59 matches
-
culmi înalte de peste 1.000 m care închid orizontul comunei și dau grandoare imaginii reliefului montan. Etnografic, localitatea este cuprinsă în cadrul zonei Toplița. Lanțul muntos eruptiv este dispus pe latura internă a Carpaților Orientali și a apărut în urma erupțiilor vulcanice neogene care au dat naștere lanțului de munți Oaș, Gutâi, Călimani, Gurghiu, Harghita. Aceștia sunt alcătuiți din andezite, ridite criolite, bazalte și aglomerate. Geologii acceptă ideea că înaintea formării acestui lanț vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Aria protejată reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri de șleau, pășuni și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Someșan (subunitate geomorfologica a Podișului Transilvaniei. Zona deluroasa (dezvoltată pe depozite miocene, paleogene și neogene) este acoperită în cea mai mare parte cu pâlcuri de pădure și pajiști. Situl Lozna adăpostește cinci tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri de stejar cu carpen de tip "Galio-Carpinetum", Păduri balcano-panonice de cer și gorun
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
Gurghiu și Harghita) se încadrează în grupa sudică a celor mai tineri munți din România, cu cratere stinse acum circa 1,8 - 5 milioane de ani (Cuaternarul inferior), care s-au format în Pliocenul superior (finele Neogenului-Terțiar). Intensa activitate vulcanică neogenă a dus la apariția unor imense acumulări de lavă desfășurate pe o lungime de 450 km (dintre care 375 pe teritoriul României). Constituit din alternanțe de lave, aglomerate și cenușă (stratovulcan), Călimanul aparține grupei sudice - cea mai importantă masă vulcanică
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
Europei de Est. În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă arhaică este compus din roci magamtice și metamorfice (granit, gnais etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de roci sedimentare. Partea de de sud-vest al teritoriului face parte din Platforma Scitică, fundamentul căruia este alcătuit din roci metamorfice cu intruziuni magmatice. La periferiile platformelor s-au dezvoltate depresiunile Mării Negre, Predobrogeană și Precarpatică. Moldova este supusă pericolului seismic
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
grosimi variate. Peste partea sedimentară, partea superioară a acestei cuverturi de natură moesică, care corespunde neogenului și cuaternarului, se îngroașă în zona de contact orogen și prezintă o serie de structuri petrolifere dispuse paralel cu, cutele subcarpatice, situate în depozite neogene. (Oncescu,1965) Întâlnim patru zone geologice, o zonă de pietrișuri și nisipuri, ce se extinde de-a lungul râului Olteț si a pârâurilor tributare acestuia. Un depozit de loessoide și lehmuri, localizat în sud-vestul arealului studiat. Un depozit loessoidal ce
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
km, orientată est-vest, abruptă spre nord și domoală spre sud. Munții apar sub forma unui horst alcătuit din șisturi cristaline, delimitat de falii profunde: Dragoș Vodă (la nord) și Rodnei (la sud). În partea sudică a munților apar roci vulcanice neogene, sub forma unor măguri dispuse în lungul Someșului Mare. Rocile sedimentare, de vârstă cretacică și paleogenă (marne, gresii conglomerate și calcare) care înconjoară masivul, au fost afectate de mișcările stirice și imprimă reliefului trăsături caracteristice. Din întregul lanț carpatic oriental
Munții Rodnei () [Corola-website/Science/305658_a_306987]
-
subcarpatice, pe capetele de afundare ale depozitului Flișului paleogen, care constitue cei doi pinteni, Pintenul de Văleni și Pintenul de Homorâciu-Prăjani. La sud, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care țin cuvetele de Vitioara-Predeal, Vărbilău-Trestioara și o zonă nordică de care țin cuvetele de Drajna și Slănic. Comuna Vărbilău se înscrie
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
valea pârâului Pietrii.”" Terenul prezintă morfologia caracteristică bazinelor intramontane. Zona de șes formată preponderent din aluviunile Mureșului continuă la nord prin coline tăiate de văile pâraielor și prin munții vulcanici ai Gurghiului. Aceștia din urmă s-au format în perioada neogenă. Roca cel mai des întâlnită este andezitul. La intrarea în comună, peisajul culmilor Gurghiului de Nord, vizibile din Remetea: Vârful Crucii (1517 m), Kecskekő („Piatra caprei”; 1483 m), Bătrîna (1634 m) este frumos. Acestea sunt cele mai înalte culmi ale
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
de roci sedimentare așezate pe fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești. Fundamentul se află la adâncimea de 380 - 400 m sub nivelul mării, grosimea stratul sedimentar fiind de peste 600 m. Stratul sedimentar este compus de roci de vârstă cambriană, ordoviciană, cretacică, neogenă și cuaternară pe care s-au format solurile actuale. În văile râurilor la suprafața comunei apar argile stratificate, iar masivele de dealuri sunt alcătuite din argile, argile nisipoase, marne etc. Din punct de vedere seismic Hlinaia se află în zona
Hlinaia, Edineț () [Corola-website/Science/305166_a_306495]
-
Borodul Mare", aparținând de raionul Aleșd, regiunea Crișana. Bazinul Borod este una din prelungirile estice ale bazinului Panonian și este orientat VNV-ESE. În decursul evoluției paleogeografice, după faza orogenică laramică, zona muntoasă a munților Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
Apuseni a rămas continuu exondată, marea neogenă a pătruns numai în cuprinsul zonelor depresionare care s-au format majoritatea prin prăbușirea unor compartimente cuprinse între falii, depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
depresiunile tectonice, suferind pe langă aceste scufundări și unele slabe ondulații sinclinale ale depozitelor neogene care le umpleau. În consecință , formațiunile geologice care intra în alcătuirea acestora, în speță a bazinului Borod, sunt reprezentate de fundamentul cristalin și de depozite neogene dispuse transgresiv peste acestea. (După PUG Borod) Expoziția și etajarea în trepte a văii Borod, alături de condițiile pedologice, climatice și morfologice au determinat în decursul timpului realizarea unei însemnate diversități a covorului vegetal. La această diversitate și mozaicare a covorului
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
în estul Europei Centrale precum și pe o mică porțiune din Europa de Est, fiind un subsistem al sistemului Alpino-Carpato-Hiamalyan. În sistemul său intră un număr de subbazine separate tectonic de supraînălțarea unor blocuri bazale, dar legate printr-o pătură groasă de sedimente neogene și cuaternare. Inconstant, bazinele terțiare ale Vienei și Transilvaniei sunt considerate părți ale ansamblului panonic. Imens geosinclinal cu un fundament mai vechi, paleogeografic acesta este un situat în fostul areal al Mării Panonice (parte a domeniului Paratethys) și a fost
Bazinul Panonic () [Corola-website/Science/321806_a_323135]
-
a Munților Harghitei (grupa muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțului carpatic al Orientalilor). Aria naturală se află la o altitudine cuprinsă între 1.500 și 1.800 m. și face parte (din punct de vedere geologic) din lanțul vulcanic neogen al munților Călimani - Gurghiu - Harghita, cu un relief constituit în cea mai mare parte din roci andezitice (curgeri de lavă și piroclastite). Munții Harghitei au în componență formațiuni vulcano-sedimentare de tip con, întâlnite în vârfurile Harghita-Mădaras (1.801 m), Cucu
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
parte a terțiarului care au dus atât la scufundarea unei falii transversale (falia Moigradului) axată de valea Ortelecului, cât și la la apariția - mai târziu, a conului vulcanic al a Măgurii Moigradului. Magmatitele, reprezentate prin riolite (laramice), microdiorite și andezite (neogene), sunt evidențiate inclusiv în măgurile Pometului și Citerei. Procesul de adâncire a faliei și de ridicare a măguriilor vulcanice (Moigrad, Pomet, Citera) a rupt culmea Meseșului împingând partea finală a acesteia - din care au rămas doar dealurile Poguior, Măgurița (Măguricea
Poarta Meseșului () [Corola-website/Science/330747_a_332076]
-
de mamifer - foca caspică. Lumea vegetală a Mării Caspice și a malurilor sale este reprezentată de 728 specii, printre care cele mai numeroase sunt algele albastre-verzi, roșii, cafenii etc., urmate de plantele cu flori. Fauna își are originile în epoca neogenă, totuși, unele specii au fost plantate de mâna omului. Marea Caspică este o unitate acvatica distinctă, succesoare a Mării Sarmatice (Paratethys), fiind unul dintre constituienții acestui domeniu - situat spre estul acestuia, dincolo de Bazinul Euxinic. Apărută în partea de nord a
Marea Caspică () [Corola-website/Science/300759_a_302088]
-
în zonele de deal din satele Corbești, Roșia-Nouă și Obîrșia. Ca variatăți întâlnim soluri brune-gălbui de pădure și soluri argilo-iluvionare, asociate cu litosoluri, regosoluri și stâncării. Mozaicul petrografic din zona comunei Petriș este evidențiat de intruziunile vechi și rocile vulcanice neogene. Întâlnim valea transversală Roșia cu sectoare de bazinete - ca cel din satul Corbești - și de vale îngustă, ca rezultat al eroziunii diferențiale. Râul Mureș pătrunde în județul Arad prin comuna Petriș, la vest de comuna Zam, județul Hunedoara. După ce parcurge
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
în nord și de cea de 47°06' lat. N în sud și de meridianele de 26°09' long. E în vest și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
09' long. E în vest și 26°27' long. E în est. Din punct de vedere geostructural, depresiunea Neamțului este amplasată în zona neogenă, pericarpatică a orogenului Carpatic. Depresiunea subcarpatică este formată din depozite ce aparțin neogenului și cuaternarului. Depozitele neogene de natură grezoasă, marnoasă, argiloasă și argilo-nisipoasă sunt reprezentate prin formațiuni de vârstă miocenă, cele mai extinse fiind depuse în helvețian. Culmea Pleșului de la extremitatea nordică a depresiunii și unele anticlinale sunt formate din conglomerate cu elemente verzi. La extremitatea
Depresiunea Neamțului () [Corola-website/Science/316133_a_317462]
-
100 - 150 m, însa in extremitatea sudică această valoare este depășită. Densitatea fragmentării are valori medii de 0,7 - 0,9 km. Cea mai mare parte a reliefului are un caracter sculptural, fiind rezultatul acțiunii agenților modelatori externi asupra molasei neogene, in condițiile unei mișcări de ridicare care a activat procesele de eroziune, pe măsură ce câmpia inițială a început procesul de exondare. Această exondare s-a produs pe direcția amintită - de la NNV spre SSE, începând din sarmațianul mediu și pană in cuaternar
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
de depozite cenomaniene cu o grosime de 27 m, tortoniene cu o grosime 71 m (interceptate la Deleni Hârlău între 615 și 544 m), cu gipsuri în masă compactă microcristalină, marne cu concrețiuni de cremene. Ultimele depozite marine din seria neogenă în care este sculptat relieful regiunii cercetate, sunt cele sarmațiene și cuaternare. Dintre subetajele sarmațianului, aici întâlnim buglovianul, volhinianul și basarabianul. În zona Dealul Mare-Hârlău, Culmea Holmului, se găsesc numeroase profile deschise de eroziune ale volhinianului inferior și superior,iar
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
de vârstă precambriană . Coloana stratigrafică evidențiază că cele mai vechi depozite de cuvertură au grosimi de până la 600 m , constituite din gresii cu conglomerate în bază ,peste care se suprapun formațiunile siluriene -128m-, cenomaniene -27m, tortoniene71m, ultimele fiind din seria neogenă . Relieful actual al acestei zone a început să se schițeze încă din sarmațian , rezultând o câmpie de acumulare marină , cu structură și suprafață ușor înclinată spre sud-est . Râul Bahlui a constituit agentul principal de modelare a reliefului. În esență , aspectul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
ardere. Prezența cuarțului și TiO2 în pasta caolinitică albă sugerează că argila utilizată ca pigment alb este de natură reziduală, formată prin alterarea unor roci magmatice. Astfel de depozite argiloase sunt destul de puține și localizate în apropierea unor corpuri vulcanice neogene (Parva și Cornăița jud. Bistrița Năsăud, văile Haitei, Pietrosului și Stejar - jud. Suceava) (BUZGAR et alii 2010). Pigmentul roșu analizat conține hematit și, frecvent, cuarț. Spectrele Raman ale pigmentul roșu de pe fragmentele de ceramică fină de la Hoisești (Tabel 16) sunt
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
ape curgătoare. AMPLITUDINE TERMICĂ diferența dintre temperatura medie a lunii iulie, considerată cea mai caldă a anului și a lunii ianuarie, cea mai rece. ANDEZIT rocă vulcanică de suprafață, de culoare cafeniucenușie până la negru; este cea mai răspândită rocă vulcanică neogenă; este folosită la pavaje. ANGORA rasă de capre din Asia Centrală și de Sud-Vest, cu păr lung, mătăsos, folosit mult pentru țesături, pături ș.a. ANTIPOD punctul diametral opus altuia; exemplu: Polul Nord față de Polul Sud. ANTRACIT cărbune de pământ de calitate superioară
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
României, vol. I IV, Soc. Geogr. Rom., București. 71.Lorionescu, S. (1990)Paștele blajinilor, articol în cotidianul "Adevărul" din 22 aprilie, București. 72.Lupei, N. (1979)Dinamica terestră, Ed. Albatros, București. 73.Macarovici, N., Jeanrenaud, P. (1959) Revue generale du neogene de la platforme de la Moldavie, An. Univ. "Al. I. Cuza", tom V, Iași. 74.Maxim, I. (1995)Etnogeneza românească și a altor popoare europene, Ed. Moldova, Iași. 75.Merișca, C. (1983) Premisă pentru reconstituirea drumurilor medievale din Moldova, extr. din "Almanahul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]