30 matches
-
Măcar pentru această amintire prăfuita și tot a meritat să votez www.sarcinaindoi.blogspot.com la RoBlogFest. Și pentru că-i cunosc pe autori și-mi sunt dragi, na! nepotism! klar! sună bine cantecu asta ... dar la text e un pic ... nemoral ..ținând că omul era însurat Defapt textu e un pic confuz .... Am inteles e că-i plăcea de un bărbat însurat ..și faptu că era însurat .... îi aducea tristetze ..dar nu calcă morală în picioare ... am înțeles? .... sau o calcă
Instrucţiuni de folosire a votului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82887_a_84212]
-
constituită în exclusivitate dintr-un habitat forestier de pădure bătrână caducifoliată, respectiv un arboret de fag, de productivitate superioară cu consistență plină. 2.5.2. Flora și vegetația Din punct de vedere floristic Rezervația Naturală Codrul secular Runc aparține etajului nemoral și se suprapune făgetelor de deal. În prezent nu există un inventar al speciilor existente în cuprinsul rezervației. A fost identificată prezența unei specii endemice, respectiv Cardamine glanduligera. 2.5.3. Fauna Conform fișei de evaluare, au fost identificate: a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269583_a_270912]
-
lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172186_a_173515]
-
lor. Configurația rețelei hidrografice și modul ei de organizare. Regimul scurgerii. Fluviul Dunărea (caracteristici hidrologice). Tipuri genetice de lacuri și repartiția lor teritorială. Marea Neagră. 4. Biogeografie. Succesiunea zonelor și etajelor de vegetație în România (zona stepei, zona silvostepei, zona pădurilor nemorale, etajul pădurilor, etajul subalpin și etajul alpin). Regionarea biogeografica a României. Protecția și conservarea biodiversității în România. Parcurile naționale. Rezervațiile biosferei: Delta Dunării, Retezat și Rodna. 5. Solurile. Zonalitatea, intrazonalitatea și azonalitatea. Solurile din România: clase, tipuri și răspândirea lor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172538_a_173867]
-
de 550 mm/an; b) rețeaua hidrografică este bogată, reprezentată de râul Mureș (cu debitul mediu de circa 80 m3/s) și de pârâul Valea Pețelcii (cu regim semipermanet pe aproape întreaga lungime a cursului); c) vegetația forestieră inițială (păduri nemorale) a fost înlocuită cu pajiști secundare xerofile și mezoxerofile valorificate ca fânețe și pășuni; d) soluri cu fertilitate medie (pseudorendzine, brune eu-mezobazice, negre clinohidromorfe și aluviale) utile pentru cultivarea plantelor. Pețelca, sat de agricultori români, a fost atestat documentar, pentru
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
secundare instalate pe locul fostelor păduri (24%). Urmărind repartiția vegetației distingem clar influența elementelor morfometrice - care imprimă zonalitatea verticală, dar și influența elementelor morfologice (bazinete, microdepresiuni), care produc abateri de la regula generală. Zonal, pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu: etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag), dintre speciile lemnoase mai amintind: Quercus robur, Quercus petraea, Fraxinus excelsior, Ulmus
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
relief desfășurate pe diferențe de altitudine. O serie de factori locali (petrografici, edafici, antropici), cât și condițiile climatice specifice bazinului , conduc spre diversificarea învelișului vegetal prin apariția de asociații vegetale și formațiuni cu caracter intrazonal. În funcție de acestea distingem: vegetația etajului nemoral, zona pădurilor montane de fag și a pajiștilor montane secundare, păduri colinare de fag și carpen, cât și pajiștile colinare secundare, zona pădurilor de stejar pedunculat în amestec cu carpen, păduri de gorun cu cerete, păduri de gârniță cu cer
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
podzolice s-au format în condițiile fitoclimatice ale pădurii de gorun sau ale pădurii în amestec de gorun și fag. Din punct de vedere al vegetației, regiunea satului Enăchești este situată în subetajul gorunetelor, relieful cel mai coborât din cadrul etajului nemoral, fiind constituit dintr-un amestec de quercinee, în special gorun (Quercus petrea) și fag (Fagus sylvatica), alături de carpen (Carpinus betulus), tei (Tilia tomentosa, T.cordata), frasin (Fraxinus excelsior). Subarboretul este format din alun (Corylus avelana), corn (Cornus mas), soc (Sambucus
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
teritoriul comunei a fost de 40,2 °C la data de 31 august 1938, iar cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
scumpia ("Cotinus coggyria"), mojdreanul ("Fraxinus ornus"), liliacul sălbatic ("Syringa vulgaris"), alunul turcesc ("Corylus colurna"). Vegetația din spațiul Parcului Natural Porțile de Fier este alcătuită din păduri, tufărișuri, pajiști și grupări ruderale. Pădurea domină peisajul general și aparține în majoritate etajului nemoral. Subetajul făgetelor se desfășoară între 500 - 1000 m, în structura pădurilor de fag european ("Fagus sylvatica") se mai întâlnesc fagul tauric ("Fagus taurica"), "Fagus moesica" și fagul oriental ("Fagus orientalis"). Subetajul pădurilor de amestec cu elemente termofile este situat la
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
crede că făcînd așa, copilul, crescînd mare, va avea totdeauna îndestulare de pîne și sare. Poporul crede că copiii care se necurățesc sau udă pe timpul săvîrșirii tainei sfîntului botez, crescînd mari, vor fi ușori de principii, vor duce o viață nemorală și vor avea copii nelegitimi. întorcîndu-se cumătrul cu finul său deja botezat de la preot și intrînd cu el în casă, îl pune pe masă pe lîna unui cojoc de oaie, ca copilul, crescînd mare, să aibă cinste cum are cinste
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
economică. În lumina celor afirmate mai sus, se impune condamnarea machiavelismului din politică, acesta promovând efectiv egocentrismul unor indivizi și interesele lor vădit materiale: MACHIAVELLI formulează precis și clar ideea că politica poate întrebuința pentru realizarea scopurilor sale și mijloace nemorale. Omul mare, conducătorul de stat, trebuie să unească deci forța cu lipsa de scrupule, să știe a fi rău la nevoie și să poată constrânge pe indivizi, căci «numai din necesitate lucrează oamenii morali»[...] Ideea rațiunii de stat, care predomină
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Zonarea și etajarea vegetației Unitățile zonale de vegetație se suprapun pe următoarele zone și etaje de vegetație: Unități zonale pe latitudine: 1. Zona de stepă 2. Zona de silvostepă 3. Zona pădurilor de stejari Unități zonale pe altitudine: 4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase) - a) subetajul pădurilor de gorun și de amestec b) subetajul pădurilor de fag și de amestec 5. Etajul boreal (al pădurilor de molid) 6. Etajul subalpin (al jnepenișurilor) 7. Etajul alpin Pădurea Vorona aparține zonei pădurilor
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
fie în armonie. Un conflict serios între cererile rolurilor semnificative va necesita cu sigurant] o rezolvare în termeni care transcend recurgerea la morală rolurilor. Dac] morală că rol este tot ceea ce înseamn] moral], atunci soluția va fi obținut] prin considerații nemorale. Pentru un utilitarist monist, dimpotriv], orice duce la rezolvarea problemei în mod rațional sau satisf]c]tor, va fi, ipso facto, o considerație moral]. S] vedem ce argumente aduc filosofii contemporani în favoarea viziunii conform c]reia exist] ceva aparte în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
venit din partea unui cet]țean. iii. Examinarea dezbaterii contemporane M] voi rezumă în urm]toarele rânduri la câteva comentarii asupra acestor argumente. Pentru început, s] presupunem c] unele domenii conduc c]tre divergențe mai frecvente între valorile morale și cele nemorale. Trebuie s] reținem aici dou] lucuri: aceste domenii sunt o problem] de contingent] istoric], iar frecvență apariției divergențelor nu coincide neap]rât cu frecvență schimb]rilor justificate ale domeniilor dominante. Politică poate fi foarte calm], dup] cum îmi imaginez eu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
aceștia este dac] judec]țile morale sau condițiile de adev]r, care conform descriptivismului le dau acestora înțeles, sunt sau nu determinate prin definiții (sau, măi inexact, explicații ale înțelesului) care se refer] numai la propriet]ți și adev]ruri nemorale. Naturaliștii cred c] acest lucru este posibil; intuiționiștii, dimpotriv], consider] c] asemenea definiții sau explicații nu pot cuprinde sensurile cuvintelor morale. De reținut ar fi c] disputa dintre naturaliști și oponenții lor intuiționiști nu este de aceeași natur] că cea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un exemplu brut, dac] explic]m înțelesul structurii „se cuvine” în propoziția „femeile se cuvine s]-si asculte soții în orice privinț]” spunând c] afirmația pe care o exprim] este adev]rât] dac] și numai dac] o conjuncție a afirmației nemorale este adev]rât], va trebui atunci s] specific]m aceast] serie de afirmații nemorale. Probabil vom spune c] afirmația este adev]rât] dac] și numai dac] soțiile care-și ascult] soții ar contribui la stabilitatea societ]ții. E posibil ca
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvine s]-si asculte soții în orice privinț]” spunând c] afirmația pe care o exprim] este adev]rât] dac] și numai dac] o conjuncție a afirmației nemorale este adev]rât], va trebui atunci s] specific]m aceast] serie de afirmații nemorale. Probabil vom spune c] afirmația este adev]rât] dac] și numai dac] soțiile care-și ascult] soții ar contribui la stabilitatea societ]ții. E posibil ca într-o societate dat] s] fie acceptat în mod general c] cineva se cuvine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
atitudinile sau sentimentele oamenilor - de exemplu, de a atribui oamenilor în general sau emit]torului unei propoziții, o atitudine sau un sentiment de aprobare sau dezaprobare a unui anumit act. Acesta se vrea înțeles că o afirmație a unui fapt nemoral, psihologic despre vorbitor sau despre oameni în general - un fapt care ar putea fi descoperit prin observație introspecție raportat]. Astfel, teoria este una naturalistic]. Dar faptul în discuție (care stabilește adev]rul unei judec]ți morale, si este astfel condiția
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru ambele risc] mari confuzii. Nedescriptivismul poate fi și el subdivizat. Primele versiuni, în mare parte forme ale emotivismului, erau în mod esențial iraționaliste. Dup] respingerea p]rerii potrivit c]reia judec]țile morale sunt echivalente cu afirmații ale faptelor nemorale (naturalism) și a p]rerii c] acestea sunt sui-generis afirmații despre fapte morale perceptibile prin intuiție sau apel la convingeri (intuiționism), au concluzionat pripit c] cineva nu poate medita asupra problemelor morale; judec]țile morale sunt expresiile atitudinilor iraționale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cuvine” exist] implicit un principiu care spune c] afirmația se aplic] tuturor situațiilor similare. Această înseamn] c], dac] afirm: „Acest lucru se cuvine s] fie f]cut: dar ar putea exista o situatie exact că aceasta în ceea ce privește propriet]țile ei nemorale, dar în care persoana corespondent], care este exact ca persoana care se cuvine s] fac] acest lucru în aceast] situație, nu se cuvine s]-l fac]”, m] contrazic (Hâre, 1963, pp. 10 și urm.). Ar fi și mai clar dac
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau doar explică în cadru limitat c] dețin condiții de adev]r și sunt adev]rate sau false, poate fi folosit pentru a pune în lumin] mult disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
disputată întrebare dac] „se cuvine” deriv] din „este” (judec]ți morale din fapte nemorale). Date fiind aceste tr]s]turi ale judec]ților morale, e ușor de înțeles de ce oamenii ar fi crezut c] acestea deriv] din judec]ți descriptive nemorale, fie în mod deductiv cu ajutorul unei definiții naturaliste, fie apelând la un principiu moral a priori sintetic adoptat prin intuiție. C]ci, cum ar putea spune cineva din Arabia Saudit], este evident c] dac] o soție nu își ascult] soțul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
actuale, dar convingeri și sentimente profunde potrivit c]rora asemenea comportament este cerut - c] îndep]rtarea de acesta este împotriva conștiinței. E ușor de observat cum oamenii devin naturaliști sau intuiționiști și, în ambele cazuri, cred c] niște premise faptice nemorale fac niște concluzii de tip „se cuvine” inevitabile. Prescriptiviștii trebuie s] nege acest lucru, deoarece susțin c] judec]țile morale oblig] vorbitorul la motivații și acțiuni, dar faptele nemorale prin ele însele nu fac acest lucru. De aceea judecată moral
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sau intuiționiști și, în ambele cazuri, cred c] niște premise faptice nemorale fac niște concluzii de tip „se cuvine” inevitabile. Prescriptiviștii trebuie s] nege acest lucru, deoarece susțin c] judec]țile morale oblig] vorbitorul la motivații și acțiuni, dar faptele nemorale prin ele însele nu fac acest lucru. De aceea judecată moral] introduce un element suplimentar în gândire (elementul prescriptiv sau motivațional), care nu exist] în simplă descriere a faptelor. Dar prescriptivistul, dac] ar fi s] câștige, va trebui s] ofere
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]