228 matches
-
dă răspunsul care se vrea a fi în același timp cheia romanului: "Dar nu se vorbește de vremea lui Struensee? Nu-i așa? Nu de vremea lui Guldberg. De vremea lui Struensee!!! Istorie cipriotă Literatura din Insula Afroditei "locuiește" limba neogreacă, dar foarte mulți dintre scriitorii ei s-au format sau trăiesc în afara Ciprului: în Egipt, la Atena, ba chiar și la București (Epaminondas Frangoudis, 1825-1897, remarcat în România și ca elevat pedagog). Abia după constituirea Republicii Cipru în 1960, o
Istorie daneză by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15307_a_16632]
-
este atribuit lui Miron Radu Paraschivescu în toamna lui 1954, care îl "ambarasează", însă nu excesiv: Dar jena se transformă în rutină pe măsură ce răspund la felicitările telefonice". Și tocmai una din aceste "firitisiri-pe-fir" (ca să ne jucăm puțin cu o vocabulă neogreacă, folosită pe la începutul secolului XIX în Principatele române), îl derutează: mai tânărul Marin Preda îi amintește că primise și el acest premiu cu un an înainte; el (adică autorul mănoasei și falsei nuvele Desfășurarea, 1952) crezuse că era vorba de
Jurnalul lui M. R. Paraschivescu by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/12112_a_13437]
-
personalități pe care le-a odrăslit lumea greacă a literelor în ultima jumătate de veac” (Tudor Dinu). A doua ediție românească din creația lui Dimosthenis Kourtovik constituie o premieră - ea înregistrează debutul a șapte tineri traducători absolvenți ai masteratului de neogreacă, al căror nume ar trebui amintit, fie și numai pentru încurajare, aici: Andra Fermuș, Cătălina Ionescu, Andreea Ghiță, Bogdan Bălăceanu, Diana Dănilă, Edith Uncu, Diana Grigorescu. Proiectul a fost coordonat de profesorul Tudor Dinu, care semnează și cuvântulînainte, iar materializarea
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
au apărut în română două antologii de proză scurtă ale clasicilor neogreci. Din creația prozatorului Kourtovik se află în pregătire cel mai recent și mai discutat roman al său - Ce caută barbarii, tradus tot de o absolventă a masteratului de neogreacă.
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
mediată în al doilea; ele pot fi invocate, eventual, pentru anumite asocieri, sugestii fonice și conotații. Oricum, derivatul în -iot desigur cel mai frecvent, important prin valorile sale afective și prin extensiile sale semantice, este fanariot (împrumutat ca atare, din neogreacă, dar analizabil în măsura în care în textele de istorie se vorbește întotdeauna și de Fanar). Rolul cuvîntului fanariot a fost nu numai de a propune un model derivativ, dar probabil și de a-i adăuga anumite conotații negative. Într-adevăr, deși cuvinte
"Iașiot", "mangaliot", "sloboziot"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17127_a_18452]
-
dublă - franceza și engleza. Dicționarul limbii române (DLR), în volumul apărut în 1977, reconstituie cu totul altfel etimologia: bazîndu-se probabil pe formă, pe accentuare, dar și pe istoria propagării jocurilor de cărți în societatea românească, sursele indicate sînt, în ordine: neogreaca, germana, rusa (cu forme aproape identice), pe ultimul loc franceza, nicăieri engleza. Un alt exemplu de concurență a surselor sau mai curînd a interpretărilor este adjectivul familiar freș: înregistrat în DEX 1996 (cu definiția "care nu este obosit; vioi"; "care
Între franceză și engleză by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15828_a_17153]
-
II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor paralele balcanice: din aromână ("s'fățea că..."), neogreacă, bulgară, albaneză.
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
a fi introduse în cuptor", desemnînd și o "formă, tipar pentru aluat", iar panacodar (sau panacotar) este un "brutar care lucrează cu panacodul". (Dacă această ipoteză de traseu etimologic e adevărată, și dacă sursa indicată de DLR pentru panacot - din neogreacă - e cea reală, atunci panacotarul ar fi înrudit de departe cu pinacoteca). E tentantă asimilarea brutarului care introduce și scoate pîinea din cuptor cu operația hoțului care extrage portofele, dar nu mi se pare de disprețuit nici ideea de a
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]
-
lui Dante în ultimul deceniu), România (care, din fericire, cu cele peste 300 de titluri din literatura neoelenă publicate de-a lungul secolului 20, se află în topul european), Ungaria (prof. Dr. András Móhay, conducătorul catedrei de limba și literatura neogreacă din cadrul Universității din Budapesta), scriitori renumiți din Grecia și Cipru au citit din opera lor, fragmentele fiind lecturate apoi și în traducere germană, adesea inedită. Publicul (studenți, neoeleniști și oameni de litere germani, sosiți și din alte orașe, diaspora greacă
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
din pitorescul oraș al Franconiei de jos: expoziția ,,Sportul în Antichitate", deschisă la complexul muzeal Martin von Wagner în cinstea jocurilor Olimpice din Atena anului 2004, o expoziție găzduită de Biblioteca Municipală, care reunea majoritatea traducerilor în germană din literatura neogreacă (publicate în cea mai mare parte la Editura Romiosyni din Köln, specializată în această direcție), un concert, ,,Variationen der Ägais", susținut de mezzosoprana de renume mondial Alexandra Gravas, care a interpretat piese pe versurile unor poeți greci precum Kavafis, Seferis
,,Dimensiunea europeană a literaturii neoelene" by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/15737_a_17062]
-
II, partea I, F-I, 1934), cu explicația "a se ivi, a se arăta, a se desfășura înaintea ochilor cuiva" / "despre viziuni, arătări, visuri etc.", situația din română fiind întărită prin citarea unor paralele balcanice: din aromână ("s'fățea că..."), neogreacă, bulgară, albaneză.
Povestiri de vise by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15817_a_17142]
-
sufix și bază, valori ironice (scriitoraș, doctoraș). Într-un articol monografic publicat în Studii și materiale privitoare la formarea cuvintelor în limba română, vol. III, 1962, Zizi Ștefănescu-Goangă a întreprins o prezentare istorică detaliată a sufixului: pătruns în română din neogreacă spre sfîrșitul secolului al XVI-lea prin nume proprii de persoană analizabile, în special prin hipocoristice de la prenume (Tudorache, Manolache). Forma -achi e mai veche și mai apropiată de etimon, în vreme ce -ache reprezintă deja o adaptare. Exemplele de extindere a
"Românache", "străinache" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16336_a_17661]
-
net, transmite Unimedia.md. Proiectul de lege stabilește că, în contextul prevederilor stipulate în Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, acesta va fi aplicat pentru 18 limbi, și anume: rusa, belarusa, bulgara, armeana, găgăuza, idiș, tătara, moldovenească, germana, poloneza, neogreaca, rroma, româna, slovaca, maghiara, ruteana, caraima și crâmceaca. Astfel, pe teritoriul Ucrainei, limbile „moldovenească” și română vor fi considerate două limbi diferite. Este drept însă că, în constituția Republicii Moldova, limba oficială este cea moldovenească. Totodată, conform proiectului de lege, în
Limba română va fi recunoscută pe teritoriul Ucrainei () [Corola-journal/Journalistic/22733_a_24058]
-
dialectală de la taler care, la rîndu-i, vine de la un oarecare Joachimstal, valea lui Joachim. Farfuria vine din chineză, însemnînd întîi fiul cerului, apoi porțelanul dedicat împăratului. Fusta a apărut lîngă Cairo, într-o periferie cu croitorii, trecînd, pe urmă, în neogreacă. Lighioană trage la legiune, și ajuns, prin pură confuzie, sau prin neînțelegerea unei metafore, să însemne fiară. Marțipanul, om care șade, în arabă, ajunge, în timpul cruciadelor, o monedă cu Iisus pe un tron. Sensul i se schimbă la Veneția, unde
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
să-l întîlnească pe Napoleon, spre a-i prezenta planuri politice fantaste, prins de austrieci și predat de aceștia turcilor, e executat de otomani, la Belgrad. Poeziile lui apar postum, la Iași (1814); i s-a atribuit și o parafrază neogreaca a "Marseilezei". Slujitor o vreme, cum ziceam, al domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, el însuși se ipostaziază în piesa editata de Lia Brad-Chisacov în personajul duplicitar Feraris. Fapt e că Rigas e nu doar un "slujnicar" sau un curtean îmbinînd subțirimea
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
un stil suplu, colorat arhaic cu măsura, pitoresc în spiritul literaturii noastre, invocată mai sus) izbutite echivalente românești textului grec original. Nu e o simplă tălmăcire, ci o izbutita localizare. Documentul, de altă parte, e de primă importantă pentru literatură neogreaca, adăugînd o nouă dimensiune, neștiuta, personalității unuia dintre "eroii" ei moderni. De asemenea, credem că pentru relațiile româno-grecesti se cuvine a sublinia acest nou segment dintr-un "puzzle" departe de a fi încheiat. În fine, textul în sine ne ofera
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
Acum, din perspectiva secolului XXI, criteriile care definesc autonomia Septuagintei sunt mai ușor de definit, întrucât în spatele nostru există o tradiție creștină întemeiată în bună parte pe recunoașterea sacralității Septuagintei. Chiar și azi, de pildă, în Grecia, traducerea Septuagintei în neogreacă trebuie aprobată de Sinodul Greciei și de Patriarhul ecumenic. Grecii citesc și azi Septuaginta în biserică. Septuaginta are, pentru ei, valoarea unui text perfect autonom, sacru, irefutabil și intangibil. Orice traducere nesupravegheată riscă să fie o profanare. S.M.: și traducerea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ardeal, om de cultură religioasă ortodoxă. Veritabilul său talent l-au reprezentat limbile străine. După ce învățase, fără efort, germana și maghiara, obligat de condițiile existenței sale ardelenești, după ce rudimentele esențiale de latină și le însușise în școală, scriitorul învață franceza, neogreaca, italiana, engleza și rusa. în 1843, spre finele pelerinajului european, autorul își compune următorul autoportret sub forma unui anunț dat la ziar, despre care el însuși spune că "sună iperbolic": "Un june literat ungur, cunoscînd cu perfecțiune limbile: germană, francă
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
în 1843, spre finele pelerinajului european, autorul își compune următorul autoportret sub forma unui anunț dat la ziar, despre care el însuși spune că "sună iperbolic": "Un june literat ungur, cunoscînd cu perfecțiune limbile: germană, francă, italiană, apoi binișor angla, neogreacă și rusă, den altele espert, caută post de secretar privat, maistru de limbe etc. Mundus vult decipi, ergo decipiatur. Dacă rătăceam a mărturisi că sunt român, rămîneam pe lîngă varză acră și cvas" (Scr. XXX, Sîntu Petropule, ianuarie 1843). Este
Rastignacul din Făgăraș, Ion Codru Drăgușanu by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7368_a_8693]
-
antichitatea greco-romană, egipteană, indiană, până la epoca modernă. Dicționarul înțelepciunii este opera unui mare erudit, cuprinzând maxime, cugetări, aforisme, reflecții, fiind, așa cum subliniază I. Oprișan, o "operă unică prin diversitatea, amploarea și cuprinderea spiritualității universale." Autorul era poliglot, știind latina, greaca, neogreaca, germana, franceza, italiana, spaniola. Textele sunt traduse în limba romană, dar sunt reproduse și în limba originală, uneori în două limbi, greacă și latină, în cazul citatelor din Biblie. Textele grecești s-au corijat după edițiile de bază de către Margareta
Dicționarul înțelepciunii by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7521_a_8846]
-
și de traduceri. Ei reprezintă "dimineața" devreme a poeziei noastre, dar ca despre începători ai literaturii moderne românești cu mare concesie protocronică se poate vorbi. Mai e încă până la înnoirile de inspirație romantică. Chiar și Cârlova începe cu traduceri din neogreacă (Musaios) și cunoaște bine pe preromantici, fatalmente de mâna a doua. Păstorul întristat este consecința acestei "intertextualități", Gessner-Florian în adaptare valahă și la ingenuitatea structurală-adolescentină. Pastorala, melancolică desigur, are grație orfică și, în spiritul epocii, jeluitoare: "De multe versuri spuse
Armoniile lui Cârlova by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7345_a_8670]
-
diferite ca formă și ca sens? Ei bine, grecii l-au pronunțat kónopos, cu același sens, dar l-au derivat în konópion, care însemna pat cu perdea contra țânțarilor. Latinul conopeun păstra sensul din urmă, dar franceza (canapé), italiana (canape), neogreaca (kanapés) și turca (kanape) i l-au dat pe cel actual. De unde l-a împrumutat româna? Atestat în 1792, putea proveni din oricare dintre limbile din urmă. În fine, să nu uit să vă spun că româna, ca, de altfel
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
să nu uit să vă spun că româna, ca, de altfel, orice limbă, nu doar a importat, dar a și exportat cuvinte. Exemplul cel mai uimitor este mămăligă: a trecut în, nu mai puțin de, unsprezece limbi: bulgară, macedoneană, maghiară, neogreacă, polonă, rusă, săsească, sârbă, slovacă, turcă și ucraineană. Cine ar fi crezut? Nu vreau să vă închipuiți că am descoperit eu însumi toate acestea. Le-am citit într-o carte pe care o recomand tuturor celor care iubesc limba și
Viața și moartea cuvintelor by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5734_a_7059]
-
care l-au consacrat; el și-a autohtonizat lexicul care părea a aparține, pur și simplu, altuia. Așa cum se știe, dar nu totdeauna se recunoaște, boierii români, ecleziaștii, chiar negustorii, cei de o anumită condiție erau cel puțin bilingvi; slavona, neogreaca, uneori și cea clasică, apoi germana, rusa, maghiara erau a doua lor limbă, cea a informației lor culturale și profesionale. Un absolvent de liceu românesc teoretic și comercial putea citi satisfăcător un text franțuzesc sau german, chiar în scopuri tehnice
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
pe gheață în ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita în acel an, spune tradiția populară. Nimeni nu se atinge de bucate până nu sosește preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinți masa. "Chiralesa" provine din neogreacă și înseamnă "Doamne, miluiește!". Exista credința că, strigând "Chiralesa", oamenii capătă putere, toate relele fug și anul va fi curat până la Sfântul Andrei (30 noiembrie). După sfințirea alimentelor, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi
Bobotează- tradiții și obiceiuri. Certurile în casă sunt interzise și nu se dă nimic de împrumut by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/52376_a_53701]