KorAP: Find »[drukola/base=neologism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 ...51 >

1,257 matches

Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572

de 70 de ani! Sigur, versuri va fi scris autorul în intimidate de când se știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai întâmplat și la alți debutanți întârziați. Versificația dezinvolta îl fură deseori pe autor care acumulează neologisme încă neasimilate de experiență vorbitorilor și scriitorilor de limbă românească (de exemplu autorul rimează “vieții” cu “ambiguității” ceea ce nu este greșit, dar nu se face recomandabil!). Știind că autorul scrie versuri românești în autoexilul din UȘĂ prima întrebare care ni

TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923

șui, Zi-i că-i ... ondulat măcar, Chelios ... e prea barbar, Și “coteț” e demodat, Hai să-i zicem ... din palat! -Cuțu' cu păl ondulat, Ia lățoiul din palat, El se giulă că ... -Stop !”se giulă” ... i-arhaism, Bagă un neologism! “El promite”, sau ... mai vag, Ah ... ce dribling în zid-zag! Căci “se giulă”, cu respect, E politic ... incorect ... -Cuțu cu păl ondulat Ia lățoiul din palat, El plomite că nu fu ... . -Stai, stai, stai așa nițel Să nu-ți iasă

CĂŢELUŞ CU PĂRU' CREŢ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1399986602.html [Corola-blog/BlogPost/344594_a_345923]
Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981

din România, este pasionată de lexicologie, literatură, gramatică, folclor, călătorii, artă fotografică. Scrie poezie, cronici, reportaje despre sărbători populare, religioase, literare, recenzii de carte, este autoarea cărții „Formarea cuvintelor în publicistica actuală. Derivarea. Perioada 1990-2001” și coautoare a „Dicționarului de neologisme și abrevieri recente.” Este prezentă în peste 25 de antologii și lucrări colective. Are în pregătire un volum de poezii și unul de reportaje. Este coordonator de proiecte educaționale și de reviste școlare. Participă la simpozioane județene, naționale, internaționale. Lucrările

ROMÂNII SUNT DEŞTEPŢI, ELEVAŢI ŞI TALENTAŢI ! de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1423204130.html [Corola-blog/BlogPost/374652_a_375981]
Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216

EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Eseuri > LIMBA ROMÂNILOR-5 Autor: Năstase Marin Publicat în: Ediția nr. 1432 din 02 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului NEOLOGISMELE ȘI EVOLUȚIA LIMBII ROMÂNE Așa cum a spus Hașdeu și au confirmat mulți specialiști din zilele noastre, în toate locurile și toate timpurile au avut loc împrumuturi de cuvinte de la o limbă la alta. De regulă, în perioadele de contact dintre

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
este foarte greu să combați această eroare, sunt convins că tot mai mulți lingviști vor continua cercetările ca să rezolve această problemă spinoasă. Și nu este vorba de separarea cuvintelor latine de cele din fondul vechi geto-dacic, ci de identificarea acelor neologisme autentice care au pătruns (și au rămas) în limba română, atât din latină și slava veche, cât și din limbile neamurilor vecine. În special trebuie să se dovedească dacă, acele cuvinte considerate că provin de la vecini, sau din țările occidentale

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
scrise convingătoare. Deși eu cosider că cele prezentate de aceștia sunt suficiente pentru a se renunța la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încerca să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare câteva umile păreri personale, bazate pe studiile unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
a se renunța la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încerca să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii române, scrisă și vorbită. 12. Adoptarea neologismelor Am enunțat în capitolele anterioare câteva umile păreri personale, bazate pe studiile unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
unor erudiți, dintre care subliniez pe N. Densușianu și Emil Alexandrescu. Acștia au militat pentru renunțarea la teoria latinistă a limbii române. În continuare, voi încera să-mi clarific cum a evoluat și s-a perfecționat limba română prin adoptarea neologismelor și încadrarea lor în structura limbii scrise și vorbite. Bonjuriștii și franțuzismele O reală perfecționare a limbii române și o dezvoltare susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
susținută se cunosc începând cu secolul al nouăsprezecelea, câd s-au intensificat relațiile economice și culturale cu țările occidentale. Un rol important l-au avut „bonjuriștii” cu „franțuzismele” lor. Multe dintre cuvintele lor ironizate de scriitorii contemporani lor au devenit neologisme folosite inițial în medii restrânse și intrate treptat, treptat în limbajul tuturor vorbitorilor. Cuvinte fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu vechile cuvinte, care aveau același înțeles? Au dispărut, oare, din limbajul românesc? Nicidecum

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
fără de care este de neconceput limbajul nostru actual. Ce s-a întâmplat cu vechile cuvinte, care aveau același înțeles? Au dispărut, oare, din limbajul românesc? Nicidecum! Se păstrează ca sinonime, fiind modernizate și folosite în mod curent, în paralel cu neologismele. Ca să pricepem acest fenomen voi reda un citat din Etimologicum Magnum Romaniae,pag.24: „James Creswel Clong, într-un studiu din 1876, scria despre evoluția limbii române: Românii au trei stiluri de vorbire, purist sau latin, stilul tânăr românesc sau

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
purist sau latin, stilul tânăr românesc sau francez și stilul vechi românesc sau conservator”. Și exemplifică: „puristul: m-am obligarisit; francezomanul: m-am engajarisit și conservatorul: m-am îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
și prefixelor, care caracterizează flexibilitatea limbii române. Chiar și cunoscutul „bonjur” se folosește în paralel cu srăvechile sinonime „ziua bună”, „o zi bună” și arhibanalul „bună ziua”, în funcție de împrejurări și parteneri de discuție. Legea circulației cuvintelor Sunt, însă, unele cuvinte considerate neologisme la vremea intrării lor în limba română, care au dispărut pe parcurs din vorbirea curentă, odată cu dispariția factorilor care au determinat adoptarea lor. Hajdeu a formulat în lingvistică legea circulației cuvintelor prin care definește și caracterizează o limbă la un

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
din uzul curent al vorbirii, rămase doar în vechi documente de prin arhive și depozitele marilor biblioteci, studiate doar de specialiști. Vechile cuvinte le mai folosesc uneori scriitorii care vor să redea în operele lor atmosfera timpurilor de altădată. Forța neologismelor Fenomenul de adoptare a neologismelor acționează permanent și continuu în cadrul limbii, în orice perioadă istorică. Acesta îi dă limbii vivacitate și forță expresivă. Sub acțiunea lui, limba se primenește mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
rămase doar în vechi documente de prin arhive și depozitele marilor biblioteci, studiate doar de specialiști. Vechile cuvinte le mai folosesc uneori scriitorii care vor să redea în operele lor atmosfera timpurilor de altădată. Forța neologismelor Fenomenul de adoptare a neologismelor acționează permanent și continuu în cadrul limbii, în orice perioadă istorică. Acesta îi dă limbii vivacitate și forță expresivă. Sub acțiunea lui, limba se primenește mereu și pare veșnic tânără, influențată permanent de neîncetatele schimbări din toate domeniile vieții unei populații

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
mușcat din limbă și au îmbrâncit cu brutalitate bietele cuvinte românești, rămase cu gura căscată la activitățile lor misterioase, sofisticate și simandicoase. Dar umila Limbă Română, văzându-le așa de savante și deștepte, repede le-a „căftănit” la rangul de „Neologisme de Onoare” și de-atunci aleargă cu nerușinare pe limbile românești, complet nude, așa cum le-a făcut mă-sa lor limbă de-acolo de unde-au venit. Ce să facă și biata Limbă Românească, dacă vechile ei cuvinte zdrențăroase n-au

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
lipsită de demnitate este mneaei Doamna Limbă Română. La noi, contesa PiSi se plimbă prin Cetate, ca vodă prin lobodă, târând după ea firicelul cu scumpul ei „șoricel”, care, nu chițăie românește, ci...maușește numai în engleză. 13. Cum pătrund neologismele în limba română Pe mai multe căi, determinate de anumiți factori și împrejurări, dintre care exemplific: • SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
SNOBISMUL: este portdrapelul cuvintelor străine, care deschide ușile vorbirii. Din dorința de a impresiona auditoriul, snobul se comportă extravagant în societate și folosește în limbajul său cuvintele străine ca să „strălucească” și prin „cultura” sa. De fapt (hai să folosesc un neologism adecvat!), nu se „epatează” doar în mediile mondene, unde prețiozitatea este la modă (acum se zice „în trend”), dar și cu ocazia manifestărilor în mediile politice, culturale, știinșifice, învățământ, unde, unii „specialiști” mediocri, fără realizări deosebite, fac eforturi să impresioneze

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
se consideră bisnismeni. Cu toții se simt cool și se poartă cu ceilalți ca niște the kings. Mă opresc, pentru că sunt convins că dumneavoastră cunoașteți mult mai multe barbarisme decât mine. Este posibil, totuși, ca multe din aceste barbarisme să devină neologisme , tocmai din cauza circulația lor frecvente, iar DEX-ul să fie nevoit să le acorde patalamaua de rigoare. Tot așa s-a întâmplat acum o sută și ceva de ani, când bonjuriștii ne-au agresat limba cu franțuzismele, din același snobism

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
perpetuat până în zilele noastre. Ulterior, s-a umplut DEX-ul cu ele, făcând limba noastră mai „dulce” și mai „frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
frumoasă”. Prin invazia actuală de englezisme, pe care le considerăm ironic barbarisme, vom avea îmbogățirea de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
de mâine a limbii române cu neologisme, care...Chiar, care? Am sentimentul că asist la fenomenul „furculition”, ediția a doua, iar actualele barbarisme vor fi neologisme second-hand. Vor alunga, oare, franțuzismele din DEX? Nicidecum! Franțuzismele vor rămâne în continuare tot neologisme sinonime ale barbarismelor de astăzi și vor circula în vorbire cu un aer nostalgic de arhaisme de lux...Merci, madam, merci! Fenomenul acesta nu poate fi oprit prin nicio restricție sau lege ca cea inițiată de George Pruteanu. Snobismul și

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
de specialitate noile cuvinte, concepte și termeni științifici sunt însușite și adoptate în limbajul specialiștilor. La început, aceste cuvinte noi au o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
o cirulație restrânsă, numai în cercul acestora. Treptat, treptat, pătrund în masa largă de vorbitori și acele cuvinte devin neologisme, îmbogățind limba și înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
înlesnind comunicarea cu privire la noile descoperiri științifice, tehnologii, produse sau mărfuri noi intrate în circulație. Uneori, astfel de neologisme au o viață mai lungă sau mai scurtă în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
în funcție de viața tehnologiilor și a produselor intrate în viața și activitățile oamenilor. Asfel, multe neologisme din limba germană au ajuns arhaisme, folosite doar în vorbirea unor meseriași vârstnici (și ei pe cale de dispariție), precum tâmplari, cizmari, zidari, lăcătuși ș.a. Chiar neologisme din tehnologia I.T. devin repede arhaisme (pick-up, dischetă, player, recording) prin apariția unor noi tehnologii și produse care satisfac necesitățile oamenilor, tot mai pretențioase din acest domeniu. • APARIȚIA unor expresii sau cuvinte simple și scurte , care definesc activități, produse, mărfuri

LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]