697 matches
-
-mi personaje, portrete vii, mișcăndu-se în cele mai bizare mimici, gesturi și ipostaze. Deslușeam la început predominant trăsături antropoide ante-preistorice, apoi chipuri aproape umane, timpurii...De la precursorii ancestrali din vechimi atemporale, cu înfățișări sălbatice, de primate, la portretele vii paleontologice, neolitice și moderne, derularea imaginilor încetinea, sesizam decelerația, metamorfoza, modelarea... Așteptam „cuminte” încetinirea și oprirea rolei (!), a tamburului cinematic. Se oprea de fiecare dată, invariabil, la același unic chip cu fizionomia inconfundabilă: bărbatul frumos, mai frumos decât o femeie, cu ochi
REVELAŢII INTERZISE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Revelatii_interzise_romeo_tarhon_1341126914.html [Corola-blog/BlogPost/345791_a_347120]
-
vremilor Românul, fie plugar, fie păstor, se pote închipui după ceea ce se vede și azi: la numai câteva zeci de kilometri de Bucureștii rivalizând în lux și risipă cu metropolele cele mai ariviste, întâlnești niște amărîte așezări cu înfățișarea aproape neolitică — satele și cătunele românești. Contrastul acesta e mai elocvent decât volume întregi de istorie. Între sat și oraș a fost și mai persistă pretutindeni un antagonism, la noi însă parcă mai viu și mai accentuat. Pentrucă orașele noastre nu sunt
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română by http://revistaderecenzii.ro/liviu-rebreanu-lauda-taranului-roman-discurs-de-primire-la-academia-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
timp de două luni pe an în mireasma florilor, intră într-un veritabil templu al civilizațiilor, care s-au succedat aici vreme de șase milenii. Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au așezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale așezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății și necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care își dezvăluie treptat
CETATEA SUCIDAVA SI FANTANA MIRACULOASA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cetatea_sucidava_si_fantana_miraculoasa.html [Corola-blog/BlogPost/344951_a_346280]
-
în Moldova de peste Prut, apoi răsădită în Oltenia bunicului său patern și a tatălui: Constantin, făurari de școli și apostoli ai învățământului și spiritului românesc, pe Valea Dunării de mijloc și a Jiului de jos, sub geana antică a Culturilor neolitice Cârna și Vădastra. Intrare în istorie. 1408-2000 este titlul celei dintâi nestemate, cu care se deschide subcapitolul Elegii urbane. Autoarea intră cu o anume lentoare în subiect - din motive de gradare a tensiunii relatării, dar și dintr-un fel de
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
și parcă ne aflam sub influența unui puternic câmp magnetic când am ajuns aproape de Petra: să fi fost acolo, oare, magia mitului Afroditei? Palaepaphos - vechiul Paphos Descoperirile arheologice de aici atestă faptul că situl a fost locuit încă din perioada neolitică, fiind axul principal în jurul căruia s-a dezvoltat și perpetuat cultul Afroditei. Mitica naștere a îndrăgitei zeițe din spuma mării, în apropierea coastei cipriote, unde micenienii i-au înălțat un templu spectacular în secolul XII î.Hr. a fost și încă
PAFOS de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_cipru_8_pafos_georgeta_resteman_1340498061.html [Corola-blog/BlogPost/358344_a_359673]
-
Moldova (inclusiv Basarabia), Bucovina (inclusiv din Ucraina), nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei, a precedat cu sute bune de ani așezările din leagănul lumii: Sumer și Egiptul. Ceramica din cultura Cucuteni este unică în lume. Există unele asemănări doar cu o cultură neolitică din China. Apărută la un mileniu. După! La ceramica tip Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante și combinații, precum figurine feminine, decorate cu motive geometrice. În plan european singura rivala este, cultura minoică! Cretanii știind să pună fiecare
TABLETA DE WEEKEND (41): SALUTĂRI DIN PIATRA-NEAMŢ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_de_sergiu_gabureac_1374748951.html [Corola-blog/BlogPost/365151_a_366480]
-
o sută de miliarde de dolari, la cursul de azi al monedei americane. În stânga și dreapta șoselei șerpuitoare și în pantă se observă în depărtare spinările gălbui-roșietice ale unor movile, asemănătoare cu “cocoașele” tumulare ale unei stațiuni arheologice din epoca neolitică - “înfipte” la ultimul nivel de evoluție al perioadei respective - și apoi un fel de cilindri tronconici prevăzuți cu elice care se învârt nebunește în bătaia vântului (pe care noi aici, la poalele dealurilor îl simțim clătinându-ne serios mașina), pe
SEISME ŞI PODURI ÎN FRISCO ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 by http://confluente.ro/Seisme_si_poduri_in_frisco_.html [Corola-blog/BlogPost/366995_a_368324]
-
Ramona Filip: „Mă bucur că astăzi pot să vă vorbesc despre IE, parte a folclorului românesc. Ca designer român am fost fascinată și inspirată de această parte a folclorului românesc. Bluza românească este inspirată din cultura cucuteni, încă din perioada neolitică. Structura ei a rămas neschimbată peste secole. Este tăiată dintr-o singură bucată, în formă de cruce, din mătase, bumbac... are mânecile bufante și este brodată manual. Aceasta bluză are o valoare antropologică, comunicând prin broderie anumite simboluri mistice. Fiecare
8 IUNIE 2015, NICOSIA: FESTIVALUL IEI (LA BLOUSE ROUMAINE) de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/veronica_ivanov_1434270490.html [Corola-blog/BlogPost/360488_a_361817]
-
din Creta dedalică / icarică) aparține spațiului mitic „hiperboreu“, românesc-arhaic, și este asociată jertfei zidirii, jertfei întemeierii (atestată pentru prima dată în orizontul cultural al anului 5000 î. H., la Căscioarele - la sud de București, pe malul stâng al Dunării -, în neoliticul Templu al Hierogamiei lui Samoș - Soarele-Moș / Tatăl-Cer - cu Dakia - Dochia / Muma- Pământ - cf. GCiv, 64 / TIR, I, 214), cu oglindiri prin milenii în legendele despre Mânăstirea Argeșului, ori în baladele având ca protagonist pe meșterul „decadei de aur“, Malea / Manole
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (5) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1391384478.html [Corola-blog/BlogPost/352793_a_354122]
-
care se poate trage este că aici se făceau statuetele, idolii pentru o țară. Și această mare așezare sacră cu caracter urban livra aceste piese, consacrate deja, spre comunități. E singura așezare din toate cele cercetate până acum din Europa neolitică care are un număr așa mare de cuptoare. (...) Putem argumenta ideea că suntem în fața unei așezări protourbane aidoma marilor așezări din Orient, o așezare care avea sigur regi, datorită statuilor pe tron”, a explicat Sabin Luca. „Săpăturile din ultimul an
Oraș din Transilvania, mai vechi decât piramidele egiptene () [Corola-website/Journalistic/105113_a_106405]
-
trecând prin zăpezile iernii, până la înmugurirea de primăvară - si elogiază frumusețea fără egal a naturii, într-o lume a culorilor vii și a tradiției păstrate nealterata peste veacuri. De la sate și comunități ce prosperă grație conservării și ecoturismului, la locuințe neolitice în peșteri, de la piscuri îndepărtate, îmbrăcate în zăpadă, la biserici de gheață, filmul prezintă o fată nemaivăzuta a României. Wild Carpathia Seasons of Change trage, totodată, un semnal de alarmă în privința efectelor devastatoare ale defrișărilor ilegale din pădurile seculare românești
Filmul documentar “Wild Carpathia – Seasons of Change”, la ONU by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105411_a_106703]
-
trecând prin zăpezile iernii, până la înmugurirea de primăvară - si elogiază frumusețea fără egal a naturii, într-o lume a culorilor vii și a tradiției păstrate nealterata peste veacuri. De la sate și comunități ce prosperă grație conservării și ecoturismului, la locuințe neolitice în peșteri, de la piscuri îndepărtate, îmbrăcate în zăpadă, la biserici de gheață, filmul prezintă o fată nemaivăzuta a României. Wild Carpathia Seasons of Change trage, totodată, un semnal de alarmă în privința efectelor devastatoare ale defrișărilor ilegale din pădurile seculare românești
FILM DOCUMENTAR LA ONU de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/i_c_r_new_york_1497601689.html [Corola-blog/BlogPost/363224_a_364553]
-
manager aflăm din cartea abia încheiată și intitulată atât de neașteptat La Colibe. Pe parcursul lecturării romanului, îți dai seama că sensul comun al cuvântului „colibă” trebuie înlocuit cu cel de cadru toponimic, matriță istorică pentru cee ce era locuința paleolitică, neolitică, cea daco-getică, medievală și cea crișană care ne apropie de epoca modernă. Totul pare a fi o joacă serioasă a lui Gheorghe Achim, profesor de istorie, care își înțelege misiunea didactică într-un mod cu totul special, punând în legătură
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
propria deslușire dar neprecupețit și pentru generațiile de elevi și dascăli care îi urmează pilda o edificare retrospectivă cu trimiteri la condiția spirituală a strămoșilor și cu o proiecție asupra artei originare a fiecărei culturi. Un întreg perete al colibei neolitice este acoperit de figuri ce refac ”caracterul dual al lumii“, în stilul Cucuteni, ilustrând Pământul și nemărginirea, rodind sub imboldul zeiței Fecundității. Totul este rodul unui program urmat cu consecvență de către autorul ingeniosului proiect. ”Semnele pictate vor păstra forma ceramicii
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/colibele-ca-arta-arhetipala-cronica-literara-de-anca-sirghie/ [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
izbânzii sau eșecului ei, oricum ar fi, o creație perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au marcat o anumită cultură material-spirituală a preistoriei spațiului carpato-danubiano-pontic, pentru a ajunge să se caracterizeze sintetic, o anumită inițiativă guvernamentală sau legislativă, sfârșind a deveni simbolul
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
perenă, pozitivă sau negativă, a cutezanței și lașității noastre în decursul timpurilor, în esență o stare de fapt a spiritualității românești. Se începe cu invocarea (sic!) unor vestigii preistorice din epoca neolitică (etapa târzie e epocii pietrei-paleolitic), vezi capodopera sculpturii neolitice, „Gânditorul de la Hamangia”) care au marcat o anumită cultură material-spirituală a preistoriei spațiului carpato-danubiano-pontic, pentru a ajunge să se caracterizeze sintetic, o anumită inițiativă guvernamentală sau legislativă, sfârșind a deveni simbolul chibzuinței și reflecției cetățenești, a stimula apetitul oamenilor de
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 by http://confluente.ro/Decorticari_de_limbaj_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/366686_a_368015]
-
dacilor și cetățile lor. În cuprinsul acestor forme geometrice ar intra capitala Daciei - Sarmizegetusa, Cetatea Piatra Roșie, Sanctuarul de la Racoș, Templul de la Șinca Veche, Vârful Omu și Piramidele de la Sona.” Oltenii, pădurenii, dobrogenii, transnistrenii... le spun tumuli sau gorgane. „Populațiile neolitice, formate din oameni a căror viață publică și privată era întemeiată pe religiune, aveau un deosebit cult pentru cei decedați” - scria Nicolae Densușianu, celebrul arhivar al Academiei Române. - „În credința că ei nu au murit cu totul, și vor continua a
ALBASTRUL DE GORGONE, PREFAȚĂ DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1436083365.html [Corola-blog/BlogPost/377146_a_378475]
-
este un simbol apărut în preistorie. În spațiul românesc, crucea a fost atestată în orizontul cultural al paleoliticului și răspândit încă din neolitic. O găsim inscripționată pe tăblița circulară descoperită la Tărtăria. Tăblița aparține străvechiului complex cultural timpuriu Turdaș-Vincea, propriu neoliticului sud-est european, datat în mileniul al VI-lea, în jur de 5300-5200 a.Chr. și face parte din scrierea Vechii Civilizații Europene/Old European Civilization , dovadă certă a apariției scrierii în sud-estul Europei. Sute de vase, farfurii, cupe votive din
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Iosif_kovacs_putrerea_cuvantului_scris_al_florin_tene_1327684053.html [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
chinois, Paris PUF, 1973 II. Elemente de cultură și civilizație 1. Noțiuni de geografie a Chinei. Importanța factorului geografic în determinarea tipului de cultură și civilizație 2. Originile și compoziția etnică a Chinei. Moduri de existență și culturi. 3. Culturile neolitice Yangshao și Longshan. 4. Regalitatea arhaică: epocile Shang și Zhou. Societatea nobiliară. 5. Cărțile clasice 6. Caracterizare a vieții intelectuale în perioada pre-imperială. Marile școli filozofice 7. Întemeierea imperiului Qin. Particularități ale politicii legiste. 8. Imperiul Han - caracterizare a vieții
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de experiență și informații referitoare la măsurile ce trebuie luate în vederea protejării și conservării moștenirii culturale, precum și a prevenirii comerțului ilicit cu obiecte de patrimoniu și bunuri culturale, în general. ... Articolul 23 Părțile încurajează organizarea de expoziții cu tema "Arta neolitică în sudul și sud-estul Europei" pe teritoriile celor două state. Capitolul IV Arhive Articolul 24 Arhivele Naționale din România și instituția similară din Republica Cipru încurajează schimburile de informații în domeniul teoriei și practicii arhivistice, potrivit interesului manifestat de fiecare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/190980_a_192309]
-
Piatra-Neamț, bd. Mihai Eminescu nr. 10, P, Steren = 1.987 mp"; coloana 5 va avea următorul cuprins: "142.400,00"; - la poziția 429, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Muzeul de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț - corp B, Muzeul de Artă Neolitică Cucuteni, Complexul Muzeal Județean Neamț"; coloana 3 va avea următorul cuprins: "Piatra-Neamț, str. Ștefan cel Mare nr. 3, S+P+2E+M, Sc = 270,45 mp"; coloana 5 va avea următorul cuprins: "609.953,43"; - la poziția 433, coloana 3
EUR-Lex () [Corola-website/Law/220916_a_222245]
-
monumente arheologice și arhitecturale incluzând cetăți, curți domnești, biserici fortificate, castele, conace, palate, cule, clădiri civile urbane, biserici din lemn, muzee etnografice în aer liber, biserici rupestre, biserici și ansambluri mănăstirești, arhitectură industrială, monumente de arhitectură populară, precum și complexe paleolitice, neolitice și eneolitice, asezări și necropole din epoca bronzului, fortificații și asezări din prima epoca a fierului, fortificații dacice, orașe antice, edificii, monumente medievale, rezervații arheologice): ● Menținerea unui cadru legislativ coerent prin eliminarea excesului de reglementare și corelarea cu obiectivele planificării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205447_a_206776]
-
roadele pământului. Cartea evocă existența școlii de la Periam, iar brâul crenelat reprezintă fortificația de piatră existentă în zonă pentru așezământul Roacensis și Castelul Pereamus. Fascia undată simbolizează râul Mureș. Vasul cu două toarte reprezintă vestigiile arheologice existente încă din epoca neolitică a bronzului. Pălăriile evocă existența spațiului de cultură și spiritualitate germanică de-a lungul a circa 3 secole. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexa 1.4 Anexa 2.4 DESCRIEREA ȘI
EUR-Lex () [Corola-website/Law/252936_a_254265]
-
emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", un medalion cu sigla BNR și în dreapta, pe verticală, valoarea nominală în litere "DOUĂ SUTE LEI", data punerii în circulație "1 decembrie 2006", valoarea nominală în cifre "200". Pe reversul bancnotei compoziția grafică include imaginea statuetei neolitice "Gânditorul de la Hamangia", un curcubeu, o moară veche de apă, iar în spatele morii, un gorun. Totodată, reversul bancnotei mai cuprinde: valoarea nominală în cifre și litere, denumirea băncii centrale emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", sigla BNR poziționată în dreapta sus, semnul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182807_a_184136]
-
scris; ... b) imprimare în relief detectabilă prin pipăire: ... - pe avers, portretul, floarea de mac, stema României, denumirea băncii centrale emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", medalionul cu sigla BNR și valoarea nominală în cifre și litere; - pe revers, moara, imaginea statuetei neolitice "Gânditorul de la Hamangia", denumirea băncii centrale emitente "BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI", sigla BNR, valoarea nominală în cifre și litere și dreptunghiul cu sigla BNR și, pe verticală, valoarea nominală în cifre "200"; c) cerneală care își schimbă culoarea: cerneală specială
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182807_a_184136]