10 matches
-
Kinetică. Când ajunge în Cuba, Darie deja experimentase lucrări modelate după teoriile structuraliste și constructiviste care circulau în sânul mișcării abstracționiste. A fost în contact cu artiști similari din America de Sud. Un alt model și sursa de inspirație i-a fost neoplasticismul olandezului Piet Mondrian. Traversează o perioadă lirica expusă în 1949 la un one-man show în care apar și lucrări transformabile, mixate cu încercări audio-vizuale, făcând uz de proiectoare, magnetofoane, filtre etc .. o linie legată de schimbările sociale care afectau Cuba
SANDU DARIE – UN ARTIST ROMÂN ÎN CUBA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 by http://confluente.ro/adrian_grauenfels_1424402866.html [Corola-blog/BlogPost/376099_a_377428]
-
creează unele dificultăți privitorului nefamiliarizat. Tablouri abstracte, nefigurative, kinetice, op și pop art îl pot nu numai dezorienta, dar, fără a intenționa, îl țin la oarecare distanță. Nu mai vorbim de alte experimente sau căutări precum constructivismul, arta brută, conceptuală, neoplasticism sau suprematism. În acest context, hiper-realismul, deși la fel de revoluționar în materie, este mult mai ușor asimilat pentru că oferă elemente de realism accentuat. În esență, acest stil, mult mai dificil decât altele, solicita pictorului precizie și concentrație, claritate și... știința de
ARTA LUI MONI LEIBOVICI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Dorel_schor_hiper_realismul_dorel_schor_1384678292.html [Corola-blog/BlogPost/363139_a_364468]
-
der Leck a culorilor primare a avut o influență semnificativă asupra lui Mondrian. Cu Theo van Doesburg, Mondrian a fundat revista De Stijl ("Stilul" în neerlandeză), în care a publicat primele sale eseuri despre teoria sa, care a numit-o neoplasticism. Mondrian a publicat, de asemenea, "De Nieuwe Beelding in de Schilderkunst" ("Noul Plastic în Pictură") în douăsprezece serii în 1917 și 1918. Aceasta a fost prima exprimare semnificativă în scris a teoriei artistice a lui Mondrian. Totuși, cea mai bună
Piet Mondrian () [Corola-website/Science/298683_a_300012]
-
simbolism. Toulouse-Lautrec pictează figuri și siluete umane, cum ar fi: cântăreți, dansatori, actori și prostituate, opera sa devenind o expresie a decadenței sociale a Parisului. În aceasta perioadă, în Europa au apărut noi curente ca: fauvismul, expresionismul, cubismul, futurismul, constructivismul, neoplasticismul, dadaismul și suprarealismul. În Statele Unite au apărut mișcări ca sincronismul și precizionismul. În jurul anului 1900, artiștii din Franța și Germania au devenit interesați de arta popoarelor primitive. Astfel, Gauguin, printr-o abordare orienată către decorativ (asemănătoare artei aborigenilor) creează o
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
1878-1935) pornește de la cubismul francez și ajunge la o supremație a abstractului, pe când alți pictori ruși, ca Aleksandr Rodcenko și El Lissitzky, au evoluat către constructivism. În urma contactului cu stilul cubist, olandezul Piet Mondrian (1872-1944) inventează un nou stil, numit, "neoplasticism", care ulterior avea să influențeze pictura geometrizantă abstractă americană din anii '30. În timpul Primului Război Mondial (1914 - 1918), la Zürich, o grupare de artiști dezgustați de valorile burgheze, găsesc un cuvânt, aparent fără sens, "dada", care să descrie starea lor de protest
Istoria picturii () [Corola-website/Science/315124_a_316453]
-
XX-lea, prin Aleksandr Rodcenko și Vladimir Tatlin, c. s-a impus ca stil funcțional, menit să integreze total arhitectura și alte arte, incluse în viața societății la începutul epocii sovietice. Acționând în convergență cu suprematismul lui Kazimir Malevici, cu neoplasticismul lui Theo van Doesburg, cu școala Bauhaus a lui Walter Gropius, cu stilul lui Le Corbussier, cu toate orientările abstracționiste, în al căror curent funcționalist se integrează, promovat în special de gruparea și revista „De Stijl” (Olanda), c. s-a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tînărul militant român, la care numele de referință sînt, În mare, aceleași, va fi găsit aici o sursă de inspirație. Manifestul Neoplasticismului, semnat și de Theo Van Doesburg, alături Piet Mondrian și alții (În revista De Stijl, aprilie 1920) Înregistrase deja preocupări similare: „Dacă În vechea poezie / prin dominarea sentimentelor relative și subiective / semnificația intrinsecă a cuvîntului e pierdută / noi vrem ca
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
cu ocazia Expoziției din 1937, cu Pierre Poisson, Louis Dejean, Léon Drivier, Georges Saupique, Marcel Gimond, etc. Tendința novatoare și crearea unor forme noi se manifestă mai ales în jurul a doi poli: cel al abstracționismului reprezentat de Mondrian și mișcarea Neoplasticismului apărută în revista De Stijl, reprezentată de filiala sa londoneză, dar și de germanul Otto Freundlich, olandezul César Domela, ungurul Stefan Béothy, francezul Gorin și cel al sculpturii suprarealiste reprezentate de Alberto Giacometti, Max Ernst, Juan Miró, Julio Gonzales etc.
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
poetice, cu trimiteri ce merg de la Mallarmé și Rimbaud, la Marinetti, Tzara și Kurt Schwitters. E foarte probabil că tânărul militant român, la care numele de referință sunt, în mare, aceleași, va fi găsit aici o sursă de inspirație. Manifestul Neoplasticismului, semnat și de Theo Van Doesburg, alături Piet Mondrian și alții (în revista De Stijl, aprilie 1920) înregistrase deja preocupări similare: „Dacă în vechea poezie / prin dominarea sentimentelor relative și subiective / semnificația intrinsecă a cuvântului e pierdută / noi vrem ca
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
formarea unei personalități rare precum cea a lui Brâncuși, suscitând interesul colegilor de breaslă. Aceștia țineau să își demonstreze sentimentele de afecțiune față de sculptorul care, în identitatea să singuratica, se ținea departe de curentele emergente - de la abstracționism și cubism la neoplasticism -, fără a intra niciodată în competiție cu exponenții acestora". Ion Miclea, Brâncuși at Târgu Jiu Editură Grammar, București, 2003 "Brâncuși nu s-a rezumat la o simplă transpunere a motivelor arhaice și folclorice, fiindcă știa foarte bine că nu aceasta
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]