649 matches
-
de a studia. Ehe, vremuri ... N.B: Acești profesori predau doar la universități cu nume mari din străinătate și nu i-am văzut niciodată citind din hârtii sau consultandu-si cărțile publicate, cum e modă pe aici. Apropos, am avut nenorocul să întâlnesc o mare doamna profesoară doctor dintr-un centru universitar cu tradiție în RO ... care în timpul unui seminar și-a contrazis o mică parte din “teza” de doctorat :)) Bineînțeles, că cei care am sesizat greșeală și i-am atras
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
va duce ea. O stea căzătoare a săgetat întunericul. - Pe asta o aleg, a declarat Nissy Poe. Se pare că o pornește în lume. Nu ți-o alege pe asta, i-a spus mama în gînd. O stea căzătoare aduce nenoroc." Dar nu a rostit nimic și fata a confirmat: - Da, pe asta o vreau. În acel weekend, după ce și-a terminat treburile casnice, Nissy Poe s-a dus de una singură la Jefferson Lick, fără să încerce teamă. Nu se
Salman Rushdie: Pămîntul de sub tălpile ei by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/14698_a_16023]
-
importantă la actuala guvernare este de tip naționalist și extremist. Toate acestea arată că societatea civilă a fost stopată din pricină că formele noi împrumutate au fost mereu contestate de fondul vechi autohton. Spre deosebire de Maiorescu, nu cred că forma fără fond este nenorocul nostru, ci, din contra, că fondul fără formă ne ține în loc de aproape două secole. Fondul de care avem trebuință astăzi este o societate civilă. O democrație a indivizilor și grupurilor care să controleze democrația statului. În locul ei sau pe necoagularea
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
Oare oculta francmason-kominternist-capitalist-iudeo-maghiară să fi avut atîtea obiective? Iată o problemă în legătură cu care așteptăm o lumină a cugetării exegetului postideologic. Dar să revenim la firul "demonstrației" d-sale: "Iată cum era judecat Eminescu: "Sîntem unul dintre puținele popoare care avem nenorocul ca figura majoră a poeziei noastre să fie prizonieră, cu tot geniul ei, unei concepții de viață reacționare". "Nouă ne revine sarcina de a arăta în lumina marxism-leninismului ce e rătăcire, fugă de luptă, spaimă și dușmănie pentru progres în
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15394_a_16719]
-
de-al treilea roman, Moartea cotidiană (1946), de o modernitate remarcabilă, singular la acea oră în literatura română, nu a stârnit nici o reacție în presa vremii, suntem tentați să îl catalogăm pe Dinu Pillat drept un romancier urmărit constant de nenoroc. (Cu atât mai mult cu cât știm că manuscrisul celui de-al patrulea și, totodată, celui din urmă roman al său, încheiat în 1948, va fi confiscat în momentul arestării de către Securitate și, astfel, pierdut pentru totdeauna.) Există, după știința
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
d. Dinu Pillat a dat calităților sale literare, o..." Am citat aceste rânduri ale cronicii din 1947 și aici, ca și în finalul capitolului al VII-lea al studiului nostru, pentru că, așa cum este lesne de observat, ea este... neterminată. "Un nenoroc straniu - susțineam în continuarea pasajului citat - a făcut ca unica recenzie din epocă să fie incompletă dintr-o eroare de tipografie! Semnatarul acestor puține rânduri ne-ar fi putut da, dacă articolul său nu ar fi fost mutilat în mod
O restituire by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/14520_a_15845]
-
literare apărute atunci. Regele Carol a fost un soț infidel, într-adevăr: dar există mulți șefi de stat, din secolul al XVIII-lea și pînă astăzi, care să se fi sustras acestei reguli? În infidelitatea lui instituțională, a avut însă nenorocul să fie fidel unei singure femei, timp de treizeci de ani. S-a îmbogățit, ce-i drept, dar odată cu țara și fără s-o ruineze, dimpotrivă. Iată cele cîteva adevăruri, limpezi ca lumina zilei, ce ar fi trebuit rostite cu
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
cămașa umedă și o rugă pe Laura Farina să-l ajute să-și scoată ghetele. Ea îngenunchie în dreptul, patului. Senatorul o urmări cu privirea iscoditor, dus pe gînduri, și în vreme ce ea îi desfăcea șireturile se întrebă cui îi va aduce nenoroc întîlnirea aceea. - Ești o copilă - spuse. - Să nu credeți - răspunse ea. Împlinesc nouăsprezece ani în aprilie. Senatorul se simți interesat. - În ce zi? - Pe unsprezece - spuse ea. Senatorul se simți mai bine. "Suntem Berbeci", zise. Și adăugă zîmbind: - E semnul
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
e suficient ca dl. Năstase să-și dea demisia (altminteri, oportună!) în urma unui eventual refuz al primirii noastre în N.A.T.O. E absolut obligatoriu să știm din cauza cui s-a produs acest lucru. în caz contrar, ne vom consola invocând "nenorocul românesc" și alte bazaconii care-au făcut faima lui Cioran și Noica, dar total lipsite de substanță. Zecile de organizații non-guvernamentale care storc bani frumoși de la donatori occidentali ar trebui să renunțe la tot mai pronunțata lor aroganță și să
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
empirică: faceți raportul între civili și "gradați" la manifestările publice mai acătării și veți fi uimiți ce număr imens de purtători de bulan susținem din debilele noastre salarii. Nu mă refer acum la situațiile în care localitățile din provincie au nenorocul să fie vizitate de către unul dintre "cei mari", președintele sau premierul. în astfel de cazuri, poliția, jandarmeria și forțele speciale au toate șansele să-i covârșească numeric pe cei atrași de idolii lor precum muștele de lampă. E drept, nu
Economia de piață între bulanul dogmatic și oul pragmatic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15209_a_16534]
-
în regulă. Nu generalizez, firește, dar zece-doisprezece ani de prezență a „badigarzilor" printre noi sunt suficineți pentru a vedea încotro ne îndreptăm: spre un stat în care una dintre cele mai lucrative afaceri private e bumbăcirea cetățeanului care-a avut nenorocul să-i supere pe verișorii geto-daci ai lui Rambo. În 1990, agențiile de „body-guards" au avut rolul istoric de a-i salva pe securiștii mai tăntălai, care nu prinseseră nici un oscior în diplomație, comerț, industrie sau administrație. Într-un fel
O nouă ideologie: „badigardismul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13810_a_15135]
-
el preferă scrisul... care miroase a popor, a mațe și sudoare.... Da. Dar... Fiindcă tot el, mai zicea despre realismul socialist, portdrapelul populist, că este făcut ca pentru bibliotecile roz ale domnișoarelor, de totdeauna, fie burgheze, ori proletare... Norocul... (și nenorocul)... nostru e că, în dramatica înfruntare de astăzi a inteligențelor umane din toată lumea, nu avem o cultură consumată; că, în linii mari, nu am ajuns încă la o plictiseală distinsă; că mai avem, vom mai păstra în noi, câtva timp
Despre roman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10411_a_11736]
-
tu ai să mă primești în casă ca întotdeauna la vreme de viscol și secetă. în sobă vor arde lemnele aduse din pădure, pe pereți vor lumina icoanele. izbăvirea va fi la un pas. VINO AMICE CU SPERANȚ| ȘI-NCREDERE nenorocul și foamea și sila în marile parcuri pe străzile pline în vechile fundături ale orașului unde vânturile din deșert au adus auzul dezastrului și pământul zbârcit al luminii unde cei nefericiți nu mai au lacrimi și cei goi nu mai
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/3898_a_5223]
-
se rușina de ceea ce fac, ia act de divizarea opoziției democratice. Era momentul în care președintele Iliescu considera regimul multipartitinic drept depășit, manifestându-și preferința pentru un despotism luminat. La vremea primei mineriade memorialista nota în Jurnal: „Ar fi culmea nenorocului istoric să fim, chiar fără Armata Roșie, singurii din Est care să nu avem acces la democrație, mulțumindu-ne cu un comunism moale, cu simple și necostisitoare aparențe de democrație.” Cu codicilul: „Astă seară mă înec în pesimismul integral.” Iar
Privind înapoi cu folos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13254_a_14579]
-
trebuie să moară, evreii care conduc lumea, masoneria din spatele instituțiilor, femeia care e proastă și cam curvă, soacra care e rea, țara care e murdară, polițiștii corupți și politicienii hoți, Occidentul unde e bine, românii care sunt leneși, dar și nenorocul istoric al României, mafia arabă, câinii vagabonzi ș.a.m.d. Sigur, toate acestea pot fi o materie interesantă (chiar recomandabilă) pentru romanul actual, cu condiția să fie prelucrată inteligent în cadrul convențiilor ficțiunii. Altfel, cartea rămâne doar un inventar dialogal al
Proză cu ph-ul scăzut by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13336_a_14661]
-
măritată, Ioana Grădișteanu, și de un frate care înnebunise pe front. Deci vedeți să ai un bolnav cu tine, cei doi copii și o tînără guvernantă elvețiancă și aia săraca, cu toate că era foarte zdravănă și bine, aia ne-a purtat nenoroc. Fiindcă numele ei a fost luat de poliție"Ca să vedeți că în tot dezastrul care era acolo, poliția își făcea meseria. Și poliția a găsit că numele ei semăna cu numele unei spioane germane care era căutată. Și cu asta
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
53), fără să aibă nici un contact cu ocupanții, ceea ce-i liniștea pentru moment conștiința. Dar Sabia lui Damocle (e titlul unui capitol) continuă să-i atârne deasupra capului, iar Cumpăna soartei (titlul altui capitol) se va înclina în curând spre nenoroc. Pentru tot dezastrul României sunt vinovați ardelenii lui Remus Lunceanu, cum i se impută jignitor (p. 58). Rezistenței din Moldova nu i se dădeau sorți de izbândă. Se prefigurează o speranță în apariția unui nou ziar la București, care să
Calvarul lui Liviu Rebreanu – romanul unei disculpări (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12833_a_14158]
-
vă strig pe voi, iubiri pierdute: Djvari, Mtskheta, Vardzia, Svaneti, scumpă Uplistsikhe... SCADENȚA DIN VIS Greu de purtat mantia sărutului. Inorog fără zăbale de aur. În seara asta am văzut cămașa morții pe tine strigându-te! Pe o scară a nenorocului te prăbușeai, În adâncul tăcerii roz, ultima Clipă dinaintea rostirii... Cum nimeni nu cuteza Înflorirea, cum securea nesomnului mă pocnise În frunte cu flori de ametist și gutui Împietrite, rabdă inimă de sfărâmat piatra iubirii! Numai tu vei rămâne să
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
nu numai o viață, ci o rețea de suflete Întrepătrunse, legate de un destin, o soartă crudă și nemiloasă. Personajele creionate de către narator sunt pline de patimă, ură, durere, suferință, iubire, naivitate oarbă, vendetă, nepăsare, sălbăticie, cruzime. Ele au marele nenoroc de a nu nimeri În acea lume de vis pe care și-o Închipuiseră și o veneraseră Încă dinainte de a o Întâlni, ci plonjează În cruda realitate a „normalității” americane. Acțiunea se petrece În Los Angeles, oraș cunoscut nu numai
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
este deformată expresiv până a-i transforma în niște simple brațe. Pe lângă deformare, expresionist este și procedeul acumulărilor monstruoase; Ilina Gregori vorbea despre ,,gâlgâirea de metafore feroce în neprevăzutul lor”, de imaginile ,,parcă bolborosite cu furie de un oracol al nenorocului”. Sorin Alexandrescu disocia ,,serii metaforice-tip: vâscozitatea, bezna, otrava, cariile bântuind lemnul, mișcările inverse în natură” etc. Modul favorit de expresie al poetului rămâne, în mare, un fel de povestire liniștită, neliniară și liberă, trecând de la un element semnificativ la
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
național ”Timpul”. Cat privește cine a introdus ”limba moldoveneasca” în Constituție, desigur, e vorba de Clanul Lucinschi și Clanul Voronin, care, din păcate, conduc și azi Republică Moldova și e posibil ss pregsteasca scenarii ca să conducă în continuare. Asta e nenorocul și slăbiciunea noastră, iar lipsa unei identități clare a populației conduce și la frică - în fața guvernanților - a pretinsei societăți civile și, de aceea, suntem păscuți continuu de pericolul remoldovenizarii în stil stalinist, adică de deznaționalizare continuă. Agrarienii, care au votat
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de fum... Ecou Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Stări mai importante decât iubirea, dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
fir de nisip din Bisericile Creștine pictate și cioplite în stîncă la Goreme se mișca în alt sens Simțurile au fost hărăzite pentru a înregistra dezacorduri provocate cu disperarea florii de tei Cerul era mai aproape decît firimitura Abureau în nenoroc ca-n mătăsuri de sfîrșit și început Iubirea pe care o doriseră o viață zăcea în miezul omătului Cînd miraje revărsate din Palatul Topkapî fremătau mirese fără miri între coperți de vocale-mpușcate printr-o mare convinsă de lună spre rug
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/10584_a_11909]
-
te resping, inima, Noemă Golului plin! Armura Pe strada frunzelor, La numărul șapte, Locuiește Ultima taină a nopții... Pas lângă pas, Armura pentru verde Trec doruri Pe sub ceață oglinzilor... Cuvânt lângă cuvânt, Ardere până-n zori... Cine spune Că-mi joc nenorocul Pe o potcoava de fum... Ecou Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Stări mai importante decât iubirea, dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
agendă secretă, "scepticii" nu-și ascund disprețul față de orice întreprindere de oarecare anvergură: "Degeaba vă zbateți! Nu iese nimic din eforturile voastre. Vă pierdeți timpul. Pe cine interesează concluziile voastre?". După ei, ar trebui să ne resemnăm cu blestemul veșnicului "nenoroc românesc" și, cu capul plecat, să acceptăm zoaiele turnate în cap și de istorie, și de vremelnicii ei administratori. Energici când e să te pună la punct, devin flasci ca fularul dacă-i întrebi ce competențe au în domeniul pe
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]