146 matches
-
mânăstiri zidind în muzeul acestora picătura de nemurire a picturilor sale, mulțumind Tatălui pentru rodirea și ocrotirea gândului bun. „Te caut în Sfânta Liturghie / Începută în sunet de clopot.” (Te caut, pag. 41). Se înclină în fața pânzei albe, care-i nemurește visele: „Încă o pasăre - / Se oprește în grădina mea, / Lângă celelalte păsări tăcute - / Ca-n uleiurile mele nepictate” (Peisaj, pag. 10). Autoarea este mulțumită de bucuria de a avea cui să-i împărtășească trăirile sale. Poate fi un interlocutor cu
POEZII PASTELATE -CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ de LUCIA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Poezii_pastelate_constanta_a_lucia_patrascu_1393332045.html [Corola-blog/BlogPost/353702_a_355031]
-
lui Socrate că el nu face decât să pună întrebări, a primit răspunsul: Da, ai dreptate, dar știi cât de greu este să pui o întrebare înțeleaptă? Cam în acest fel sunt și fotografiile bătrânilor surprinși de ochiul artistei și nemuriți în memoria camerei foto. O impresionantă sursă de întrebări înțelepte. Primită de curând, fotografia de mai sus poartă titlul: Privind spre viața de dincolo. Ca de obicei pare ceva absolut banal. O femeie în vârstă părând a duce cu ea
NATALIE SCHOR NE INVITĂ SĂ ARUNCĂM O PRIVIRE DINCOLO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Natalie_schor_ne_invita_sa_aruncam_o_privire_dincolo.html [Corola-blog/BlogPost/366658_a_367987]
-
domeniu, 25 contribuții personale publicate și 7 cărți tipărite. Toată această lucrare, în ansamblul ei, caută și încearcă să arate importanța Sfintei Euharistii în viața creștinilor, altfel spus, în viața Bisericii. În acest context ea arată rolul Sfintei Euharistii - Taina nemurii și a vieții celei veșnice, în creșterea spirituală sau duhovnicească a credincioșilor, totodată subliniază faptul că această Sfântă Taină este una indispensabilă dobândirii mântuirii în Împărăția cea Sfântă și Veșnică a Împărăției Cerurilor. Prezentând, în cele ce urmează, structura acestei
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
din 795 note bibliografice, 275 de referințe sau repere bibliografice, din care 115 cărți, 95 reviste, 30 articole în domeniu, 25 contribuții personale publicate, precum și 7 cărți tipărite. Așadar, lucrarea de doctorat pe care o prezentăm, intitulată „Sfânta Euharistie - Taina nemurii. Rolul ei în creșterea duhovnicească a credincioșilor”, dorește să se înscrie pe linia tuturor celor prezentate mai sus. Adică, această alcătuire de citate, de referințe bibliografice și principii teologice, adunate în lucrarea de față, abordează, cu precădere, aspecte diverse legate
SFÂNTA EUHARISTIE – TAINA NEMURIRII. ROLUL EI ÎN CREŞTEREA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1105 din 09 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sfanta_euharistie_taina_n_stelian_gombos_1389254379.html [Corola-blog/BlogPost/346511_a_347840]
-
nici nu cred că va putea cineva să-l imite vreodată, pentru că numai el a reușit să scoată în evidență esența, caracterul oamenilor, năravurile politice, sociale ale vremii. Toate personajele lui, toți Miticii, Popeștii, Cațavencii, Bibicii, Cetățenii Turmentați i-au nemurit numele. Atunci, în ianuarie 1912, maestrul n-a vrut, a refuzat să fie sărbătorit de Tipăteștii, Trahanachii, Brânzoveneștii, Zoițicile și Zițele pe care el, cu un talent ieșit din comun, i-a ridiculizat și i-a disprețuit. Iertată să-mi
ANUL CARAGIALE de ION C. HIRU în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Anul_caragiale_ion_c_hiru_1332436334.html [Corola-blog/BlogPost/364916_a_366245]
-
și nu numai ale lor. Nu este loc aici să mărturisim pe larg despre toate lucrările, despre expozițiile pesonale din țară și din străinătate, de la Buenos Aires la Phenian, din Botoșani, Deva și de peste tot spațiul românesc pe care l-a nemurit în operele sale. A semnat în presa vremii o parte din poeziile desenele, gravurile și articolele sociologice și de folclor și sub pseud. Ion Păgânu, M. Moldoveanu, ori Bătrânul Stradivarius. La București, de la etajul șapte al unui bloc de pe bulevardul
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Testamente_uitate_testamente_care_dor_marcel_olinescu_.html [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
imprimase, la ALMA Craiova, altele două: Esențe. Eminențe. Excelențe. Existențe..., respectiv, Tiparnițe craiovene sub dictaturi - Izbânzi editoriale contra vrăjmașilor spiritualității naționale. La câteva zile după ce-l condusesem pe ultimul drum, la Cernica, lângă București, pe Geo Saizescu - cel ce a nemurit Spiritul Olteniei în filme artistice de lung metraj -, îi ofeream freneticului Ilarie Hinoveanu, la telefon, câteva detalii despre ceremonialul religios și militar al despărțirii de marele regizor mehedințean. Ilarie m-a ascultat cu atenție, mi-a zis că am făcut
ILARIE HINOVEANU Ultimul Pandur al Românismului by http://uzp.org.ro/ilarie-hinoveanu-ultimul-pandur-al-romanismului/ [Corola-blog/BlogPost/92469_a_93761]
-
dorul și iubirea-n poezie. E vremea când Soare se vede cu Luna, În zorii ce unesc ziuă cu noapte. Destine fericite leagă cununa, Iar flux și reflux din matcă scot ape. Vino în echinocțiu iubirii mele Și te voi nemuri în poezie, Când mări și oceane se unesc cu cerul, În două să împărțim veșnicie! ANOTIMPUL ÎNFLORITOR -acrostih- Anotimp de primăvară Naște viață în vlăstare, Obicei în plai de țară Toarce șnur de mărțișoare, Iarba să-nverzească iară. Magice raze
ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNEASCĂ-„RENAȘTERE , COAUTOR MARIA FILIPOIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1460152063.html [Corola-blog/BlogPost/384856_a_386185]
-
ești țăranul, împăratul, / Tu ești motivul de mândrie, / Ai merite ca nimeni altul, / Stăpân și nestăpân pe glie. // Îmi ești bunic, poți fi nepot, / Ești tatăl meu și fiu poți fi, / Eu te cinstesc așa cum pot / Și versul te va nemuri.” Dar poeta nu se oprește doar la bărbații care au făurit istoria țării, ea închină versuri și marilor savanți și călători pe toate meridianele, care au purtat steagul românesc pe unde i-au dus pașii. Așa a fost savantul Emil
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1464273936.html [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
de amar Că mă întreb cum de n-oi fi murit Strivit și amăgit a cîtă oară Mă simțeam cîteodată atît de fericit Încît mă întreb cum de nu am murit Inundat de fericirea aia amară Care mă va fi nemurit Și cîteodată se frînge și zborul Păsării cu aripi de foc Într-un munte de cenușă De care doar îngerii au noroc În rest, noi, care ne naștem Pentru a muri într-o zi Nu mai avem decît iluzia că
INTR-O ZI CU SOARE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Intr_o_zi_cu_soare.html [Corola-blog/BlogPost/355555_a_356884]
-
cântat dragostea, ,, Ars amatoria” și ,,Ars amandi” sunt un fel de istorie spirituală a dragostei unui păgân care a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității by http://revistaderecenzii.ro/prof-ion-ionescu-bucovu-publius-ovidius-naso-un-petrarca-al-antichitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
Cum niciodată n-a mai nins Și-n suflete-ne pieritoare, Steaua Speranței s-a aprins... Vom vrea trăi mai buni,mai sinceri, Clipă de clipă să iubim, Asemeni Lui,ce ne-a-nvățat ca Măcar de-un fulg... să nemurim! Dan Mitrache,Bălcești,21.12.2014 Referință Bibliografică: CRĂCIUN / Dan Mitrache : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1451, Anul IV, 21 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Dan Mitrache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
CRĂCIUN de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1451 din 21 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1419172817.html [Corola-blog/BlogPost/376689_a_378018]
-
m-adie; Când o aud, cu toții sunt prinși de frenezie Și dragostea-și declamă, chiar dacă e târzie. Mă simt o buburuză ce prevestește soarta, Cu cheile astrale eu voi deschide poarta Perechilor de inimi vrăjite de inele, În cerc să nemurească, sub pavăză de stele. Referință Bibliografică: Metamorfoză / Curelciuc Bombonica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 944, Anul III, 01 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Curelciuc Bombonica : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
METAMORFOZĂ de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 by http://confluente.ro/Metamorfoza_curelciuc_bombonica_1375348299.html [Corola-blog/BlogPost/348411_a_349740]
-
cântat dragostea, ,, Ars amatoria” și ,,Ars amandi” sunt un fel de istorie spirituală a dragostei unui păgân care a văzut în femeie cel mai grațios animal.Ovidiu cunoaște ideea divinității femeii și a eternității dragostei. „Darul meu este de a nemuri prin cântece/ Femeile care au binemeritat : aceea pe care am ales-o devine ilustră prin arta mea /.../ Faima pe care o vor hărăzi cântecele va fi veșnică.” Elegiile erotice ale lui sunt întemeiate pe elementul senzual. Ovidiu nu cunoaște castitatea
PUBLIUS OVIDIUS NASO- UN PETRARCA AL ANTICHITĂŢII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1472153187.html [Corola-blog/BlogPost/383843_a_385172]
-
2012 Toate Articolele Autorului CARAGIALE , BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” Moto: Iancu Luca Caragiale Îți dă berea cu măsură. Face și literatură... Însă nu face parale. ( Cincinat Pavelescu) Caragiale berar! Iată cea mai ingrată meserie a unui mare scriitor care a nemurit teatrul românesc. Putea să-și aleagă altă slujbă, dar cred că lui i-a plăcut ambianța „bodegii” unde vin toți miticii la o gură de vorbă, unde se toacă politica și se bârfește. Poate de aici au ieșit momentele, schițele
CARAGIALE,BERARUL DE LA „BENE BIBENTI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 663 din 24 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Caragiale_berarul_de_la_bene_bibenti_ion_ionescu_bucovu_1351096222.html [Corola-blog/BlogPost/346532_a_347861]
-
am rătăcit o-ntreagă omenire În ochiul tău de foc omniprezent. Și-ai dezlegat în mine herghelii, Să-mi tropotească sângele-n copite; Port semnatura ta-n epitelii Cu simțurile toate răvășite! Și mă predau în abandon total, Să-ți nemuresc semințele în mine; Renunț la „eu” ca să devin vasal Iubirilor cu unduiri feline! ***** Cheamă-mă! Planând în zbor, ți-am aținut cărarea, În carnea ta sămânță m-am sădit Și încolțind mi-a revărsat splendoarea Blondelor petale care te-au
BUCURII PRIMĂVĂRATICE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1457883672.html [Corola-blog/BlogPost/379551_a_380880]
-
Maria Toacă, în octombrie 2011 -, dar el nu-și uită binefăcătorii, însă nici călăii”. După ce subliniază că proiectul privind turnarea filmului (docudramă) despre Traian Popovici a fost generat de constatarea că primarul Cernăuțiului a salvat mai mulți evrei decât Schindler (nemurit de regizorul Steven Spielberg în vestita peliculă Lista lui Schindler), dar gloria lui Traian Popovici ,,e de o rezonanță nemeritat de slabă” -, Maria Toacă dă o informația de impact maxim: ,,Rolul lui Traian Popovici s-a oferit să-l joace
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 263 din 20 septembrie 2011. ELOGIU VREMII Lui George Bacovia Cine iubește, mai mult, ploaia decât nesfârșita preerie a lui Walt Witman? de câte ori o picătură mi se prelinge pe frunte simt cum sub pleoapa nemurește un lan de grâu - cine iubește mai mult furtună, ori noaptea ... Citește mai mult ELOGIU VREMIILui George BacoviaCine iubește, mai mult, ploaiadecât nesfârșita preerie a lui Walt Witman?de câte ori o picătură mi se prelinge pe fruntesimt cum sub pleoapa nemurește
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
nemurește un lan de grâu - cine iubește mai mult furtună, ori noaptea ... Citește mai mult ELOGIU VREMIILui George BacoviaCine iubește, mai mult, ploaiadecât nesfârșita preerie a lui Walt Witman?de câte ori o picătură mi se prelinge pe fruntesimt cum sub pleoapa nemurește un lan de grâu -cine iubește mai mult furtună, ori noaptea... XXXII. ELOGIU ZIDURILOR, de Ion Mârzac, publicat în Ediția nr. 262 din 19 septembrie 2011. ELOGIU ZIDURILOR De nu s-ar fi înălțat, până la Ceruri, și zidurile, si meșterii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_marzac/canal [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
sunt patimile ascunse, Cicatrici pe chipul anotimpurilor. Nesmerit, chipul rodește Spinii ce-nțeapă sângele. Albastrul din inimă nu-l schimba, În negrul rătăcitor de ecouri Roua stelară din culorile toamnei, Să curețe candela vie. De la fereastra divină a luminii Să nemurească clopotul icoanei... Picuri de timp și de iubire Să vindece neputințele din noi. POMUL NEMURIRII Aluat din iubire și lumină, Urcăm anevoie pe treptele Cerescului Templu. Înveșmântați cu vise și doruri, Prin strălucirea norilor, căutăm Nestinsa și misterioasa Comoară. În interiorul
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 by http://confluente.ro/Ionel_marin_dincolo_de_colin_ionel_marin_1371470277.html [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
de idei, omul zilelor noastre se luptă pentru a nu pierde sentimentul transcendenței. Ideea că este pe pământ pentru un sens care depășește viața lui precară de aici, este zbuciumul lui. El se adaptează imanenței, veacului. Efortul luptei spre a nemuri îi ia locul o practică, pe care o ideologizează, în vederea realizării fericirii terestre. La el, acțiunea capătă un primat asupra contemplației. „Homo Faber” triumfă asupra lui „Homo Sapiens”. Nu în zadar substituie Faustul lui Goethe, mărturisirii despre întâietatea Cuvântului Lui
DESPRE BISERICĂ, ISTORIE ŞI INTELECTUALII DE ASTĂZI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Despre_biserica_istorie_si_intelectualii_de_astazi_stelian_gombos_1327049381.html [Corola-blog/BlogPost/361398_a_362727]
-
nr. 1630 din 18 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Cu Urim și Tumim pe drumul Levantului Am cutreierat lumea fără a cunoaște Locul nașterii și locul unde voi muri Precum Levantul ce se naște De nicăieri și bate spre a nemuri. Port în mine întreg Universul Cu tot ce reprezinta el dintâi: Luna și cu soarele, marea cu pământul Cerul și cu stelele, viața cu iubirile.... El nu mă lasă să mă prind în dune În nisipuri triste, de lume purtate
CU URIM SI TUMIM PE DRUMUL LEVANTULUI de ROBERTA SANDERS în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/roberta_sanders_1434628799.html [Corola-blog/BlogPost/352913_a_354242]
-
ape, pe care se odihnește trupul iubirii. Nimeni nu știe cum în adâncul visului, dorința e o flacără albastruie care arde inima trubadurului intrat în cântec. Voi însera pe pajiștea apusului, să-mi îmbălsămez inima cu cîteva ierburi. Mă voi nemuri în zidul fântânii, pentru salvarea unei stele, în care voi înnopta definitiv. Referință Bibliografică: Intrat în cântec / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 436, Anul II, 11 martie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Llelu Nicolae Vălăreanu
INTRAT ÎN CÂNTEC de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 436 din 11 martie 2012 by http://confluente.ro/Intrat_in_cantec_llelu_nicolae_valareanu_1331509795.html [Corola-blog/BlogPost/366322_a_367651]
-
Ba din ochiul blând și trist Și din trupul său de crist Strofe izvorăsc în stele Că și lacrimile grele. Stropi din roua plânsului Cad pe fata dansului, Floricica dorului Și-a nemuritorului, Căci Poetul n-a pierit, Dimpotrivă-a nemurit. Nu mai plânge maică-așa, Fiindcă el va învia. Limba mamei care-l doare Aură-i nemuritoare. Stea căzând în ceruri sus, Lângă fața lui Isus, Gemnată c-un Luceafăr, Stea pe cerul încă teafăr, Steaua maicii dumisale Stea ce
POEME OMAGIALE PENTRU GRIGORE VIERU, DIN CARTEA CU ACELAŞI TITLU -CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/_o_stea_cazand_se_nalta_poeme_omagiale_pentru_grigore_vi_cezarina_adamescu_1326348884.html [Corola-blog/BlogPost/361819_a_363148]
-
Mihai Eminescu dezvelit în 19 septembrie 2004, localizat în Piața României din Montreal - Canada. În al patrulea rând ( nu ultimii, ci pentru că ”sunt de-ai casei”), menționez împreună pe: poetul Grigore Vieru și celebrul cuplu Toodorovici, care l-au mai ”nemurit” încă o dată în primul rând pentru poporul din provincia română Basarabia, aceea dinspre Nistru, apoi pentru românii de pretutindeni, prin poeziile și cântecul lor: La zidirea soarelui se știe, Cerul a muncit o veșnicie, Noi muncind întocmai ne-am ales
EMINESCU POET NAŢIONAL ŞI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 531 din 14 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_poet_national_si_universal_elena_armenescu_1339722036.html [Corola-blog/BlogPost/357561_a_358890]