256 matches
-
de contact. Survin forme de autoidolatrizare, efecte ale triumfului ca ziditor de univers. De neînțeles nu e atât acest proces, cât altceva. Cum e posibil ca ochiul format să dibuie subtilitățile psihicului să nu fi fost șocat de semnele de neorânduială din ograda lui. Sub această prismă, apreciem reținerea lui A.K. când i s-a propus să fie un nou Eckermann. Dacă semnele de autoapreciere T.M. le-ar fi dibuit la alții, aparatul de înregistrat ultraperfecționat pe care-l poseda
Micile infirmități ale oamenilor mari by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/11194_a_12519]
-
întâmplat să aud prima oară gogorița "lipsei de reprezentativitate" din gura unei femei. Persoana despre care vorbesc muncește într-o tipografie. Abia a trecut de patruzeci de ani, dar arată cu cel puțin douăzeci mai mult: are părul rărit, în neorânduială, e veșnic neîngrijită și aproape complet știrbă. În același timp, e extrem de prietenoasă și comunicativă. În anii de când o cunosc (ne întâlnim cam o dată pe lună, când trec prin tipografie), am ajuns să-i știu pe de rost biografia: și-
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
a ținut. În clipa de față, din câte-mi dau seama, până și cei care-au votat împotriva lui îl creditează masiv. Prin votul de la 12 decembrie, în România a renăscut speranța. O speranță deocamdată timidă - cu părul rărit, în neorânduială, neîngrijită, aproape complet știrbă, asemeni conlocutoarei mele din tipografie. Dar totuși o speranță. E datoria lui Traian Băsescu și-a echipei sale să-i dea consistență.
Președinția ca voință și reprezentare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12125_a_13450]
-
partitură complexă de citate și aluzii verbale, un corespondent literar al lui Debussy, care e și el plin de citate muzicale amestecate cu "impresii" imediate și fantasme produse de aceste "impresii". Adineaori, am căutat și găsit surprinzător de repede (în neorînduiala în care îi țin cd-urile acumulate în ultimii ani) cele cinci discuri cu operele de pian ale lui Debussy, în interpretarea lui Aldo Ciccolini. Am început să le ascult, bineînțeles, cu Children's Corner. Cred că formula huxley-ană i s-
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
vultur mulțimea celor care trec prin postul său de control. Ceea ce vedeam erau figurile derutate ale unor mărunți funcționari, care nu înțelegeau, în mod evident, nimic din ce li se întâmpla. Câțiva domni cu burtică, niște doamne cu părul în neorânduială erau împinși cu brutalitate de băieți bine hrăniți și mascați ca de paradă în microbuzele ce urmau să-i transporte la sediul Poliției, unde superprofesioniștii interogatoriilor îi așteptau nerăbdători. Când am auzit capetele de acuzare, m-am dezumflat de tot
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
doar aceea ce cunoaștem împreună. Eu am ca tată iubirea de sine. Înfierbântările din afară îmi sunt produse de îngrijirea ce mi se dă și, în general, de orice odihnă; iar tulburările interioare își trag originea din lenevire și din neorânduiala faptelor. Când le zămislesc, eu și dau naștere căderilor; acestea, născându-se, produc din nou moartea prin deznădejde. Dacă ai cunoscut limpede atât adânca mea slăbiciune cât și a ta mi-ai legat mâinile. Dacă îți vei tortura gâtlejul, îmi
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
noastre, un „război nevăzut“, care se duce necontenit și din care ieșim, de cele mai multe ori, înfrânți, în înțelesul că legea trupului învinge strădaniile cele spirituale din noi și ne face robii poftelor și plăcerilor trupești. Trebuie impusă ordine în această neorânduială. Trebuie ca ceea ce e trupesc în noi, urât și trecător, să fie pus sub stăpânirea duhului, adică a ceea ce este ceresc, frumos și veșnic. preot HORIA ȚÂRU vă reamintim l Abonații Distrigaz cuprinși în sistemul de autocitire și domiciliați în
Agenda2004-8-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282105_a_283434]
-
ai trece, observi că localnicii se străduiesc să-și îngrijească așezarea: de pildă, plantează iarbă în rondurile de pe marginea drumului. Numai în București, nu! Bulevardul, când înaintezi de la Universitate spre Romană, pe partea stângă, aceea care e „modernizată”, zace în neorânduială: ronduri cu brazde de pământ în care, eventual, au răsărit buruienile. Nu se găsește nimeni care să arunce câțiva pumni de sămânță de gazon? Cei pe care i-am ales să se ocupe de asta chiar nu trec pe acolo
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2551_a_3876]
-
grădinarul vecinilor cu nevastă-sa, și poștașul, și băcanul cu familia, și șeful de gară..." Și cum dorințele se mai împlinesc din cînd în cînd, nu după multă vreme un drumeț palid și slab, cu nasul proeminent și părul în neorînduială, îmbrăcat cu haine de căpătat, dar avînd mîinile foarte fine se oprește la conacul Mariei Leonidovna și cere găzduire... Nina Berberova - Învierea lui Mozart, traducere de Brîndușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 2001, 65 de pagini, preț nemenționat (în librării, 39
Baudolino, păsările roq si pădurea narativă by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15899_a_17224]
-
ordine suna din clopoțel. Atunci intra Fulvia Flaminea, bucătăreasa, cu veșnica supă cu tăiței din vara aceea îngrozitoare. La început, când eram singuri cu părinții, mâncarea era o sărbătoare. Fulvia Flaminea ne servea cotcodăcind în jurul mesei, cu o vocație a neorânduielii care făcea viața veselă, și la sfârșit se așeza cu noi și termina prin a ciuguli câte ceva din farfuriile tuturor. De când doamna Forbes a preluat însă destinul nostru, ne servea într-o tăcere atât de întunecată că puteam distinge bolboroseala
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
puternic și prelung, trenulețul se urnea greoi, dând apoi ocol grupului de clădiri ce încadrau curtea cinematografului. Înghesuiți precum sardele, copiii porneau în călătorie, iar părinții îi așteptau cu sufletul la gură, să-i recupereze îmbujorați și cu hăinuțele în neorânduială, din pricina aglomerației. Dar ce nu face un părinte, pentru bucuria copilului său? Ioan CIORCA Referință Bibliografică: TRENULEȚUL / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile
TRENULEŢUL de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377124_a_378453]
-
prisos. Și totuși... Conferind dimensiuni cvasi-fabuloase ,,Înțelepciunii Primarului” (titlul însemnării de la pag. 62), autoarea glosează: ,,Semeț ca roua, blând precum un miel,/ Viteaz ca fulgul alb de porumbel,/ Înconjurat de fluturi,/ Iubit de oameni, pe rânduri (n.n. deci, nu în neorânduială),/ Ascultă tot ce ei îi spun,/ Le pune cap la cap, se-așează lângă un prun”... La polul opus al acestor versuri puberale și pubescente, întâlnim un adevărat fior de poezie în ultimele două versuri de la pag. 64: ,,Când vântul
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
sacîz.../ Hei! Sofa pentru cadîne și cadavre, nu mai rîzi?" (Înmormîntarea Patriarhului). Atmosfera orientală, de curiozitate învelită în pioșenie, de mahala care dă buzna în cele sfinte e, încă, foarte ușor de recunoscut. Același București ducîndu-și zilele agale, fremătînd de neorînduială și privind modernizarea ca pe-un vis din altă lume, în Tramvaiul: "Pe claia cît o casă în căruță/ Purta-un vlăjgan căciula pe urechi;/ Din dealu'nalt, Mitropolia blîndă/ Își sună clopotele ei străvechi,// Iar pe trotuar în cațaveici
Rîsul pămîntului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6960_a_8285]
-
considerând solicitarea Sfințiților Părinți drept un afront personal adus la ce?... Au considerat, probabil, inutilă intrarea lor în Sfânta Mănăstire Secu, într-o ținută decentă, tocmai pentru că misiunea lor de a sminti, era astfel eșuată? Sunt mulți cei care fac neorânduială în Sfânta Biserică, uneori sau, mai ales, în timpul Sfintei Liturghii, provocând sminteala celor evlavioși, provocând confuzie în rândul celor care intră pentru prima dată în sfântul lăcaș, provocând o stare de disconfort și deconcentrare sfințiților părinți care oficiază slujba. În
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
interbelică, de pildă, cea din 1936, de la Scrisul Românesc, e îndreptarul unei lumi de petrecăreți, de inși hai-hui trăind cu fala unei înțelepciuni pe care nu o aplică, de "popi", în fond, avînd în gură numai snoave și-n fapte neorînduială. Lumea lui Nastratin Hogea, sfîntul care se împuținează pe măsură ce trăiește. Acestei lumi, salvîndu-l, o clipă, pe Anton Pann de obscuritatea care-l paște, îi dedică Barbu Isarlîkul, magna copia a purgatoriului turcesc, pe care el, conlucrînd cu strămoșul, îl inventează
Școala veche by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9088_a_10413]
-
măcar un borș bun...In ziua sorocită să taie cocoșul, s-o sculat mai devreme ca niciodată. O prins cocoșul, o luat toporișca și cu el la trunchi! Intâi, însă, trebuie să vă spun că în jurul casei lui era atâta neorânduială că te mâncau lupchii ziua în amiaza mare. Ici grămezi de vreascuri uscate de când lumea. Dincolo niște ciocleji de când o avut și el o văcuță. Mai încolo o grămadă de gunoi adunată de când o făcut casă pe locul cela. Printre
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
era doar una dintre cele câteva Încăperi identice situate la marginea unui coridor care se răsucea plictisit În jurul unei săli de formă pătrată, unde se aflau dușurile. Peste tot domnea aceeași obsesie bolnăvicioasă pentru simetrie, un amestec Între geometrie și neorânduială pe care-l regăsești În tablourile electrice și pe care-l vezi după decolare, când privești spre orașul de dedesubt, ori când pătrunzi În intimitatea unui aparat de radio. În cameră exista chiar și un plan de evacuare În caz
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pămînt și Învelit cu o pătură, un bătrînel cu un fes tricotat pe cap. La prima vedere, nu părea să fie cine știe ce de capul lui. Fața Îi era mică, Încît, dacă n-ar fi fost zbîrciturile și barba crescută În neorînduială, ai fi crezut că e a unui copil. Sprîncenele negre și stufoase ascundeau niște ochi suspicioși, cărora lumina inegală a flăcărilor le deforma conturul. După aceea, cînd se apropie și Îl privi mai pe Îndelete, Pablo constată că avea și
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
dulap - un Carlyle, viețile lui Napoleon și Cromwell, o sumedenie de broșuri despre problemele tineretului și ale muncitorimii, despre Europa și despre Dumnezeu. Toate ferestrele erau Închise, iar cînd Digby dădu la o parte perdeaua murdară, zări un pat În neorînduială - pesemne că Poole se odihnise puțin și nu se mai ostenise să facă patul. Apa din robinet se scurgea Într-un lavoar; un săculeț pentru burete atîrna de tăblia patului; Într-o cutie de conserve, În care fusese cîndva pastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
Dacă strigi, te aud. Se uitară la casă, o clădire banală în lumina slabă a felinarelor, cu acoperișul obișnuit, de țiglă roșie, și cu o grădină neîngrijită. — Se vede cât acolo că n-are grădinar, remarcă Mma Ramotswe. Uite ce neorânduială. Să n-ai grădinar se cheamă de-acum lipsă de bun simț, dacă ai o slujbă de intelectual bine plătită, cum are doctorul Ranta. E o datorie socială să angajezi niște servitori, care se găsesc pe toate drumurile, disperați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
tot ca la cazarmă se poartă, chiar cînd ies în lume. Și s-ar putea să fie convinse că lumea întreagă e o cazarmă, mai mare decît cazarma în care trăiesc ele de obicei, numai că lumea asta e în neorînduială, în dezordine. Și ceea ce nu pot suferi ei este dezordinea, adică ieșirea din rînd, iar ceea ce le trece prin cap nu este altceva decît ideea că imediat trebuie introdusă ordinea, intrarea în rînd și mai ales că ei sînt chemați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
face rău cititorului neinstruit, incapabil să-și înlocuiască credința naivă cu convingerea rațională, Maimonide și-a luat extraordinare măsuri de precauție pentru a le ascunde de el. Și-a tăiat în bucăți argumentele ca la mașină, a aranjat piesele în neorînduială strecurînd multe alte piese ce păreau a se potrivi, dar care, în fapt, nu se potrivesc. Presupoziția sa, desigur, era aceea că orice cititor suficient de inteligent să refacă aceste cuvinte încrucișate (puzzles) ar fi pregătit din punct de vedere
O călăuză de încredere by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7562_a_8887]
-
că nu se mai oprește. Simțea că nu se mai poate ține după el. Dar frica de un posibil accident și posibilitatea de a rămâne singură în pădure îi înzeceau puterile. Era roșie toată la față, părul îi cădea în neorânduială și respira precipitat, iar șireturile bocancilor o împiedicau la mers. Totuși nu putea să se oprească. Când ajunseră într-o poieniță, îl rugă din nou să stea puțin. - Nu mai e mult, îi spuse el. Iar ea continuă să meargă
Fahri Balliu - Panteonul negru by Marius Dobrescu () [Corola-journal/Journalistic/6702_a_8027]
-
jumătate, corniere rășchirate, table îndoite, tălpi încă lucioase de fiare de călcat, întoarse către cer ca potcoavele cailor morți. Altele absorbeau lumina, țigle sparte, mormane de cenușă care mai păstrau urmele găleților în care se întăriseră, petice și cârpe în neorânduială, pete gelatinoase ca niște meduze aruncate de valuri la întâmplare pe nisip, pulberi din temeliile caselor, frunze uscate rămase de-astă toamnă și mucezite, cărți cu cotoarele răsucite, cauciucuri cu burțile sparte. Pe măsură ce mormanul acela uriaș să lățea la poale
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
călugări pentru răspândirea creștinismului în Sciția, Persia și Fenicia. Deci pe sciții care locuiau împrejurul Dunării i-a luminat (adică populațiile care locuiau pe teritoriul țării noastre, pe strămoșii noștri). În anul 401 convoacă Sinod la Efes pentru a curma neorânduielile din Biserica Asiei. Depune șase episcopi care fuseseră hirotoniți pe bani de Episcopul Antonin 26. Aflând că în Fenicia încă se mai aduceau jertfe idolilor, dărâmă templele zeilor păgâni, trimițând monahi înflăcărați de râvnă dumnezeiască, înarmându-i cu legile împărătești
Sfântul Ioan Hrisostom - păstor de suflete. In: Anul XVII (LXXXIII), Nr. 7-12/Iulie- Decembrie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Memoirs/172_a_492]