69 matches
-
nevînător", deși i-ai însoțit încă din copilărie pe vînătorii de dropii ai Bărăganului, deși ți-l amintești cu duioșie pe "bietul Gheorghe Giantă, cel care, cu o rugină de pușcă pe care orice vînător ar fi azvîrlit-o în gunoi, nemerea mai bine decît altul cu o carabină ghintuită", deși povestești cum ai învățat să dai cu pușca la vreo treisprezece ani, folosind arma scurtă și ușoară primită în dar de la colonelul Enghel și făcînd prăpăd cu ea în vrăbiile de la
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8123_a_9448]
-
dintre puținele adevăruri din viața sa publică. Subzistă ceva de gentleman la acest aparatcik odios, un fel de generozitate stranie - generozitatea hoțului care-i îndeamnă și pe alții să se înfrupte din prada lui, conștient c-a obținut-o pe nemerit! Astfel se explică faptul c-a răsplătit cu vârf și îndesat loialitățile, că n-a uitat încurajările aduse în momentele nefaste ale carierei sale. Tot astfel se explică burdușirea instituțiilor publice cu tot felul de bătrânei anchilozați, cu băbuțe care
Amnesty National by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16077_a_17402]
-
din gările pe unde trecem. Polonezii sunt extrem de amabili cu noi românii, mai ales la vamă și la pașapoarte, unde nu știau cum să fie mai prevenitori față de “pani rumânsky” (doamna română). Drumul de la Varșovia l-am făcut noaptea, când nemerind într-un compartiment de dame, aproape toate având câte un copil mic care se luau la întrecere plângînd și urlând (însă toți drăgălași), se poate lesne închipui de ce fel de odihnă am putut să mă bucur! În fine iată-mă
Amintiri(III) by Aurelia Cionca () [Corola-journal/Journalistic/83673_a_84998]
-
pus de la Domnul. Cerbilor le-ai dat să salte Pre munți cu dealuri nalte, Și iepurilor scăpare Le-ai dat s-aibă supt stînci tare. Luna ai făcut cu rază, Să crească-n vremi și să scază, Și soarele ș-nemerește Apusul ce odihnește” (Ps. 103). Cele două teritorii poetice originale, autobiografia și concretizarea nelimitată, fac din Psaltirea dosofteiană monumentul de bogăție barocă pe care îl admirăm pînă astăzi. Dosoftei nu a fost însă doar un simplu poet, ci un înalt
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
își trimit slugile pe ulițe și le poruncesc să poftească la masă drumeții pe care îi întâlnesc”. Poetul Vasile Alecsandri amintește în versurile sale de un alt domnitor pământean,benefic pentru oraș: „Jos în vale pe Bârlad/Lânga-al Docolinei vad,/ Nemerit au,poposit-au/Zece care mocănești,/Cu boi albi,falcienești.../... Ale cui sînt cele cară/Incărcate cu povară?/ Sînt carele Pătrului/Din plaiul Hîrlaului,/Pătru Majă,moldovean,/Frate vitreg cu Bogdan/Și feciorul lui Ștefan...”. Orașul Bârlad a cunoscut în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Numai ce voi să zic - deschide Neculce o paranteză între bubuituri - dar parcă Dumnezeu i-ar proteja pe oameni cînd sunt în război, că, dintr-o 1000 de sinețe abie să tîmplă de lovește una omu. Că de ar hi nemerit cît focul slobodzie, n-ar fi rămas nici la turci, nici la moscali, omul de poveste. Om de poveste!... Azi, când spunem așa, ne gândim mai întâi la un ins ale cărui calități întrec posibilitățile obișnuite. Mai poate fi și
Aerul Europei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9032_a_10357]
-
1929, referitor la o reuniune a Asociației Creștine a Studenților din București 14, proaspătul redactor al "Cuvîntului" rememora începuturile acesteia declarînd: "Noi ne-am angajat în mișcare cu liberă voie, fără ca o constrîngere obiectivă să fi lucrat asupra noastră. Am nemerit, mai curînd, ca orbii calea mîntuirii noastre. Nimic nu era care să ne angajeze prin vreo autoritate spirituală..."15 A mai fost, totuși, ceva cu mult înainte, dacă dăm crezare mărturisirii dintr-un articol dat la iveală peste două săptămîni
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
încolo. Ajuns aici, la această fină observație asupra sportului alb pe care tot Liviu Ornea o face cu câteva zeci de pagini mai încolo, trebuie să accentuez un fapt pe care luciditatea constantă Varietăților conexe l-ar putea lăsa, pe nemerit, în umbră. Exersată mai ales în probleme de geometrie sintetică, mâna lui Liviu Ornea e, filologic vorbind, una de prozator autentic. Tabletele reluate aici și publicate inițial în Observator cultural, în Dilema veche ori în Viața românească vădesc nu o dată
De fapt, un debut by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7906_a_9231]
-
origini e mai mare. Dar prezumpția - omniprezentă în existența mea de atunci și prezentă până și în întrebarea ta de azi! - că acest nume mi-a prins bine implică faptul că am profitat de pe urma lui. Ce anume am obținut pe nemerit? Nota zece? Premiul întâi? Un loc la facultate? Îți dai seama câtă negativitate conține acest enunț - mai ales pentru cineva care chiar crede într-o etică a muncii? Îți dai seama ce nesănătos e un asemenea mediu "ambiant" pentru un
Anamaria Beligan: „La urma urmei, nu suntem decât suma poveștilor noastre. De rest se alege praful.“ by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/6828_a_8153]
-
-i alerteze. Altă bucată iscînd semne de întrebare este nuvela Două loturi. "îmi spunea Caragiale - notează Paul Zarifopol - că, în urma unei lungi dezbateri cu niște prieteni, despre noroc și nenoroc, i-a dat în gînd această culme de nenoroc: să nemerești două bilete de loterie cum le-a nemerit domnul Lefter din poveste. Lui Caragiale îi plăcea să imagineze cazuri unde hazardul seamănă a voință răutăcioasă, cînd fatalitatea capătă fizionomie perfidă". Toți exegeții au citit în acest spirit nuvela, fără a
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
este nuvela Două loturi. "îmi spunea Caragiale - notează Paul Zarifopol - că, în urma unei lungi dezbateri cu niște prieteni, despre noroc și nenoroc, i-a dat în gînd această culme de nenoroc: să nemerești două bilete de loterie cum le-a nemerit domnul Lefter din poveste. Lui Caragiale îi plăcea să imagineze cazuri unde hazardul seamănă a voință răutăcioasă, cînd fatalitatea capătă fizionomie perfidă". Toți exegeții au citit în acest spirit nuvela, fără a schița o cît de vagă nedumerire, ci doar
Caragiale „obscur“ by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7153_a_8478]
-
contramanifestații concomitente, prevedere sinonimă cu ipoteza unei perfecte unități de convingeri a participanților la o adunare, dacă nu de-a dreptul cu interdicția de a se formula opinii divergente, Caragiale și-a exprimat, în chip firesc, nedumerirea: Cine știe dacă nemeresc să mă adresez în mulțime cuiva de aceeași părere cu mine; și-n astfel de împrejurări, un om ca mine, care nu înțelege mîndria eroismului civic, trebuie ori să discute cu oameni de aceeași părere, ori și mai bine să
Caragiale în parlament by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/14933_a_16258]
-
a Istoriei... un narcisism avansat. Arestarea lui pentru cîteva zile ia dimensiunile unui cataclism cosmic. „Zmăul capul cu coada să-și împleticească. Chivotul lui Noe în liman să primejduiască, Porumbul, frundza măslinului cercînd, rătăcească, îndrăpt a să întoarce nu mai nemerească. Acestea, dară, toate, jelind tînguiască, vîlfa Inorogului cu arsuri dorească. Mute-se Arcticul, strămute-se Andarticul, osiia sferească în doaă să frîngă, toată iușorimea în chentru să-mpingă, stihiile toate tocmirea să-și piardză, orînduiala bună în veci nu mai
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
da picolitza curatzatoare da rogojini, am zis să le bag în mașină da spălat, evident! zis și făcut! dupe care am plecat la servici că o femeie responsabilă! după vreo 3 ore de la intromisiune, mă sună maica-mea , care să nemerise în vizită de lucru, și mă întreabă suav: tu ce ai băgat la spălat că nu se mai oprește și mașina e plină de niște betze! opreshte-o! i-am zis eu cu un calm superior! când am venit acasă, am
Cum și-a lichidat Cruela mașina de spălat by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19059_a_20384]
-
am înțeles pe ce șed ăștia. E clar? - Deloc, chiar! Dar, încă una și te las... Hai să bem, că fata asta a adus două pahare. Noroc și pace! - Noroc și pace! Vezi că beau... și la dumneata s-a nemerit paharul cu apă, coane Costache... - N-are importanță. Ultima ofertă este UDMR și gata! E ultima strigare... Doamnă frumoasă, mai aduci două pahare? Brava, mulțam! Să le așezi invers, să mai bea și omul ăsta apă! Da? - Da, domnule! Oare
PE CINE SĂ VOTEZ EU, DOMNULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366979_a_368308]
-
Un alt miez îi servi la ștersul buzelor pline de sos și urmă aceeași cale precum primul. Maitre dădu și el semne de slăbiciune și un mic puseu hepatic îl învineți puțin. Chelnerii păreau turnați în gheață! - Tăticu’, acili-șa mă nemeriși! Biata mama mai făcea tocană din piept dă pui așa gustoasă ca la voi. Uite, să știi că m-ai câștigat dă mușteriu! Brava! - Suntem deosebit de încântați de înaltele aprecieri asupra acestor splendide cochilii St. Jaques, aduse astăzi, special pentru
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
și greaca. Avea un scris frumos, energic, iscalitura sa se recunoștea fără greutate. Mama voievodului a fost Teodora Cantacuzino , care avea rădăcini grecești. Radu Popescu susținea: muma-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat den Poarta Împărătească și care în casa ei zăbovindu-se câtăva vreme... La vârsta de 26 ani Mihai s-a căsătorit cu Stanca, văduva lui Dumitru postelnicul din Vâlcănești și nepoata lui Dobromir, mare
NE-AM UITAT EROII ACESTEI GLII de GEORGE BACIU în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340716_a_342045]
-
a fost angajată ca reporter. Vor vorbi acasă despre ce rubrică i-ar place să scrie. Următorul telefon la dat bineînțeles la Neptun. Când în sfârșit auzi vocea mult dorită, Dalia încercă să-și găsească cel mai seducător glas, dar nemeri mai mult un miorlăit jalnic de pisic plouat. - Bună ziua Ștefan. Ce mai faci? - Bună puștoaico! Ce să fac? Cu treburi prin Complex. Tocmai mă pregăteam să plec spre Constanța. - Ai vreo întâlnire? - Da, de ce nu? Și-n Dobrogea găsești femei
CONTINUARE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343529_a_344858]
-
de pantaloni și s-a aruncat peste trupul ei încercând să o posede. Nu a reușit. Ea stătea nemișcată, cu ochii închiși, strângând puternic picioarele, în timp ce el îi strângea sânii și umerii cu degetele-i noduroase, mușcând lacom de unde se nemerea. Simțind că nu ajunge la o stare de erecție normală, după ce i-a depărtat cu greu picioarele, i-a cerut furios să țipe, să plângă, să se zbată, dar Iuliana a rămas nemișcată. Nu auzea și nu vedea nimic. Simțea
EPISODUL 3, CAP. VISE SPULBERATE, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374816_a_376145]
-
plămânii mi se mai întindea. Astfel trecurăm prin vreo patru cinci odăi, a cărora temperatură de ce mergea se mai înfierbînta așa de treptat și repede încît în sfârșit începui a crede că cinci mii de ani omul nu și-a nemerit elementul și că adevărata lui preursire și vocație este de a fi fiert sau fript. în sfârșit intrarăm în adevărata baie. Acolo aburii era așa de groși încît la început nu putui să mai zăresc nimic, și căldura era atât
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
obiceiele cele rele, cum ar zice Matei 101 {EminescuOpXIII 102} Basarab, și ne-am deșteptat și noi. O lovire de stat de jos în sus n-ar fi pentru cine se pregătește, adică pentru d-voastră, ci pentru cine se nemerește, după cum spune povestea vorbei, că mai știe aiducul nostru ș-altă potecă, nu numai cea bătută de d-voastră. [18 aprilie 1882] O ÎNTÎMPINARE ["ÎN "RĂZBOIUL" D-LUI GR. H. GRANDEA"] În "Războiul" d-lui Gr. H. Grandea citim cu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
mumă-sa Ezavela crăiasa”; „că mumă-sa” - zice cronicarul, țesând despre doamna lui Mihai Viteazul, „den auz unul de la altul așa dovedim”, o veritabilă legendă a „văduvei nurlii” - au fost de la oraș de la Floci; care, fiind văduvă și frumoasă și nemerind un gelep, om mare și bogat, de la Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva vreame, zic că au fost umblat cu acea fameae și au îngrecat-o și vrând să saducă gelepul, i-au dat un inel și 100
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
femei (între ele și pe văduve) cu așteptata pildă scripturistică: „O, nebunie nespusă, cum ei singuri strică țara! Că nu s-au suferit cu case bune, cu bucate multe, cu pace, cu cinste de la domnul lor, cu slavă de la toți. Nemeri pre Caiafa tocma în pântece și muri. Deci tâlharul și vinovatul nu să poate ascunde nicăirea, ci vădindu-se păcatul, plată în den vina lui. Așa și ei au umblat cât au umblat grăind pre dracul, păn l-a și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe un erou. La G. Dem. Teodorescu, acțiunea evoluând mai firesc și mai aproape de gustul popular, domnul primește pedeapsa supremă: este omorât, iar trupul, sfârtecat în bucăți, este trimis înapoi oastei. De groază, boierii „pe fugă se punea / Dunărea de nemerea / Peste Dunăre trecea / Vestea-n Țarigrad ducea”. În variantele culese la începutul secolului al XX-lea în Materialuri folkloristice ale lui Gr. G. Tocilescu și în cele de dată mai recentă din Muntenia și Oltenia, se preferă finalul cu fuga
MIU HAIDUCUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288191_a_289520]
-
expert feminin - era plin de noutate pentru Mini. în adevăr, buna Lina cumpăra la întîmplare azi o rochie gata și neîncercată, verde sau albastră de obicei, mâine o manta de mătase sau de catifea, după sezon, și pălării care se nemereau, e drept, cu flori sau pene roșii. Acea licărire da poate vreo veselie ochilor ei fixat: de obicei pe orizonturi așa de tenebroase în profesia moșitului perpetuu, sau poate deprinderea sângelui o atrăgea spre roșu ca pe un taur. Intr-
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]