39 matches
-
fi alături de noi a vorbit puțin dar elocvent: „Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gandești bine, au fost niște apostoli, care au îndurat sărăcie și batjocura, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit sa-și îndeplineasca, cu bine, menirea...“ Mihail Sadoveanu, „Domnul Trandafir“ Scriitorul și jurnalistul Ioan Romeo Roșiianu animat de dragostea pentru literatură a chemat scriitori români de pretutindeni să picteze prin slove cununa
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]
-
altă grija decât să ne spuie istorii mișcătoare. Ca dânsul poate au mai fost mulți. Și toți, dragă prietine, când te gândesti bine, au fost niște apostoli, care-au îndurat sărăcie și batjocură, care au trecut printr-un vifor de nemulțămiri și vorbe rele, și care totuși au izbutit să-si îndeplinească cu bine menirea...", scria Mihail Sadoveanu. Dar domnul Trandafir din Capitală nu a fost profesor. A terminat Facultatea de Fizică și a lucrat la IPRS Băneasa. A fost disponibilizat
Bătrânul din Parcul Circului: Final fericit și stranii coincidențe by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77746_a_79071]
-
sinteză a două continente, Asia și Europa: "Priveliștea Constantinopolii pentru observatorul seriu, este priveliștea vieții omenești; acum te saturi de neplăceri, acum obosești la singura idee a suirilor și a coborărilor ei multiplicate, acum te împaci cu toate și uiți nemulțămirile în fața frumusețelor încîntătoare ce-ți lovesc sîmțurile, în preajma unei naturi ce își desfășură măreața armonie prin însăși confuzia ei, unei naturi ce întrece paradisul cel visat, a unei mări care reflectează coloarele cerești (...)." (Cap. X; Cap. XII). Pornit de la Iași
îndrăgostitul de Stambul: Dimitrie Ralet by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8095_a_9420]
-
ortografice la Academie și despre implicațiile involuntar anecdotice în comitetul de direcție al Teatrului Național. Cel mai tare îl supără zarva scriitorilor pentru acordarea unor pensii, întotdeuna nemulțumiți: ,E de mirare lipsa de înțelegere și de inteligență a acestor breslași. Nemulțămirea lor e aproape tragică, dacă n-ar fi ridicolă. Pretenția de a fi categorisiți conform judecății lor despre valoarea proprie încununează totul: și lipsa de demnitate, și de conștiință, și de omenie și tot" (p. 276 și 278). Iubitor de
Sertarele unui clasic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11118_a_12443]
-
Însă bulgarii o luaseră a nume de rău domnitorului lor, Boris, că-i silise să primească o religie care punea frâu poftei lor de a prăda și dorului lor de răzbunare contra numeroșilor inamici. Boris, neprimind sprijin de la greci contra nemulțămirii manifeste a poporului său, cercă ajutor la împăratul romano-german și la papa, apropiindu-și țara de biserica apuseană, deși tocmai atunci se aflau preoți greci în țară-i. Misionarii, trimiși numaidecât în Bulgaria din partea papei, începură lupta contra bisericei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
persoana frățîne-său Mohamed din Asia; de acuma-nainte însă spiritul iscoditor al lui Mircea știu să deștepte pe un al doilea rival mai puternic în fratele său Musa, pe care-l pofti cu acest scop dincoace în Europa. Pentru Mircea nemulțămirile provinciilor europene din Turcia contra lui Suleiman nu erau o taină, deci se puse cu tot dinadinsul să înfrîngă cu desăvârșire puterea zguduită a acestui regent, din a cărui apropiere și tendențe de lățire nu putea să răsară decât rău
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nume de rău omagiul prestat regelui Sigismund și de-a căreia putere căta să se teamă cu atât mai mult cu cât mai ușoară era năvălirea în Moldova despre învecinata Podolie, adecă chiar de la granița țării sale. Supărarea Poloniei și nemulțămirile dinlăuntru în contra lui Ștefan Vodă le mai ațâță mai presus de toți un frate mai mic și cel mai primejdios rival al lui, Roman, care și izbuti să puie la cale o răscoală pentru răsturnarea domniei. Ștefan ceru, dar prea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
un comisariu pre un țeran venind de la măcelărie cătră casă, l-Întrebă: Ce duce? Țeranul răspunse cu mânie: - Carnea ce o-am cumpărat de la măcelariu! Comisariul, uimit de tonul În carele Îi dedese țeranul răspunsu’ și voind să știe cauza nemulțămirii lui, l-Întrebă mai departe: Nu cumva ar fi carnea prea scumpă!? Observație Uneori, la transcrierea textelor e nevoie de lungi note explicative. Aici sunt doar câteva precizări lingvistice, literare, istorice etc. Bibliografie specială Asan, F.; Gh. Bulgăr; Căplescu, C.
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
și cu omul toropit, prin fumul burniței. Boierul, tăcut, își întoarse calul și apucă prin pădure, prin răceala pătrunzătoare, prin oftările domoale ale adâncului. Mergea în pas, gânditor, și-și simțea mădularele amorțite. Ș-avea și-n el ca o nemulțămire nedeslușită. Și parcă și de el însuși și de roibul care-l purta de jumătate de zi, ud și flămând, îi era milă. Poate s-ar fi bucurat de focul din vatra chihaiei- dacă n-ar fi avut a veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că dăm zestre numai cinci sute de lei? —Știe. Dar el mi-a spus numai așa: Am un mire pentru fata ta... —Și nu l-ai întrebat de nume? — Nu l-am întrebat... —Leiba! tu totdeauna faci așa!... strigă cu nemulțămire nevasta. Iar jupitorul își aduse aminte că mâncase o jumătate de scrumbie cu ceapă; și-ndată începu să se învârtă căutând ceva; apoi își răsuci țigara și ieși tropăind ca să se ducă la șfertul lui de vin. După ce plecă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Și tot ce-i în casă eu am ținut, eu am făcut... Am să fiu eu vrednică, de-oi trăi, să muncesc pentru cel ce-a veni... Cum a vrea Dumnezeu și Maica Domnului! Ion Rusu prinse a mormăi cu nemulțămire prin casă, se întoarse în loc cu o privire de mânie spre fiică-sa; dar Tudorița închisese ochii, și pe obrazu-i palid, ca niște dungi albastre, se cunoșteau semnele bătăii trecute. În ziua aceea n-a mai spus nici un cuvânt; a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cu ochii din prag. El își puse gluga peste căciulă și porni, lunecând la fiecare pas. Se lăsa la vale, spre adăposturile vitelor, gânditor. Deodată, amintindu-și de ziua de toamnă în care simțise dragostea, se înegură și o mare nemulțămire îl cuprinse. Iarna-i grea pentru oamenii nevoieși, care duc sub pământ viață de cârtiță. Apropiindu-se de vitele lui, văzu pe Faliboga care sta călare lângă șuri și-l aștepta prin ploaie. Da’ aista ce mai vrea? mormăi el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
odihnească. Dacă mâni dimineață nu-i ceață, putem să ne coborâm. Unde? întrebă Culi a doua oară, ridicând glasul. Se uita când la una, când la alta. —Tu, băiete, nu ești în apele tale, îl înfruntă bătrâna, privindu-l cu nemulțămire. Te întreb ce ai, nu răspunzi. Îți vorbim limpede și nu pricepi. Unde putem să ne ducem, decât unde e nevoie? Aici, în pustie, Ana se prăpădește; ți-am spus asta și ieri și alaltăieri. Tu nu vrei să pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Culi, că-i ursul acela pe care îl socotea el al lui. Am văzut ursul, a zis el cătră nana Floarea. —Care urs? tresări ea. —Ursul meu. Când a spus el întăi asta, nana Floarea și-a plecat nasul cu nemulțămire la lucrul ei. Culi râdea. —Mai bine te-ai gândi la altele... îi zise maică-sa. —La care altele? Eu mă gândesc la ale mele, care sunt pădurea și dihăniile. Se poate, dar să nu uiți, Culi, că mai sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
sub următoarea adresă: M. Eminescu, poste restante, Filiași. Nu uita și răspunde, ca să văz de-ai primit această scrisoare. Al tău amic M. Eminescu 165 [ION CREANGĂ] București, 25 decemvrie 1878 Dragă Creangă, Nu știu, dacă ai cauze deosebite de nemulțămire împotriva fiu-tău, dar oricare ar fi acelea te rog să le treci cu vederea și să-i trimiți din când în când parale pentru trebuințele lui estraordinare; mai cu samă însă acuma de sărbători. I-ar trebui de pildă
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
de-a [o-]ngreuia prin nefolositoarea mea esistență. Nu crede însă cumc-o fac din impuls propriu. Deja de la al 14-a și pîn' la al 20-lea an* mi-am câștigat pînea singur, într-o viață aventuroasă și plină de nemulțămiri, și am făcut-o aceasta cu deplina conștiință a sacrificiului, iar nu din capriții copilăroase, precum protestam foarte des față cu cunoscuții mei, căci voiam mai iute să trec de-un lucru rău decât de fiul unui om sărac și
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
gâscă scîrșnea pe hârtia vânătă și grunzu - roasă or suna izbită [de] călămările pline c-o cerneală cleioasă și oțetită. În urmă el închise manuscriptul vechi, plin de note marginale scrise foarte mic și legat în pergament; îl aruncă cu nemulțămire peste o claie de cărți și-și netezi barba cu espresia unei profunde neîndestuliri cu sine însuși. Moș Iosif avea un defect foarte mare. Cu o maistrie rară el știa să se înșele pe sine însuși. Toate deslegările pe care
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
care auzea și el, și-ntre cartea cărților, dar o găsea între biblie și-ntre ceea ce mulți din oameni se sileau, după el, a găsi în aceste esperiențe. Aceste fundamente a caracterului său sufletesc erau acuma, la bătrânețe, rădăcina unei nemulțămiri pe care el nu știa să ș-o esplice. Orcînd venea în contact cu vun om tânăr de care se lipise ideile Apusului, el se simțea lovit de o lume cu totul nouă în toate ale ei, o lume nu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
suplici s-au dat Porții tot asupra acestui obiect. Înalta Poartă să ni permită a o întreba dacă aceste plângeri a unei populații întregi se consideră, sau se pun ad acta. Sigur este că această stare de lucruri produce o nemulțămire deosebită și o mare neîncredere în populațiile acelor două vilaieturi. Iar foaia oficială a ministerului de război, "La Verite", luând act de acel articol, spune lucruri care par a fi icoana unor stări nu numai turcești: De când am început a
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rachiu, li s-a introdus o administrațiune și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de administrațiune ungurească guvernul a fost silit să trimată comisariu guvernial acolo, ca să studieze situațiunea și oamenii, să demisiuneze și să numească noi diregători. O cârpeală după alta, care însă toate nu vor produce mulțămirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate faimele eronate, câte se lățise în această privire. De la un timp încoace atât pedagogul cât și maistrii au fost denunțat direcției faptul că între elevi sunt câțiva malcontenți cari refuză a se supune regulamentului disciplinar al școlii. Izvorul acestor nemulțămiri se zice să fi fost niște instigațiuni din afara de școală, deci în afară de cercul de privighere al autorității școlare. Aceste acte de nesupunere se repetau tot mai des, încît pedagogul și maistrii s-au văzut siliți a raporta consiliului de disciplină
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sa, care dorește războiul. Guvernul rusesc e într-o poziție atât de grea, încît nu mai poate tăinui celor mai buni amici ai lui adevărata stare de lucruri dinlăuntrul țărei, ci trebuie din contra să mărturisească teama lui de izbucnirea nemulțămirilor și propria slăbiciune. Tot "Gazeta de Colonia" primește o telegramă din Berlin, dintr-un izvor desigur vrednic de credință. Aceasta din urmă spune că nu e fondată știrea că Anglia în tratările ce le-a avut cu Rusia au renunțat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în care nici un fel de guvern n-ar fi cu putință, în România nu avem a ne plânge de asemenea dispoziții, deși, cu limbagiul înverșunat pe care jurnalistica 'l ținea mai nainte, mai că ne-am fi așteptat să vedem nemulțămirile manifestîndu-se într-un mod neregulat. Pe de altă parte ofertele particularilor pentru echiparea armatei sunt foarte numeroase: în toate zilele Monitorul și ziarele din București înregistrează daruri de cai și bani pentru armată. [1 mai 1877] UN MATERIALIST ROMÎN Se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este tiranizarea popoarelor sub piciorul a două elemente numeric - neînsemnate și urâte de toți din cauza suficienții și aroganței lor. Aceste dezvoltări ni s-au părut necesare pentru a ilustra pericolul la care monarhia s-ar espune intrând în luptă cu nemulțămirea generală a popoarelor. Arhiducele Albrecht au auzit deja, la Agram, cîntîndu-i-se imnul rusesc. Unde? Într-o țară care are o autonomie oarecare, va să zică e întrucîtva mulțămită. Nu va fi mirare dacă trupele rusești, intrând în Austria, ar fi întîmpinate de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și alți megiași împregiurași, să facă cercetare și să măsoare moșia cu stânjenul domnesc în lung și în lat pe câte locuri va cere trebuința, să le aleagă părțile și să-i împace, astfel încât să nu mai rămână „pricină de nemulțămire”. Anul următor, banul Petrache Negrea, în calitate de hotarnic, măsoară și hotărnicește giumătate de moșia Umbrăreștii, partia din gios ci esti răzășască astfel: -trăsura întăi (...) la malul Bârladului; -a doua măsurătoare se face „prin Baltă și prin dreptul fântânei lui Guneș” (probabil
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]