89 matches
-
explicații. în primul rînd, desigur, conta faptul că influența turcă nu este dintre cele mai importante; în comparație cu cea slavă, mai ales, ea apare ca limitată, marginală; în epoca disputelor puriste, era resimțită în mod mult mai acut prezența influenței lingvistice neogrecești, favorizate de domniile fanariote. Cel mai important e însă faptul că turcismele nu apar ca un pericol pentru lexicul cult românesc. Elementele de origine turcă sînt fie vechi (unele probabil cumane) și perfect asimilate (dușman, musafir, mioriticul cioban), adesea intrate
Purismul și turcismele by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14380_a_15705]
-
limba e de o împestrițătură de decadență". Și autorii Istoriei limbii române literare (Al. Rosetti, B. Cazacu, L. Onu) preluau această opinie ("expunerea e făcută într-un stil greoi"; "construcția frazei este artificială, iar vocabularul abundă în elemente turcești și neogrecești"); acordîndu-i lui Văcărescu cîteva pagini, mai mult pentru inventarul de neologisme, preferau să-și concentreze atenția asupra autorilor canonici, validați de istoriile literare. Pe lîngă toate acestea, autorul și cartea au mai suferit și rigorile unor judecăți ideologice: repetate reproșuri
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]
-
contra; care apără”; în română este preluat din franceză - ca în paratrăsnet, după fr. paratonnerre -, iar în franceză provine din italiană (din compuse cu verbul parare - „a para”). Para- familiar, fără corespondent în limbile care nu au suferit o influență neogrecească directă, e un prefix expresiv, mai ales în structuri bazate pe repetiție, indicînd atitudinea negativă a vorbitorului față de ceea ce consideră a fi un exces. L-a descris Iorgu Iordan, în Stilistica limbii române (1944), cu multe exemple de limbă vorbită
Paralei, paranormali by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13364_a_14689]
-
țările române coduri de legi, să înființeze școli, numit pe rând "savant", "om de știință", "jusrist", "literat", "filosof"; apoi autorul proiectului de Imperiu elin (în locul celui turcesc), Rigas Velestinlis, un fel de Bălcescu al Greciei, creator al unei adevărate "Marseilleze" neogrecești, compusă - ca ecou al Revoluției franceze - într-o casă de pe ulița Schitu Măgureanu din București, al unor piese de teatru și al unor traduceri din iluminiștii apuseni și, nu în ultimul rând, al primelor hărți ale țărilor Române (la 1796
Între turciți și iezuiți by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11755_a_13080]
-
împreună cu sensurile lor figurate - ci și prin straturile influențelor culturale pe care le reflectă. Cuvîntul pocher, de pildă, are o etimologie multiplă, dar pare să fi pătruns mai întîi în română - așa cum arată și Dicționarul academic (DLR) - printr-un intermediar neogrecesc. împrumuturi pasagere mai vechi - din turcă, greacă, rusă (limbi care reflectă căile de intrare în lumea românească a unora din jocuri) au ieșit între timp din uz, păstrîndu-se în memoria culturală grație unor atestări literare; un exemplu e grecismul a
"A plusa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17056_a_18381]
-
chaussée) și de tupeu (din fr. toupet). De fapt, după sugestia lui Al. Graur (din Etimologii românești, 1963), preluată și de dicționarul academic (DLR), nu însă și de Dicționarul explicativ (DEX), pansea ar fi pătruns în română printr-un intermediar neogrecesc, care ar explica relativa vechime și răspîndire a numelui florii. Solida fixare în limbă e dovedită de altfel și de existența unui derivat diminutival, care a devenit o denumire alternativă: panseluță. Oricum, diversificarea formală și încadrarea morfologică în genuri diferite
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
No, de exemplu, au fost scrise cu secole în urmă, toate, și se joacă și astăzi întocmai cum au fost scrise. Nici o literatură (și, în general, cultură) europeană nu cunoaște o asemenea situație. între scrierile eline din antichitate și cele neogrecești din vremea noastră nu e nici o legătură, nici măcar de limbă. Tot așa cum cronicarii englezi sau francezi din evul mediu diferă de contemporanii lui Dickens sau Balzac, mai tineri cu cinci veacuri, la fel de mult cum diferă Documentele clubului Pickwick și Père
Sfîrșit de an, de secol și de mileniu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16531_a_17856]
-
2014. Aproximativ 10 locuri sunt disponibile. Testarea va costa într-un un examen de limbă de nivel mediu (traducere, eseu) la care se permite folosirea dicționarului, un interviu de intenție, incluzând prezentarea unui mic proiect de cercetare în domeniul studiilor neogrecești. Mai multe informații puteți obține de la Prof. Tudor Dinu la numărul de telefon 004.0722.50.59.69, sau de la adresele de email t dinu@yahoo.com, tudordinu@hotmail.com . Vor fi oferite cursuri și seminarii de limba greacă (inclusiv de
Masterat de traductologie in limba neogreaca la Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/94246_a_95538]
-
profesori invitați de la universități din Grecia și din Orient. Vor fi oferite șase burse private de studiu în cuantum de 200 de euro net pe lună (din partea companiei Fatrom), iar masteranzii pot participa la traducerea unei antologii a prozei scurte neogrecești ce va fi publicată la una din marile edituri românești, precum și facilitarea angajării absolvenților grație colaborării cu camera bilaterală de comerț eleno-romana. Deea Mazilu - RoMedia.gr
Masterat de traductologie in limba neogreaca la Bucuresti [Corola-blog/BlogPost/94246_a_95538]
-
1995, pp. 305-314. [46] Cleobule Tsourkas, op. cit., p. 338. [47] Euaggelou D. Qeodorou, Akrobolismoi krousewV (Kritikh axiologhsiV antiekklhsiastikh suneteuxewV), în “Ekklhsia” nr. 7/1995, p. 277. [48] Ibidem, p. 278. [49] Ibidem, p. 279. [50] C. Th. Dimaras, Istoria literaturii neogrecești, București, 1968, p. 182. Referință Bibliografică: Material - Studiu de sinteză. Despre Biserica Ortodoxă în sud-estul european. Geopolitica Ortodoxiei... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2173, Anul VI, 12 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stelian Gomboș : Toate
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
În egipteană modernă casă se zice pero ce amintește de ker pe țigănește cu k/p, dar și de pari “soare”în yupultepec, amerindiana. 30) Arabul manzil se explică prin mandu, soarele aborigenilor din Australia. 31) Cortul e socotit cuvânt neogrecesc, după noi există o legătură cu kor “soare” în didinga, Sudan, si cu akerta, astrul zilei în yupik, Alaska. 32) - 33) Bordei, origine necunoscută, este explicat de noi prin comparație cu barg “soare” în limba lak din Daghestan, de unde și
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
ceaonarii din Calvini, Brăila, Tecuci, Toflea), khocin = kòsta (coasta, la spoitori) • (I) PRAMATǏ < (i) pramatǐ/pramaći, (e) pramatǐ/pramakǐ = màrfa (marfă - la gaborii bumbăcari, la ursarii din Slobozia Bradului - din neogrecescul pra(gh)matía "marfă") • (I) BUKHUNI GOJ (literal “cârnat de ficat” = lebăr, maioș - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu ) • (I) RATTUNI GOJ (literal “cârnat din/cu sânge” = sângerete - la rromvlahii din Dumbrăveni - Sibiu) • (I) ZARUNI CÀXRA < c
CONTRIBUȚII LA CONSTRUCȚIA ADITIVĂ A LIMBII RROME A REUNIUNII de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372397_a_373726]
-
învățat german a cercetat de ex. 261 de numiri albaneze de animale și a găsit că dintre acestea 47 se ating cu cuvinte românești, multe cu alte cuvinte romanice, 21 italiene, 41 vechi grecești, înrudite însă originar, 38 medii și neogrecești. Dintre toate abia 30 se păreau de origine curat albaneză. Am zis că până acum albanejii au stat de obicei în serviciu străin, s-au luptat pentru interese străine. Astfel, în vestitul război de eliberare al Greciei, eroii Botzaris, Kanaris
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin cercetările lor, la o reflecție intrată în ultima vreme (ca în lucrările lui Mircea Muthu) într-o etapă a elaborărilor de sinteză, atât de necesare. Repere bibliografice: N. Iorga, Bizanț după Bizanț, București, 1972; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești, București, 1935; D. Caracostea, Material sud-est european și formă românească, RFR, 1942, 12; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980, passim; Duțu, Cărțile, passim; Alexandru Duțu, Sinteză și originalitate în cultura
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
respectivă, se mai credea, ci în cel precedent, ca urmare a contactelor culturale cu Polonia și Ucraina; al optsprezecelea veac înregistrează doar a treia, și ultima, etapă a unui proces de receptare a stilului, cu sugestii italiene, venite pe filieră neogrecească, și cu mai multe contacte - acum directe - realizate cu literaturile apusene. Cercetătorul nu situează începuturile b. românesc mai devreme, considerând că în secolul al XVI-lea începe, la noi, cu Neagoe Basarab, Renașterea, spre a se încheia la sfârșitul primei
BAROC. Termenul. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285653_a_286982]
-
literaturi: neogreacă, portugheză, spaniolă sau franceză. După versiunea franceză, bazată pe textul lui Croce și pe poemul Academiei, s-a făcut o traducere germană (1751), prescurtată într-o ediție populară. În literatura română există două redacții ale romanului: după intermediare neogrecești aduse de fanarioți s-au tălmăcit, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, Istoriile lui Bertold, rămase în manuscris (cel mai vechi, anterior anului 1775), iar după ediția germană prescurtată, adusă de sașii din Transilvania, s-a tradus
BERTOLDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285710_a_287039]
-
D. C. A. Rosetti voiește reforma magistraturii. Și noi o voim, dar cum? Noi cerem numirea prin concurs de titluri și vechime de serviciu, precum și inamovibilitatea; d. Rosetti voiește să fie aleasă de garda orășănească a venerabilului autor de versuri neogrecești, Serurie. În privința necesității reformei ne înțelegem deci cu onor. d. Rosetti, dar în modul cum pricepem unul și altul lucrurile, ne cam deosibim, n-ar fi cu bănat, și încă binișor. Și noi am voi răul țăranului? Dar, dacă, de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de citat ceva - in contrarium - la teoria d-lui Maiorescu: romanurile genealogice ale lui Emil Zola. Ar fi interesant a se constata, bunăoară, ce minți, dar mai cu seamă ce caractere s-ar naște din încrucișarea rasei ovreești cu cea neogrecească, încrucișare ce se operează uneori în România. Fără îndoială amestecătura între două rase egal de vechi, egal de decrepite fizic și moralicește, ar produce niște exemplare de caracterologie patologică, cari ar fi o adevărată pepinieră pentru viitorul redacțiunii "Pseudo-Romînului". Dar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avea ceva de citat - in contrarium - la teoria d-lui Maiorescu: romanurile genealogice ale lui Emile Zola. Ar fi interesant a se constata ce minți, dar mai cu seamă ce caractere s-ar naște din încrucișarea rasei ovreiești cu cea neogrecească, încrucișare ce se operează uneori în România. Fără îndoială amestecătura între două rase egal de vechi, egal de decrepite fizic și moralicește, ar produce niște exemplare de caracterologie patologică care ar fi o adevărată pepinieră pentru viitorul redacțiunii "Pseudo-Romînului". Asta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
traduse peste aproape un deceniu, de un monah din Țara Românească. Părțile au fost reunite într-un singur manuscris de un cărturar moldovean (prin 1680-1690), care a făcut unele abrevieri și a îndreptat uneori tălmăcirea în urma comparării cu textul original neogrecesc. A existat și o traducere în românește făcută din slavonă, fiind vorba doar de primele două părți. Partea a treia a fost de numeroase ori recopiată integral sau numai pe fragmente, întâlnindu-se atât cu Minunile... extrase din Proloage sau
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
România. 1928-1939 (în colaborare cu N. I. Herescu și Constanța Elena Stoenescu), București, 1943; [Relații culturale româno-elene], Atena, 1995. Traduceri: Xenofon, Statul spartan. Statul atenian, București, 1958, Anabasis, București, 1964, Viața lui Cyrus cel Bătrân, București, 1967; Moartea palicarului. Antologia nuvelei neogrecești, București, 1967; Anthusa, fata cu plete de aur. Basme populare grecești culese de G. A. Megas, București, 1971; Viteazul Dighenis Acritas. Epopee medievală bizantină, București, 1974 (în colaborare cu Gheorghia Delighiani-Anastasiadi); Pausanias, Călătorie în Grecia, I-II, București, 1974-1982; I.
MARINESCU-HIMU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288036_a_289365]
-
Eminescu - Expresia gândirii, text critic și vocabular; Nestor Camariano, Primele încercări literare ale lui C. Negruzzi și prototipurile lor grecești; D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade-Rădulescu și Santa Cetate. Între utopie și poezie; Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești; G.C. Nicolescu, Ideologia literară poporanistă. În seria a doua au fost incluse mărturisiri literare (O. Goga și L. Rebreanu), cele mai multe apărând mai întâi în „Revista Fundațiilor Regale”, în 1941-1942. În seria a treia, „Bibliografii”, s-au tipărit
INSTITUTUL DE ISTORIE LITERARA SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287560_a_288889]
-
este un comentariu filologic ce recomandă evitarea exceselor de orice soi. În versuri, Corespondenție între doi amorezi sau Limba românească la anii 1832 și 1822 ia în râs anumite jargoane (jargonul administrativ împestrițat cu termeni rusești, exprimarea înțesată de vocabule neogrecești). Ca autor dramatic, I. nu-și uită preocupările lingvistice. În „farsa filologică” Babilonia românească (1860), el atacă, într-o șarjă groasă, limbajul împestrițat de grecisme și slavonisme, italienismul heliadist, „ciunismul”, ortografia nouă cu alfabet latin, franțuzismul. Având meritul întâietății în
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
în paginile de mai sus, cărturarii români reproduceau lupta din spațiul culturii grecești, dintre „purișiti“ (cei care doreau menținerea nealterată a formelor limbii vechi, culte) și „dimoticiști“ (care considerau limba vie, populară, drept vehiculul potrivit pentru propășirea culturii grecești). Soluțiile neogrecești la această problemă interesează elita culturală română 29, care le aplică uneori în propria limbă 30. Traducerile din limba greacă 31, mult mai reduse numeric decât în perioada turco-fanariotă32, aceasta și datorită contactului direct al cărturarilor români cu producția de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
lipseau din vorbirea cărturarului, se poate concluziona că se îngrijea de stilul operei scrise, pe care o considera importantă pentru propășirea limbii și a culturii românești. Vezi Demosthene Russo, Studii și critice, București, 1910, și Ariadna Camariano, Influența poeziei lirice neogrecești asupra celei românești. Ienăchiță, Alecu, Iancu Văcărescu, Anton Pann și modelele lor grecești, București, Editura Cartea românească, 1935. • A luat lecții de greacă de la mama sa și de la Dumitraki Logadi, dascălul venit din Constantinopol, „cu recomandațiuni de om învățat, spre
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]