5 matches
-
Antichității, marcând într-un mod inedit, printr-o puternică amprentă neoplatonică și creștină, reprezentarea și structurile de reflecție asupra lumii. Filozofia modernă: între secolele XVI și XIX, cuprinzând perioada Renașterii, a Luminilor și zorii epocii industriale. Filozofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care marchează apariția unor noi premise filozofice: pozitivismul, existențialismul, materialismul senzualist, realismul idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în zilele noastre.
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
noi, generate de cuceririle recente ale geniului uman. Este, poate, și o slăbiciune a filosofiei acelei perioade care n-a putut oferi sisteme cu totul noi, ci s-a mulțumit să preia concepții mai vechi, împrospătîndu-le. Așa au apărut: neokantianismul, neohegelianismul, neospiritualismul, neoromantismul (1), precum și neotomismul. Acesta din urmă, spre deosebire de celelalte "noi" filosofii, relua idei exprimate nu cu cîteva decenii, ci cu șase secole mai înainte. Explicația valorificării filosofiei lui TOMA D'AQUINO (1225-1274) este pusă pe seama scăderii interesului unei părți
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
repetat / 79 Funcțiile de bază ale limbii / 83 Nominația (funcția denominativă) / 85 Comunicarea (funcția comunicativă) / 89 Expresivitatea (funcția expresivă) / 92 Metalimbajul (funcția metalingvistică) / 98 Direcții în cercetarea filozofică actuală a limbii / 101 Limba ca artă / 104 Teoria spiritului limbii / 108 Neohegelianismul în interpretarea limbii / 112 Proiectarea filozofiei kantiene asupra problemelor limbii / 117 Limba și delimitarea adevărului de falsitate / 121 "Jocurile de limbaj" și funcționarea limbii / 124 "Sălășluirea" în limbă / 127 Limbă populară și limbă literară / 132 Lingvistica limbii populare și lingvistica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
pentru viața limbii. Pe de altă parte, caracterul "alogic" al limbii, stipulat de Vossler, trebuie admis numai în formularea că redarea noțiunii prin cuvînt se face într-o manieră prelucrată de structura limbii, această structură adaptînd desemnarea din perspectiva semnificației. Neohegelianismul în interpretarea limbii Prin neohegelianism se înțelege un curent de gîndire care are la bază ideile dezvoltate, la începutul secolului al XIX-lea, de către filozoful german Georg Wilhelm Friedrich H e g e l. După acest învățat, omul se caracterizează
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
altă parte, caracterul "alogic" al limbii, stipulat de Vossler, trebuie admis numai în formularea că redarea noțiunii prin cuvînt se face într-o manieră prelucrată de structura limbii, această structură adaptînd desemnarea din perspectiva semnificației. Neohegelianismul în interpretarea limbii Prin neohegelianism se înțelege un curent de gîndire care are la bază ideile dezvoltate, la începutul secolului al XIX-lea, de către filozoful german Georg Wilhelm Friedrich H e g e l. După acest învățat, omul se caracterizează prin două dimensiuni care-i
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]