177 matches
-
desemnate ar avea un contur, deci ar fi finite. Noțiunea de infinit e o simplă plăsmuire lexicală. Așez un prefix negativ sau privativ în fața unui termen și mă îmbăt cu iluzia că, prin această grefă filologică, spun ceva: nemurire, neatîrnare, nemijlocire. Iar dacă "mărime zero" este un non-sens, nici expresia "mărime infinită" nu face excepție. Căci dacă e mărime, ea e rezultatul unei măsurători, deci e ceva finit, pe cînd infinitul tocmai asta spune, că ceva nu poate fi măsurat pentru
Numere de temut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8834_a_10159]
-
că acesta (obiceiul) reprezintă determinarea generală a voinței În cadrul Întregului social și că el, datorită voinței arbitrare mai dezvoltate, se află față de obicei Într un raport cu un grad mare de libertate. Obiceiul nu-i determină activitatea cu siguranță și nemijlocirea instinctului, ci, mai degrabă, se realizează o confruntare a celor doi. Dar, obiceiul este similar cu instinctul prin aceea că purtătorul său nu este individul, ci societatea, că el determină acțiunea vitală În sensul conservării societății și a individului și
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
afectării drepturilor fundamentale și a regimului unor instituții fundamentale ale statului - Î.C.C.J., Ministerul Public și Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Apreciază că prin intervențiile legislative operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 6/2016 s-a consacrat expres principiul nemijlocirii obținerii probelor de către organul de urmărire penală și, totodată, s-a introdus o garanție suplimentară, prin reglementarea unei funcții de control al modului în care sunt puse în executare măsurile de supraveghere tehnică de către organele de urmărire penală
DECIZIA nr. 55 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253815]
-
preliminară la instanțele de fond nu sunt egale în fața legii în raport cu părțile care participă în camera de consiliu la instanța de control judiciar. Totodată, susțin că textul de lege criticat suprimă de plano principiul oralității, contradictorialității și nemijlocirii procesului penal, prin faptul că exclude posibilitatea inculpaților și participanților procesuali de a adresa eventuale critici și excepții privitoare la actul de sesizare, direct și nemijlocit judecătorului de cameră preliminară, într-o ședință de judecată convocată în acest scop. În
DECIZIA nr. 130 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272171]
-
redus la formularea unor întrebări la care se așteaptă răspunsurile persoanei ascultate, iar grefierul de ședință trebuie să asculte spusele martorului și să consemneze declarația acestuia „întocmai și literal“. În acest fel, se asigură doar o respectare formală a principiului nemijlocirii administrării probelor, consacrat de art. 16 din Codul de procedură civilă. Acest principiu este încălcat întrucât ceea ce percepe judecătorul cauzei nu se mai reflectă, în mod necesar, în declarația scrisă de grefier, ceea ce poate genera mai multe inconveniente
DECIZIA nr. 279 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257321]
-
nu a reluat ... examinarea cauzei în locul său, astfel încât nu a existat nicio modificare în compunerea completului de judecată, cu excepția semnării deciziei respective de către un alt judecător, în locul judecătorului care se pensionase. Chiar presupunând că principiul nemijlocirii s-ar aplica în speță, Curtea constată că reclamantul nu a prezentat niciun fapt sau argument de natură să o convingă să ajungă, în prezenta cauză, la o concluzie diferită de cea la care a ajuns în Cauza Iancu. 62
HOTĂRÂREA din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254952]
-
și pe cel cumulativ-limitativ al demersurilor procedurale ce incumbă procurorului, care „remediază neregularitățile (...) și comunică judecătorului (... ) “. ... (ii) Din perspectiva unei interpretări istorico-teleologice se observă că instituția camerei preliminare a fost concepută legislativ, inițial, ca o etapă lipsită de oralitate și nemijlocire, în care cererile și răspunsurile participanților procesuali cu privire la chestiunile analizate în această fază se redactau în formă scrisă. În expunerea de motive la Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală s-a subliniat că, prin reglementarea acestei
DECIZIA nr. 23 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256972]
-
excepții referitoare la competență, la legalitatea sesizării instanței și administrării probelor. În cadrul procedurii simplificate, legiuitorul a permis ca inculpatul să cunoască faptele pentru care este trimis în judecată și să le recunoască, în condiții de contradictorialitate și oralitate și nemijlocire, acestea fiind garanții oferite de legiuitor. Legiuitorul a asigurat condiții suficiente pentru ca dreptul la apărare al inculpatului să fie protejat. Inculpatul este în măsură să înțeleagă că procedura simplificată este derogatorie de la procedura comună, acesta având posibilitatea de
DECIZIA nr. 250 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/262367]
-
Partea I, nr. 483 din 10 mai 2021, paragraful 18, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, sau Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek și Božičnik împotriva
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
60 și 61, sau Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovšek și Božičnik împotriva Sloveniei, paragraful 43). În Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, instanța de la Strasbourg a reamintit că, potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor. Totuși, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicție a schimbării compunerii completului de judecată în timpul
DECIZIA nr. 496 din 2 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263991]
-
nu este incompatibilă cu pronunțarea unei soluții de achitare ori de încetare a procesului penal. Această procedură de judecată constituie o excepție de la parcurgerea cercetării judecătorești în sensul administrării probelor în condițiile principiilor specifice fazei de judecată, respectiv principiul nemijlocirii, al publicității, al contradictorialității. ... 14. Pe de altă parte, instanța poate respinge cererea de judecată potrivit procedurii simplificate dacă apreciază că recunoașterea realizată de inculpat nu îndeplinește condițiile prevăzute de Codul de procedură penală, în sensul că nu este o
DECIZIA nr. 434 din 6 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264013]
-
alin. (3) din Codul de procedură penală vizează audierea inculpatului, ca act procesual plasat, de regulă, la începutul cercetării judecătorești. Aceasta din urmă are ca obiect readministrarea probelor care au fost strânse în cursul urmăririi penale, ca cerință a principiului nemijlocirii ședinței de judecată, în scopul perceperii de către instanță a probelor în mod direct și nemijlocit, dar și administrarea oricăror noi probe necesare în vederea lămuririi cauzei sub toate aspectele. Atât administrarea probelor strânse în cursul urmăririi penale, cât și
DECIZIA nr. 266 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258619]
-
prin prefirarea unor nuanțe sufletești. Dosarul de Securitate i-a dat autorului ocazia de a recapitula în nuanțe, ceea ce, în plan biografic, nu mai poate fi repetat. Și cum acolo unde am o nuanță am implicit un spirit care întrerupe nemijlocirea vieții, Dragul meu turnător e rememorarea în spirit a unei biografii culturale, un „nostos“ (întoarcere) cu rol evocator. Pînă în 1989, notele informative ale lui Chețan umpluseră un dosar suficient de consistent ca să declanșeze procesul unui nou „lot Noica“. Istoria
Delațiunea ca act spiritual by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3091_a_4416]
-
conștiinței, îndrituiește reflectarea să dobândească rolul de vehicol al instituirii noii obiectualități, atât în ce privește instituirea cauzalității, dar, mai ales, instituirea scopului. Ridicarea spre conștiința de sine e susținută pe consistența materială, pe datele obiectuale ale lumii ce ne atrage în nemijlocirea ființării ei, câștigându-ne participarea la propria-i aventură. În această ipostază privilegiată de expresie a societății, în care de multe ori chiar socialul apare ca destin imaginar, opera literară se oferă ca obiect al criticii sociologice. Actul critic întemeiază
LITERATURA OGLINDĂ CONCAVĂ A SOCIETĂŢII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361253_a_362582]
-
cu atâtea conflicte. [102] Raportarea noastră la veșnicia lui Dumnezeu este numai relativă, pe baza experienței „veșniciei” timpului liturgic al comuniunii în Biserică. [103] Timpul liturgic al Bisericii transformă succesiunea temporală în mărturie sărbătorească a prezentului mântuirii. Întruparea Logosului ca nemijlocire a comuniunii personale a ziditului cu neziditul, a Ierusalimului istoric cu cel ceresc, poate fi o nouă realitate existențială prin care se desființează continuitatea timpului, temporalitatea ca înrobire a „anteriorului” și a „posteriorului”, interpunându-se în timp durata unei comuniuni
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
veșnică” nu se referă la o prelungire nesfârșită și nelimitată a succesiunii temporale, ci la prezentul relației de dragoste, la acel mod de exitență care îl restabilește pe om în deplinătatea adevărului transpus în Ierusalimul pradisiac, edenic. Întruparea Logosului ca nemijlocire a comuniunii personale a ziditului cu neziditul, a Ierusalimului istoric cu cel ceresc, poate fi o nouă realitate existențială prin care se desființează continuitatea timpului, temporalitatea ca înrobire a „anteriorului” și a „posteriorului”, interpunându-se în timp durata unei comuniuni
AFLAT INTRE ISTORIE SI ESHATOLOGIE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 87 din 28 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367004_a_368333]
-
față de problematica atât de controversată a religiei. Un merit excepțional al autorului derivă din intenția de a decela în mod clar „abordarea mai mult filosofică și scolastică a dogmaticii ortodoxe” de adevăruri dogmatice experiențiale considerate „evenimente trăite în propria lor nemijlocire și realitate istorică”. În plus, autorul ponderează expresivitatea tendințelor apologetice ale catolicilor și protestanților care „nu voiau să recunoască valorile Orodoxiei” sau „nu reușeau să le recunoască”. În literatura de specialitate se resimțea lipsa unui cugetător de anvergură teologică și
CRISTINEL IOJA, O ISTORIE A DOGMATICII ÎN TEOLOGIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ, EDITURA PRO UNIVERSITARIA, BUCUREŞTI, 2013, 622 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1124 din 28 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347715_a_349044]
-
a trăirii în interval: cultura se constituie astfel ca drum către valorile de dincolo de ea (de la acelea ale cotidianului până la cele ale sacralității), mai degrabă decât ca scop în sine. Așadar, Cultura „este cea mai bună mijlocire atunci când îți lipsește nemijlocirea“, suport moral pentru fiul risipitor, a cărui condiție - și dificultate de fiecare clipă - este opțiunea. „Minima moralia este o suspinare, o chemare și o rugare pentru sănătatea morală care-i lipsește încă autorului“ (p. 162). Și lumii în care trăiește
ANDREI PLEŞU, MINIMA MORALIA, EDIŢIA A IV A, EDITURA „Editura Humanitas”, BUCUREŞTI, 2008, 162 PAGINI. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 440 din 15 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354806_a_356135]
-
De asemenea, în ceea ce privește continuitatea completului de judecată, instanța de control constituțional a făcut referire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care obligă la luarea în considerare a principiului continuității completului de judecată, prin prisma exigențelor regulii nemijlocirii ce decurge din prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenție (a se vedea Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, și Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovsek și Božičnik
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
60 și 61, și Hotărârea din 7 martie 2017, pronunțată în Cauza Cerovsek și Božičnik împotriva Sloveniei, paragraful 43). În Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, instanța de la Strasbourg a reamintit că, potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor. Totuși, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicție a schimbării compunerii completului de judecată în timpul
DECIZIA nr. 506 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295772]
-
32-34). ... 12. Textele legale criticate sunt contrare și art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece creează o situație discriminatorie pentru inculpații judecați în primă instanță de către Înalta Curte de Casație și Justiție, care nu se pot bucura de principiul nemijlocirii, spre deosebire de inculpații judecați în cauzele penale de competența instanțelor inferioare, care judecă în complete alcătuite dintr-un judecător unic, care, în prealabil, îndeplinește și atribuțiile funcționale de judecător de cameră preliminară. Sistemul diferit creat de legiuitor cu privire
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
de apel completul de judecată în camera preliminară este format tot dintr-un singur judecător. ... 16. Criticile privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, a accesului liber la justiție, la înfăptuirea justiției și la inamovibilitatea judecătorilor nu subzistă, întrucât principiul nemijlocirii vizează procedura de soluționare a fondului cauzei, iar judecătorul de cameră preliminară nu dezbate vinovăția sau nevinovăția inculpatului, deci fondul cauzei penale, ci numai legalitatea actului de sesizare, a probelor administrate și a actelor efectuate în cursul urmăririi penale. În
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
în fața cărora a avut loc dezbaterea, iar hotărârea judecătorească reprezintă actul final și de dispoziție al instanței prin care se soluționează cu autoritate de lucru judecat litigiul dintre părți. ... 33. Curtea a mai reținut că, drept efect al principiului nemijlocirii, se menține regula unicității completului de judecată, care trebuie să rămână același în tot cursul judecării cauzei. Continuitatea completului de judecată este prevăzută și de dispozițiile art. 11 din Legea nr. 304/2004 și se reflectă și în jurisprudența Curții Europene
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare la art. 6 paragraful 1 din Convenție. În Hotărârea din 2 decembrie 2014, pronunțată în Cauza Cutean împotriva României, paragrafele 60 și 61, instanța de la Strasbourg a reamintit că, potrivit principiului nemijlocirii, într-un proces penal hotărârea trebuie luată de judecătorii care au fost prezenți la procedură și la procesul de administrare a probelor. Totuși, nu se poate considera că aceasta constituie o interdicție a schimbării compunerii completului de judecată în timpul
DECIZIA nr. 184 din 8 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301294]
-
de contencios administrativ, reclamantul-autor al excepției de neconstituționalitate a criticat modul în care a fost administrată o probă sau un mijloc de probă într-un dosar civil de fond, nesoluționat, solicitând, în fapt, instanței de contencios administrativ să încalce principiul nemijlocirii administrării probelor, prevăzut de art. 16 din Codul de procedură civilă, care stabilește că „probele se administrează de către instanța care judecă procesul, cu excepția cererilor în care legea stabilește altfel“. ... 14. Totodată, Curtea reține că, prin sentința pronunțată în
DECIZIA nr. 501 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295862]