96 matches
-
basmic nu își pierde valabilitatea. Există două stadii prin care trec personajele: stadiul bovaric, cel premergător plecării, când iluzia face din fiecare personaj o posibilă Cenușăreasă și stadiul demistificării, când Cenușăreasa imaginară se vede metamorfozată într-unul din multele personaje nenorocoase ale aceluiași basm. Este momentul când visul devine realitate, iar realitatea nu este, totuși, cea visată. Aparent, totul este O.K.: emigrantul român lasă în urmă iadul comunist ajungând în paradisul democrației, al profuziunii materiale, al libertății: America. Personajele se
Țara tuturor posibilităților by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14744_a_16069]
-
Fiind și o datorie a mea... Recent, am predat spre publicare revistei România literară prefața mea scrisă în 1993 - an verificabil - scriere abia azi descoperită printre manuscrisele răposatei mele soții. Dedic această veche prefață în amintirea Dorei Scarlat, interpretă excepțională, nenorocoasă, a lui Malaparte... Despre soldații români întâlniți pe frontul din răsărit, Malaparte scrie că sunt niște țărani ignoranți care n-au pus mâna în viața lor pe un șurub, pe o piuliță sau motor. Niște primitivi față de masa uriașă de
Un joc al întâmplării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14436_a_15761]
-
un răspuns oferit unei anchete a revistei Ateneu de către Daniel Dumitriu (pe urmele, specifice eseistului în discuție, ale lui G. Călinescu). Exegetul ieșean prețuiește "cel mai mult"la un om "sărăcia", iar la un scriitor "modestia": "Săracul poate fi neputincios, nenorocos, leneș, nepriceput, dar defecte monstruoase nu are. La omul care este scriitorul apreciez în primul rînd modestia. Sigur, nu e o dovadă a talentului, dar, de regulă, impostura și mediocritatea preferă vedetismul. Iar vedetelor le place să se înalțe, coborînd
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
declarații ale lui august '89? Iar "zumzetul domol de coleoptere", nu e cumva zbaterea cuminte întru căpătuială a "auguștilor" luptători, care, de la o vreme, și-au ascuns aripile? Și cît de tristă e Moldova pe ruinele spumoaselor și atît de nenorocoaselor bătălii: "grădină uitată" în care "merele își rumenesc încet păcatul". Cei neînfruptați din festinul marilor înfrîngeri, pot lua drumul visărilor de la capăt: "noi încă tineri / nu numărăm victoriile trupului / avem iluziile toate la îndemînă / și putem visa frumos lucruri rare
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
-s buzele arse de sete precum Tantal nu pot să beau - sunt uscat spre mine înaintează foarfecele morții - și n-am cap îndestul sunt doar suflet pâlpâind în nenașterea mea mușcată de întuneric. M: Tu ești plecat într-o călătorie nenorocoasă al cărei infinit cu ticăloșie l-au ticluit popoarele cărnurilor mele - sânii și moliciunile lor tremură într-o trădare nemăsurată. N: Cine sunt eu dacă încă nu sunt? stau într-o peșteră fără porți și ferestre amestecat cu mațele inelare
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
ea este pînă dincolo de ochi scufundată * singurătate foarte singură sînt atît cît cu ochiul din orbită și deopotrivă atît cît cu ochiul minții se poate limpede zări singurătea cea mai singură cu putință sînt de pe acest pămînt cînd extrem de nenorocos cînd inexplicabil logic de norocos singurătate maximă sînt din creștet pînă în tălpile neobosite de mers și din locul în care mă aflu orizontul seamănă cu un lup sau cu un urs amîndoi foarte negri foarte înalți foarte războinici flămînzi
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
fierbe laptele pe care cu închipuirea noastră lașă nu ne vom mai sătura să-l bem scurt pe doi podul de piatră cîteodată se va dărîma cîteodată nu se va dărîma totul va depinde de cît de norocos sau de nenorocos vor fi imberbul sau infanta domnul sau doamna amantul sau amanta care trec fără încetare pe el scurt pe doi atențiune bufniță neagră la orizont moarte (ne)iubită trei pași înapoi nu fluierați copii hai hai treizeci și trei de pași înapoi
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
documentului Eliberarea unui nou pașaport în cazul pierderii, deteriorării sau furtului celui anterior implică, după cum este și firesc, depunerea unei solicitări în acest sens la sediul Biroului de profil din Calea Aradului nr. 56. Trebuie spus că posesorii neatenți sau... nenorocoși ai documentului de călătorie respectiv - aflat în termenul de valabilitate - sunt pasibili de plata unei amenzi contravenționale al cărei cuantum este cuprins între 400 000 și 800000 de lei pentru prima pierdere și între 700 000 - 1 500 000 de
Agenda2004-14-04-general4 () [Corola-journal/Journalistic/282260_a_283589]
-
60-70 de discuri (occidentale). Bogdan Puriș, redactor la Radio Timișoara, a făcut cunoștință cu celebra piață prin 1984 și își amintește că oamenii circulau lejer prin parc. „Probabil cei care ajungeau primii ocupau loc la două - trei bănci. Alții mai nenorocoși își țineau discurile în brațe“. Alături de viniluri se găsea cam orice era legat de muzică, inclusiv căști, cabluri kintsch, postere, aparatură, tricouri. În opinia sa, moartea pieței s-a datorat mini revoluției culturale din anii 1985-1986. „După accidentul care s-
Agenda2004-27-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282599_a_283928]
-
incredibil cîtă materie "romanescă" închide în ea istoria filmului românesc, (încă) de la începuturile ei: incendii devastatoare, pelicule distruse, conflicte, procese, căderi, figuri romantice, morți premature - totul ca pentru un scenariu telenovelistic de groază și rîs. Perioadele filmului românesc sînt mereu nenorocoase și, parcă, din ce în ce mai nenorocoase, culminînd cu anii '50, care oferă o materie extraordinară în amestecul lor de cruzime și picanterie. E drept că nici cu anii '40 nu ne e rușine. În '44, în "organul" România liberă, Jean Georgescu e
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
închide în ea istoria filmului românesc, (încă) de la începuturile ei: incendii devastatoare, pelicule distruse, conflicte, procese, căderi, figuri romantice, morți premature - totul ca pentru un scenariu telenovelistic de groază și rîs. Perioadele filmului românesc sînt mereu nenorocoase și, parcă, din ce în ce mai nenorocoase, culminînd cu anii '50, care oferă o materie extraordinară în amestecul lor de cruzime și picanterie. E drept că nici cu anii '40 nu ne e rușine. În '44, în "organul" România liberă, Jean Georgescu e numit "un fost actoraș
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
o asemenea situație și-a adus contribuția și o largă parte a criticii (de bună condiție), care și-a cheltuit vocabularul entuziasmului pentru exponenții "primului val" șaizecist, fiind, prin forța lucrurilor (mai bine-zis, printr-o vinovată consecvență), reținută față de reprezentanții nenorocoși al celui de-al "doilea val". De la asemenea premise pornește ampla "antologie comentată" a lui Constantin Abăluță, intitulată Poezia română după proletcultism. El însuși unul din poeții importanți ce au suferit nedreapta discriminare și totodată un temeinic cunoscător al poeziei
O antologie recuperatoare (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16049_a_17374]
-
e o fiară. Fetele sunt înfierbântate la maximum. Cu gestul învățat de la Sharon Stone din Basic Instinct, fetele își schimbă poziția picioarelor în ritmul muzicii. Lionel le privește turbat: e momentul s-aleagă. Le exclude din start pe cele două nenorocoase care se chinuie să-și dezlipească guma de pe nas. Din cele patru rămase, o alege pe Matilde, care a văzut Basic Instinct de patru ori - cu gândul să-l omoare pe bărbatu-său - și-i cunoaște toate dedesubturile lui Sharon
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
fascinat de longeviva Silvia Dumitrescu-Timică; ori chinuitoarea sarcină de a-i da viață, pe ecran, savantului Nicolae Iorga, la numai 35 de ani... Pagina cea mai bună a cărții Însă, pentru mine, rămîne autoanaliza ca soț și descrierea soției sale nenorocoase & neliniștite: tristețea mascată a secvenței („Fă-i Doamne, bine! Dă-i un dram de liniște! Asta poți să faci pentru un suflet mare. Și cu al meu, două!”), te face să treci cu vederea ghidușiile de gust Îndoielnic ale cărții
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
o operă de-o viață, după cum am și făcut, de a îndeplini misiunea ce-mi fusese criptic formulată pe-o coală prăpădită ce nu era, probabil, decât intenția cuiva de-a scrie o glumă dadaistă. Drept sau nedrept? Norocos ori nenorocos? Cu sens ori fără sens? Întâmplare sau predestinare? Întreg la minte ori nebun? Suc sau sos? Ei bine, indiferent dacă era sau nu treaba pe care o aveam de făcut, ea este de-acum terminată. De bine, de rău, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
Îi ruinase tenul. Nervii, se gândi domnul Opie, privind cum degetele omului se mișcau neliniștite, dar acestea nu arătau alte semne de acută sensibilitate. Erau scurte, boante și groase. Părerea mea, spuse domnul Opie, Întrebându-se dacă fusese cumva foarte nenorocos În privința companionului, este că dacă găsești o cușetă, nu-i nevoie să călătorești la clasa Întâi. Aceste cușete de clasa a doua sunt deosebit de confortabile. — Da, așa este. Da, răspunse zelos celălalt. Da’ de unde ați știut că-s englez? — M-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
culorile vii, cît și prin formele fistichii, împănate cu balonașe pentru pântece, sâni și pantaloni bufanți. In final însă, eram tare tristă, cum sunt de fiecare dată când sunt nemulțumită de un spectacol. Imi spuneam ca am avut o zi nenorocoasă, căci mai trăisem și alte tristeți artistice. Noroc însă că la ieșire am întâlnit un prieten. La prieteni am avut întotdeauna noroc! Medic. Persoană cu simțul realității. El mi-a spus că i s-a părut deosebit de interesantă accepția modernă
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]
-
și după ce n-am să mai exist. Cumpăr cartea-album a lui Liiceanu despre Cioran. Văd locurile, Coasta Boacii. Minuni! Așa, aș fi putut și eu... În 1967, când îi apăruseră cinci cărți la Paris, Cioran se considera un unzufrieden, un nenorocos. Fără prea mult nenoroc, în 1967 Cioran ar fi fost un nu de mult ieșit din închisoare - și informator. „...ceea ce se întoarce mereu împotrivă- mi este comportamentul meu frivol, atât în prezența prietenilor, cât și a necunoscuților. De unde și impresia
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4862_a_6187]
-
Alexandru Vlahuță care e pe la Râmnicu Sărat (la Dragosloveni n.n.) și că odată luând foc apartamentul a ars și această masă. Mare păcat, că ar fi fost foarte frumos, în Muzeul lui Caragiale, să fie acolo mărturie atâtor scriitori, sunt nenorocoși de aceasta. O masă de scris pare un lucru de nimic, dar este totuși foarte impresionant, căci prezintă o epocă întreagă, o serie întreagă de intelectuali care au participat la ea”. (V. Ion Buzași, Scriitori români și Blajul, - Mențiuni de
„Măsărița de la Blaj“ (Un interesant „document“ de istorie literară) by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5020_a_6345]
-
ce ar fi scris De Gaulle despre Sarkozy. Îl poartă, în cel mai pur stil proustian, pe Mélanchon, celălalt candidat, în salonul doamnei Verdurin. Sau îl pune pe marchizul de Sade să relateze „educația” Evei Joly, și ea candidată, la fel de nenorocoasă ca și precedenții. Vă închipuiți hazul acestor pagini pline de măiestrie Fotbal pe viață și pe moarte Un ziarist sportiv din Franța, celebru pentru un reportaj senzațional despre cursa de 200 metri plat a lui Tommie Smith de la Olimpiada mexicană
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4639_a_5964]
-
lui Laurian și Massim (1871- 1876), substantivul incidente este „eveniment, caz, întâmplare, circumstanță, împrejurare”, iar accidente - „întâmplare, eveniment neașteptat”. În Dicționarul limbii române ( DA, coordonat de Sextil Pușcariu, 1913-1934), accident este „ceea ce curmă mersul regulat al lucrurilor. «Întâmplare» (mai ales nenorocoasă). Accident de drum de fier”, iar incident e definit ca „întâmplare neașteptată produsă în cursul unei întreprinderi”. În Dicționaru limbii românești al lui A. Scriban (1939), accident e „întâmplare neprevăzută, nenorocire”, iar incident „întâmplare neînsemnată în cursu unei afaceri”. Cum
Incident și accident by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5080_a_6405]
-
cum flutură poalele lunii negre nespus de vesele pe un braț descărnat al asprei cruci cardinale de care se vorbise în neștire la știri o să treacă și iarna mi-am spus precum îmi trecuse prin față copil fiind șopârla aceea nenorocoasă fără direcție căreia i-am tăiat coada dintr-o mișcare cu un topor uite-așa de-al naibii așteptând să văd când îi va crește la loc În carne vie Aproape nimic din această pândă nu va fi pierdut și
Poezii by Elena Ștefoi () [Corola-journal/Imaginative/2376_a_3701]
-
Cercul, vizitat de cuante, suflete mirobolante, ca și stelele de toante, departe de adevăr, și-a strâns razele-n răspăr, și le-a-ncins cu flori de nufăr, pentru toți cei care sufăr, să-nceteze să-și descoasă steaua lor, nenorocoasă... Spin N-a pus geană peste geană cercul, fiindc-avea o rană, sub pleoapa cea mai de sus, unde viața n-are-apus și răsare din senin, sângerând de la un spin, pansamente nu și-a pus și n-a scos nici un suspin
Versuri de Sabina Spineni by Sabina Spineni () [Corola-journal/Journalistic/4170_a_5495]
-
graiul. Dar în secunda următoare s-a făcut întuneric și turul a fost anulat; nici unul dintre parteneri nu a vrut să recunoască jocul valabil, s-au încăierat. Au spart. Au strigat. Câțiva au cerut capul Magistratului. Unul - probabil norocosul cel nenorocos - a zis că va pune foc. La flacăra unei lumânări care prin formă și dimensiuni nu exprimă o destinație precisă - tort, pom de Crăciun, ornament -, pentru că toată ziua ți-a mers prost, ai hotărât să strici petrecerea de la Cazinou. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
au dat.” Dumnezeu, „pentru noi nu”, „Cu noi nu”? - Vald ajunge la răspuns. Și cititorul. Nimeni nu se naște perfect. Sunt frecvente defectele fizice, intelectuale, morale, dificultățile conjuncturale. Sufletul, însă, nu lipsește nici geniului, nici retardatului, nici favoritului sorții, nici nenorocosului. Creștinismul, fiind religia care se cultivă în suflet și cultivă sufletele, este și religia universală, a tuturor „neamurilor” (nu numai etnii, ci și caractere, temperamente, intelecte etc.). Este loc, în această religie, nu doar pentru preotul Mihai Stâncă, ci și
PIETRICELELE SE FAC STELE de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366991_a_368320]