatică din Oedip), comedia, sub semnul surzeniei, iar melodrama, sub semnul muțeniei. Astfel
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
128), plasată la polul opus "trivialităților" ce alcătuiesc opera lui Caragiale, prea apropiată de "natură" ("mimetică", deci) ca să reziste eroziunii timpului? Și nu tot sensibilitatea "teatral-melodramatică" stă la originea condamnării comicului pur, "nedureros", sancționat pe latura sa "naturală", în formele nemediate intelectual, cu resorturi pur afective (i. e. "lirice", "subiective", "specific naționale"), ale satirei sau pamfletului? Desigur. În plus, opțiunea pentru melodramă, cu etica ei schematic-melioristă, altădată foarte "populară", îi va fi apărut lui Lovinescu drept o curajoasă tentativă de singularizare, pentru că
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
în vorbe și gesturi căutate, lipsite de orice umbră de naturalețe ori spontaneitate. Pe de altă parte, cum psihologia personajului impune chiar forma romanului lovinescian, e de la sine înțeles că "romanul" în cauză va înceta să mai fie o lectură (nemediată, "autobiografică") a vieții, pentru a deveni în schimb lectura acestei prime lecturi, romanul romanului, dacă pot spune așa adică un "text"care a pierdut legătura directă cu "viața", dar nu și cu imaginile-"icoane" răsfrânte în oglinda sufletului și, implicit
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
eram eu.” (P. Sălcudeanu) 3. Acordul în gen Sincronizarea în gen rămâne în limitele enunțului lingvistic, când subiectul se realizează prin substantiv, pronume nepersonal și pronume personal de persoana a III-a și depășește aceste limite, implicând în mod direct, nemediat semantic, realitatea extralingvistică, dacă subiectul se realizează prin pronume personale, la persoanele I și a II-a. Acordul este absolut în enunțurile cu verbul-predicat la diateza pasivă sau cu predicatul verbal dezvoltat format din verbul a trebui și un participiu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de barieră hematoencefalică: organele circumventriculare adică structuri nervoase din jurul ventriculului III și IV. Acestea sunt glanda pineală, eminența mediană, neurohipofiza, organul subfornical, aria postrema, organul subcomisural, organum vasculosum al laminei terminale [3,5]. Aceste regiuni trebuie să răspundă prompt și nemediat la factori specifici prezenți în circulația sistemică. Bariera hemato-encefalică reglează schimburile între circulația sanguină și fluidele sistemului nervos prin mecanisme de transport membranar pasiv și activ. Permeabilitatea selectivă a barierei hemato-encefalice este esențială pentru menținerea homeostaziei neuronale și constituie aspectul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
umani), mereu deja interpelați ideologic, dețin abilitatea de a modifica discursul, trebuie să ne îndreptăm atenția, consideră McKerrow, asupra "dimensiunii sociale sau a conștiinței unei colectivități care utilizează sau aderă la un discurs particular"779. Dacă aderăm la modelul tradițional (nemediat) orator-public, în practica critică, trebuie să avem în vedere caracterul deja construit, ca subiect, al publicului, în timp ce modelul, ca atare, implică discursul "într-o manieră care susține relațiile de dominare curente"780. Oratorul (tradițional), prin urmare, va contribui la proliferarea
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mai mult de a face cu aluziile la reproducerea fotografică decît cu acelea la reproducerea artistică. O Încercare de a spune mai exact ce reținem În termenul imagine reală ar fi deci: un cadru decupat din realitate și oferit (direct, nemediat de vreo intervenție a imaginației autorului) receptării prin simțuri fără a-l deforma prin intruziuni umane. Haiku-ul ne aduce În față realul dar sub forma unei singure secvențe detașată de restul lumii. Este ceea ce numim momentul haiku, clipa oprită
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
textele literare. Nu vă cramponați de cuvintele haiku-ului, lăsați le să vă conducă În lumea (reală) În care rezonați la ceea ce comunică doar obiectele Însele (bineînțeles fără cuvinte) simțirii voastre. Stați În fața lor pentru a vă forma o imagine (nemediat) fără ajutorul sau impedimentul cuvintelor. Contemplați-le În tăcere. Ca În situația de mai jos: Cu mâna sub cap - un singur fir de iarbă ține tot cerul Aura lucrurilor și armătura spirituală a lumii Pentru haiku, nu cuvintele poemului sînt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
cu care le Înțelegem soarta neîndurătoare și le resimțim suferința, desemnat În simțirea europeană de expresia lui Virgiliu lacrimae rerum. Mono no aware este deci atestată ca o valoare care surprinde specificul firii și culturii japoneze de a comunica direct (nemediat prin limbaj), prin empatie sau simpatie, cu lumea lucrurilor. Întîlnirea cu lucrurile ar fi pentru japonez experiența vibrantă prin care este perceput În Întregime, sincretic, simultan cu inima și cu spiritul (kokoro), Înțelesul lumii și al vieții. Ca și În
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
romanul (epica) trebuie delimitat de dramă și de lirică (vezi și luările de poziție ale teoreticienei Käte Hamburger în privința acestor trei "genuri"). Totuși romanul se caracterizează prin intermediere (Mittelbarkeit), adică prin existența unui narator, care prezintă povestea nu direct sau nemediat (ca în dramă), ci indirect, transmis, intermediat. (În poezie vorbește, dimpotrivă, eul liric, care totuși în această tradiție teoretică nu povestește sau reprezintă nicio istorie.) Spielhagen și James încearcă, de asemenea, să diminueze intermedierea romanului, să-l apropie de dramă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
situației narative, modul narațiunii. Prin mod înțeleg suma tuturor variațiilor posibile ale formelor narative dintre polii narator și reflector: narațiunea în adevăratul sens al intermedierii, ceea ce înseamnă că lectorul are impresia că se confruntă cu un narator personalizat, spre deosebire de prezentarea nemediată, adică reflectarea realității ficționale în conștiința unui personaj. În timp ce primul element constitutiv, modul, este un produs al diferitelor relații și efecte reciproce dintre narator sau reflector și cititor, cel de-al doilea se bazează pe relațiile dintre narator și personajele
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
modului de transmitere de către un narator 171. Prezența pasajelor dialogate în roman este astfel în mare măsură independentă de situația narativă respectivă. "La drept vorbind, în literatură mimesis-ul pur este posibil numai acolo unde [...] comportamentul este doar lingvistic [...]. Povestea absolut nemediată sau transcrierea ori înregistrarea pură [...] nu constau în nimic mai mult decît vorbirea sau gîndurile verbalizate ale personajelor [...]"172. Această afirmație a lui Chatman are legătură cu perspectiva lui Hamburger conform căreia dialogul ocupă un "loc autohton" doar în narațiunea
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]