13 matches
-
este una legendară și incredibil de vie și de luminoasă”, declară cei doi artiști. Angela Drăghicescu și Virgil Boutellis-Taft vor interpreta, în premieră, Sonatina pentru pian și vioară, op. 1, compusă de Lipatti în 1933. Piesă conține elemente neoclasice și neobaroce și reprezintă un model de expresivitate și de măiestrie în arta compoziției. Programul recitalului mai cuprinde Nocturnă în fă diez minor, op. 6 de Lipatti, precum și cele mai frumoase lucrări de George Enescu și Béla Bartók care pun în valoare
Omagiu lui Dinu Lipatti, la Paris și Bruxelles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105846_a_107138]
-
Castelul Rhédey este un monument de arhitectură aflat în orașul Sângeorgiu de Pădure din județul Mureș. Castelul se află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Înfățișarea actuală neobarocă a castelului datează de la reconstrucția din 1807-1809 de către nobilul László Rhédey, proprietarul de atunci. În ce privește originea acestuia, există numeroase explicații. Conform tradiției, castelul a fost precedat de o mănăstire medievală. În perioada reformei protestante din secolul al XVI-lea, familiile
Castelul Rhédey din Sângeorgiu de Pădure () [Corola-website/Science/337254_a_338583]
-
multe din clădirile turdene, de pildă Tribunalul, fosta Primărie). Un puternic incendiu a afectat lăcașul la începutul secolului al XIX-lea, când acoperișul incendiat a provocat prăbușirea bolților corului și navei, deteriorând grav interiorul bisericii. A urmat reconstrucția, în manieră neobarocă, prin introducerea unor pilaștrii puternici, independenți de structura gotică. Noile travei ale navei și corului au fost acoperite de calote boeme. În exterior s-au păstrat o seamă de elemente gotice pe fațadele bisericii, cu excepția fațadei de vest, care s-
Biserica Romano-Catolică din Turda () [Corola-website/Science/306962_a_308291]
-
și pitorești, care împodobesc pereții exteriori ai caselor sunt caracteristici arhitecturii coloniale, în special în orașele cu climă mai caldă, cum ar fi Coro și Maracaibo. Secolul XX a fost caracterizat mai mult prin dezvoltarea urbană care viza modernizarea. Influența neobarocă și maură sunt evidente la clădirea Teatrului Național și cea a Circului Nou, construite de arhitectul Alejandro Chataing. Clădiri cum ar fi Teatrul Teresa Carreño, Turnurile Centrale Simon Bolivar, zona "El Silencio" (Tăcerea) și Universitatea din Caracas (realizate de Carlos
Venezuela () [Corola-website/Science/298155_a_299484]
-
3 nivele, oferind inițial până la 1.000 de locuri, din care 578 pe scaune. Intrarea, foarte impresionantă, este încadrată de statuile zeiței Comediei, respectiv a Tragediei. Aspectul exterior îmbină armonios stilul neoclasic, dominant în ansamblul fațadei, cu elemente neorenascentiste și neobaroce, în timp ce finisajele și ornamentațiile interioare se impun printr-un accentuat ton rococo. Edificiul este structurat pe trei niveluri: sală, loji, balcon. În proiectarea sălii de spectacole s-a avut în vedere realizarea unei acustici perfecte. Este dotată și cu o
Teatrul de Stat din Oradea () [Corola-website/Science/304028_a_305357]
-
Monumente de patrimoniu construite în stilul Sfântului Imperiu Romano-German sunt bisericile Saint-Maximin și Saint-Pierre-aux-Nonnains, capela Templierilor (stil roman), hotelul Saint-Livier (gotic de influență italiană), Abația Saint-Vincent, silozul Chèvremont, Porte des Allemands (gotic), Maison des Têtes (Rennaissance). Edificii neogotice și neoromane, neobaroce și Jugendstill (Art nouveau) coexistă armonic: Biserica Sfânta Segolene, Templul garnizoanei, Gara din Metz, Școala practică superioară, Arsenalul etc. Orașul Metz este împărțit in 14 cartiere repartizate în patru cantoane, care formează arondismentul Metz-Ville. Aria metropolitană Metz are o intensă
Metz () [Corola-website/Science/297312_a_298641]
-
creație ale lui se disting tendințele de apropiere și contopire ale intonațiilor religioase gregoriene și bizantine cu cele folclorice (românești) și de aplicare a lor pe trunchiul marilor forme ale muzicii europene. Sunt prezente elemente ale unor orientări neorenascentiste și neobaroce (în prima perioadă de creație); pentru ultima perioadă este caracteristică orientarea spre eterofonie și spre un modalism intens cromatizat. Se remarcă un stil elaborativ, de natură simfonică, și tendința spre articularea polifonică. Sigismund Toduță are o evidentă înclinație spre cultivarea
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
Milunić de realizare a unei clădiri compuse din două părți, una statică și alta dinamică („yin și yang”), care trebuiau să simbolizeze tranziția Cehoslovaciei de la un regim comunist la o democrație parlamentară. Stilul este cunoscut sub numele de arhitectură deconstructivistă („neobarocă” după cum au numit-o arhitecții) datorită formei sale neobișnuite. Forma „dansantă” este susținută de 99 panouri de beton, fiecare cu o altă formă și dimensiune. În partea superioară a clădirii se află o mare structură din metal răsucit poreclită "Medusa
Casa care dansează () [Corola-website/Science/335980_a_337309]
-
61, în film se poate vorbi de existență a doua spații contrare: cel al cimitirului de mașini și acela al stadionului pe care se antrenează Tiossido. Dacă până în momentul apariției celor doi, se poate vorbi, în film, de o atmosferă neobaroca 62, cei doi aduc un suflu nou, cazon. E o ordine impusă atât prin ținută (cei doi sunt îmbrăcați în uniforme impecabile), cât și de spațiul geometric în care se învârt (la modul propriu, Tiossido se învârte în jurul Lăscăi ): blocuri
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor În boschete / ferigile Își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele schimbări de decor, pentru artificiul rafinat și o anume „galanterie” care, - aceasta din urmă - „introduce În abundenta imagistică a poetului o nuanță de desuetudine: panglicile, fundele, beteala etc. sînt, oricum, În exces. Dacă redeschidem volumul
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Rămânând fidel unei discreții deja caracteristice, într-o formulă mai puțin „țipătoare” decât cele alese de alți optzeciști și nouăzeciști, asemănătoare mai degrabă cu romanele-anchetă de tip Michel Butor (L’Emploi du temps, de pildă) decât cu desfășurarea caleidoscopic-ludică și neobarocă a romanului așa-zis „pynchonian”, practicat de unii dintre confrații și colegii săi de generație, C. a dat, prin Povestea Marelui Brigand (2000; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), unul dintre solidele romane postmoderne din literatura noastră. Asemănarea lui relativă cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286227_a_287556]
-
unei cosmice pregătiri pentru evenimentul festiv: „zăpezile dăruie brocarte / herghelia cuvintelor flutură coame / se aprind lămpile păsărilor în boschete / ferigile își pun colierele de miresme”... Practic, nimic din recuzita scenei nu scapă fervorii combinatorii, iar aceasta dezvoltă, pe o direcție neobarocă și manieristă, gustul pentru rapidele schimbări de decor, pentru artificiul rafinat și o anume „galanterie” care, - aceasta din urmă - „introduce în abundenta imagistică a poetului o nuanță de desuetudine: panglicile, fundele, beteala etc. sunt, oricum, în exces. Dacă redeschidem volumul
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și Moz-Art á la Haydn de Alfred Schnittke. Sufocat de aniversările din acest an (bincentenar Verdi-Wagner, centenar Lutosławski, Poulenc 50 etc), centenarul Constantin Silvestri a fost marcat prin programanea în cadrul SIMN a celor Trei piese pentru orchestră de coarde , lucrare neobarocă amintind de concerti grossi și care folosește un limbaj modal inspirat de folclorul românesc. Concertul lui Aurel Stroe, interpretat de violonistul Ladislau Csendes, urmează linia muzicii morfogenetice teoretizată de compozitor, în care evoluția discursului muzical se schimbă dramatic. Cu trimiterea
Privind spre Orient din Sala Radio by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/84006_a_85331]