146 matches
-
cu surle și trâmbițe, după ce, în urmă cu câteva luni, începuse pregătirea psihologică a opiniei publice. După cum merg lucrurile, singura problemă e de natură tehnică: dacă să se taie trei sau patru din zero-urile care au îngreunat spinarea personalităților nemurite pe bancnote. Părerea mea e că ar trebui tăiate vreo douăzeci, pentru a stabili o echivalență decentă între valoarea pretinsă a leului și puterea lui de cumpărare. Că la mijloc e vorba de încă una dintre șmecheriile puterii nu e
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
unde personajul eșuează: anume el se salvează de moartea atotputernică și eternă care pândește din toate paginile romanului, scriind până în ultimele clipe la această carte iar apoi încredințând-o fiului său adoptiv spre a-l reda vieții și a-l nemuri. Radu Bercea, Luminița Munteanu (ed.), Annals of the Sergiu Al-George Institute, vol. IV-V, 1995-1996, 199 pag.
Lampedusa văzut de români by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14081_a_15406]
-
orânduire mai bună. Nu se poate ca marii scriitori de azi să gândească altfel. Cu toate necazurile care mai există, nu-și schimbă crezul, conștiința politică". Frumoase cuvinte, pentru care nu putem fi decât recunoscători Securității de-a le fi nemurit. Ele arată în ce măsură ticăloșia cuprinsese societatea românească, dar și cât de dornici erau unii mânuitori de condeie de a se pune la dispoziția brațului înarmat și criminal al comunismului. Beneficiind cu ghiotura de astfel de "analiști", devine limpede cum de
Consilierii Securității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10385_a_11710]
-
Maria Toacă, în octombrie 2011 -, dar el nu-și uită binefăcătorii, însă nici călăii”. După ce subliniază că proiectul privind turnarea filmului (docudramă) despre Traian Popovici a fost generat de constatarea că primarul Cernăuțiului a salvat mai mulți evrei decât Schindler (nemurit de regizorul Steven Spielberg în vestita peliculă Lista lui Schindler), dar gloria lui Traian Popovici ,,e de o rezonanță nemeritat de slabă” -, Maria Toacă dă o informația de impact maxim: ,,Rolul lui Traian Popovici s-a oferit să-l joace
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
bazându-mă pe adevărul inconstestabil că există un astfel de neam. Deși nu m-am născut în Orașul cu salcâmi, cum a denumit Mihail Sebastian, Brăila, ci într-un sat din apropiere, bântuit de Ciulinii Bărăganului, pe care i-a nemurit Panait Istrati, mă consider integrat în această zonă umană, în mirajul portului de la Dunăre unde am urmat Liceul "Nicolae Bălcescu", de strălucit renume, și unde mi-am înfiripat primele visuri literare. Adevărul despre neamul brăilenilor l-a relevat și N.
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
sale. A devenit, în felul acesta, engleza mai puțin onorabilă și mai puțin eficientă? Dacă da, i-aș fi recunoscător autorului articolului cu titlu atât de jucăuș, "Limba lui Ungureanu", să-mi traducă pe loc, fără dicționar, sensul următoarelor cuvinte, nemurite de pana "basarabenilor" Ion Creangă și Sadoveanu: "răzlog", "opsŕs", "năjit", "chiclŕz", "evghenist" și - că tot ne dăm virtuozi într-ale Albionului - "anglěe".
Cât de "ușoară" e limba română? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10552_a_11877]
-
poartă, pasăre măiastră pe-aripi de vânt? spre care orizont îți torci plutirea-n zarea cea albastră? în urma ta ard cuiburi părăsite sub arșițe din care ning doar colburi de amintiri în neanturi troienite vei rătăci, pribeag fără de ușă? sau nemuri ca Pheonix, prin cenușă? *** Volumul "În valea umbrelor" Referință Bibliografică: ce dor te poartă ... Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1551, Anul V, 31 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate
CE DOR TE POARTĂ ... ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382677_a_384006]
-
de lume Dincolo de uși celeste, în noapte voi fi eu, Să îți absorb sărutul sacru, cu gust de minereu Să explodăm la unison, să ne uităm de nume... Îndreaptă-ți curajos iubite, spre supernove zborul Acolo-i veșnicia noastră și nemurim pe rând Pe patul țintuit cu stele adorm cu tine-n gând Desăvârșirea s-o visez, Era Iubirii, Dorul... Antonela Stoica 20 Februarie 2017 © Foto: Calea Lactee și Andromeda Referință Bibliografică: ANDROMEDA / Antonela Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2244
ANDROMEDA de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382811_a_384140]
-
ar fi de nestăpânit” (El, Mântuitorul preamilostiv). ”Ce-s fără Tine, Bunule Domn?/ Pulberea zilei în vânt/ O adiere înspre pământ/ Gând fără noimă” (Lacrimi n-ajung să mă bucur de Tine), ” A rămas pentru omenire/ Gândul bun spre a nemuri/ Crezul sfânt în mântuire” (Lumea întreagă Te cinstește). Traducerea în limba engleză, inspirat realizată de către Liviu Ivan sporește profunzimile de gând, de sentiment, de emoție și de trăire. Această nouă perspectivă aduce un plus de lumină ideilor enunțate, fie în
Rugăciune în versuri … Ca tămâia înaintea ta [Corola-blog/BlogPost/92661_a_93953]
-
ușurare, o clipă mai fecundă, Trăind în așteptarea odihnelor cerești Cu bucuria-n suflet ce-n chip plăcut inundă.” (Motiv de meditație I) Să nu ne pierdem cu firea, o speranță există: „A rămas pentru omenire/ Gândul bun spre a nemuri/ Crezul sfânt în mântuire.” (Lumea întreagă Te cinstește). Crezul creștinului este munca și răsplata viitoare. Speranța se află la sfârșitul vieții. Adevăruri eterne, rostite simplu, nu declamativ, nu imperativ, dar ferm, se regăsesc în poemele creștine ale părintelui Radu Botiș
Radu Botiş: „Ca tămâia înaintea Ta“ Editura Ariadna, Baia Mare [Corola-blog/BlogPost/92669_a_93961]
-
Acasa > Stihuri > Semne > DOAMNĂ-TOAMNĂ Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1390 din 21 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Doamnă-Toamnă ia cu tine, tristețea din sufletul meu! Dar lasă-mi gânduri senine, să-ți nemuresc destinul tău! Din soartă să-mi iei povară ce se ascunde-n anii grei! Dă-mi iubirea de fecioară, în versuri să îi ard scântei! În gând să le pun căpătâi, pentru nopți de insomnie. În suflet de-ai vrea
DOAMNĂ-TOAMNĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383792_a_385121]
-
târzior scris, de om, cu degetul pe nisip, ori cu fum, pe pereții peșterilor de-o vârstă cu lumina, încrustat cu briceagul pe răbojul vremii, incizat pe piele de mamut, zimbru sau cămilă, în piatră sculptat, pictat pe papirus ori nemurit pe tăbliță de ardezie, pe hârtie ori, mai nou, pe vreun suport electronic... Jucând, aproape galeș, inocența travaliului de creație literară ce n-ar putea stârni interesul semenilor, autoarea se întreabă: ,, Apoi, ce nevoie ar avea oamenii de câteva pagini
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
sânii tăi, iubito, gutui amărui,/ îi pun în pictură, îi pun în poveste,/ muzici dragi pe unde/ să nu-i scapi prin frunze/ pitulici cu creste galbene, domnească/ până când a veșniciei aripi dantelate/ vrea să-i întomneze, vrea să-i nemurească’’. Poezia cu titlul ,, Nudul culcat al lui Modigliani’’ (pag. 153) este urmată de ,,Autoportret cu Marc Chagall’’, artistul plastic plecat din spațiul spiritual rusesc, pentru a realiza - printre multe altele - vitralii dumnezeiesc de frumoase și alte ,,ferestre onirice’’ (dar de
,,Poemele fiinţei’’ de Mariana DIDU [Corola-blog/BlogPost/93548_a_94840]
-
autoîncuraja, rostind, ca sub hipnoză: „Suferințele îl întăresc pe om și sunt uneori mai necesare decât orice plăcere, pentru formarea unui mare caracter” - concluzie de viață la care ajunsese BRÂNCUȘI pe la mijlocul veacului trecut, dar pe care, cu decenii înainte, o nemurise în ,,Cumințenia Pământului”, expresie și simbol al înțelepciunii urmașilor daco-geto-tracilor, a luminii pururi vii din Spiritul Arhaic al stră-românilor de acum 15.000-13.000-8.000 de ani, de când au întemeiat Europa Veche, migrând, concomitent, spre Vestul și spre Nordul bătrânului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93615_a_94907]
-
Arnautoii din Nucsoara și ceata lor, “Haiducii Muscelului”, nemuriți prin ansamblul monumental de la Valea Mare Pravăț 16 aprilie 2016. O zi cu soare, soarele dreptății, menită să-i reunească acasă, în Muscelul tragediei de odinioară, pe toți cei executați la Jilava și fără de morminte, cu cei care și-au
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
din Câmpulung-Muscel tace în continuare. Nici măcar nu pune la loc tăblițele de semnalizare a străzii „Haiducii Muscelului”, dispărute de 3 ani. Crede că monumentul inaugurat azi leagă printr-un arc simbolic pe cei ce și-au jertfit viața în 1916, nemuriți în osuarul de la Mausoleul de la Mateiaș, făuritori prin jertfa lor ai României Mari, de cei care în anii ’50 le-au urmat exemplul. În 1916 au spus “ Pe aici nu se trece”. Azi, in 2016, noi le spunem: „Pe aici
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
de urbea lui Ilie Boca, onorat de admiratori inimoși printr- un muzeu ad hoc, George Apostu se împărtășește, deopotrivă, din plămada gingașă, statornică totuși, a unei atare sinteze, îngemănînd fără emfază natură și istorie. Un proiect de monument, care să nemurească fapta marilor viteji și cugetul cuprinzător, îndrăznind pînă la jertfă, Apostu îl concepuse pentru Mihai Viteazul și cîmpul de la Șelimbăr. Dacă am fi în stare să-i dăm viață, dincolo de pitorescul recuzitei, am ilustra plenar logica acestei ecuații, pe care
Locuri care ne iubesc by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4451_a_5776]
-
marii poezii. Precum am mai amintit, sumerienii, popor misterios, risipit finalmente pe o mare arie geografică (pare-se, până în Scoția), au avut o viziune profund pesimistă despre sensul vieții omenești. Mărturie epopeea Ghilgameș, care întrunește ideea ratării de către erou a nemurii printr-o eroare minoră, prezența șarpelui ca simbol al acestei erori, cruzimea unei zeițe, care se răzbună pentru faptul că i-a fost respinsă dragostea și, mai presus de toate, viziunea prieteniei care înfruntă destinul fatal al omului trecând peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Teodor Vârgolici În mod firesc și totodată lăudabil, cercetarea vieții și operei lui Panait Istrati constituie o preocupare constantă a spiritualității din zona plină de farmec insolit a orașului Brăila, pe care marele nostru scriitor a nemurit-o în literatura română și universală. Printre cei care se dăruie cu pasiune și competență relevării a noi coordonate istratiene, la loc de frunte se situează și Maria Cogălniceanu. Pe lângă intervențiile sale publicistice și comunicările la colocvii din țară și
Panait Istrati în posteritate by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9939_a_11264]
-
vâneze cu invectivele lor, sporindu-i, indirect, vizibilitatea, notorietatea și popularitatea. Alex Ștefănescu este, în lumea literaturii, genul de personaj care nu lasă pe nimeni indiferent. Unii îi sunt prieteni, alții dușmani de moarte (cei neincluși în Istorie și cei nemuriți în cartea Ceva care seamănă cu li-teratura sau în rubrica Tichia de mărgăritar din România literară). În fine, mai există o categorie, a celor care îl cultivă cu speranța secretă că i-ar putea intra în grații și că în
Secretul lui Alex Stefănescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8913_a_10238]
-
nici alta, dar, firește, fiind o carte scrisă în vremea din urmă, viziunea autoarei este mai apropiată de cea de-a doua categorie amintită. Există și în versurile Marianei Codruț o Românie a tranziției care nu diferă mult de cea nemurită în versurile poeților generației 2000: "noaptea începe simfonia apei în țevi/ și în veceurile gâlgâitoare, simfonia râsetelor/ înfundate și a paturilor scârțâind, peste care/ muzica de jazz a țipetelor Ťnu da, tată!ť/ și Ťfutu-ți, curva dracului, nu m-ai
Drumul spre sine by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9560_a_10885]
-
aluzii ironice la povestea lui Lewis Carroll, pista este repede abandonată de autoare și uitată de cititor. Pe neobservate, cartea Iolandei Malamen ajunge să se înfunde într-o realitate românească - socială și politică - tot mai nămoloasă. România prozatoarei este cea nemurită în versurile - pentru unii scandaloase - poeților generației '90 (Mihail Gălățanu, de pildă) sau în scrisorile către Al. Paleologu, publicate de Horia-Roman Patapievici în prima parte a controversatului său volum, Politice. Este o țară a iluziilor pierdute, a nefericirii înscrise definitiv
Discover Romania by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9648_a_10973]
-
Pe Îngereasă, pe Fecioară, pe Mărie o va descoperi chiar în hărmălaia tîrgului, a iarmarocului, a drăgăicii. Nici că se poate desfereca din verdele ochilor de zugrav de biserică. O iubește cu bărbătească blîndețe și o face să rodească. Îl nemurește biologic prin trei copii frumoși. Copiii frumoși se zămislesc dimineața. Îngereasa (Fecioara, Măria) îi devine altar. Urcă în frescele bisericilor de țară, în chip de sfîntă/sfinte: ca Elena, Marta, Xenia; ca Teodora și Teodosia și Teodula și Tomaida; ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
pe stăpânii noștri de frig, De ochiul cel rău al arșiței verii, De zgomot, de moarte, de noapte, de zi, De gâturi de gâște, De gâturi de gâște. Râdeam și plângeam odată cu ei. Înduram în tăcere lumea lor ne-nțeleasă Noi nemuream în huzur, dar în ei, De cum se nășteau, moartea rânjea; O clipă mai scurtă, o clipă mai lungă De-aici, pân-acolo și fu întreruptă. Cohorte întregi de urmași și de neamuri, Crezând că sunt unici, tineri și veșnici, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
renaștere. Obraznică prin expunere, îndrăzneață prin comportament. Altfel, n-aș fi colaborat cu lumea. Și n-aș fi trecut încântător prin vremea searbădă a tinereții. Și deși capul iubitei mele tuciurii era gol ca un electron, mă străduiam să-i nemuresc nimicul transformându-l în enigmă. Creându-mi astfel scopul de a munci pentru a-l decodifica. Efortul depus îmi umplea timpul care și așa trecea degeaba. Deși convins, de fapt clădesc ceva mai etern decât piramidele! În substanța invizibilă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]