9 matches
-
practică inițială de cercetări în fizică, părăsite în favoarea unor îndatoriri de a preda la universitate istoria și filosofia științei. Pentru că a reușit să vadă limitele concepțiilor pozitiviste despre știință de la mijlocul secolului trecut, ținând seama și de observațiile câtorva filosofi neoraționaliști, Th. Kuhn și-a formulat propria concepție despre dezvoltarea științei. Modelul său de schimbare a paradigmelor științei a rezultat mai mult din eforturile de unificare decât din cele de confruntare a concepțiilor și metodelor opuse de explicare a științei. El
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
erau obligați să aleagă, cu temeinic spirit critic, pe cele care erau mai apropiate de orizonturile "modernității comuniste". Redăm parțial câteva date care atestă existența unui underground apropiat de cel practicat de polonezi la aceeași dată. Din filosofia contemporană: concepții neoraționaliste enunțate de francezul G. Bachelard, românul Ș. Lupașcu, elvețianul F. Gonseth și compatriotul său J. Piaget, austriacul K.R. Popper; "repere" fenomenologico- existențialist-hermeneutice ale germanului M. Heidegger și ale conaționalului său H. Gadamer; pleiada existențialistă franceză formată din J.P. Sartre, A
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și erorile acesteia), impostura feminismului reclamată de aceiași gnostici (cu vârful de lance în speculațiile "decodificării" operelor lui Leonardo da Vinci și în invocarea unor scrieri apocrife, cu substanță sofistică), conchizând că la temeliile transmodernității și ale transdisciplinarității stă filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu, umanitatea fiind destinată să treacă "prin trei eoni, trei paradigme, corespunzând, poate, celor trei materii lupasciene: tradiția, modernitatea și transmodernitatea." A treia parte a cărții, cum semnalam, aduce în discuție câteva aspecte ale gândirii transmoderniste prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ar putea fi de aflat într-o carte a lui Basarab Nicolescu (Eds. du Rocher, Monaco, 1996), tradusă și la noi (Polirom, 1999), sub titlul Transdisciplinaritatea (Manifest). Mentor (recunoscut, oare?) al transdisciplinarității este însă Șt. Lupașcu cu a sa filosofie neoraționalistă, ne previne dl Codreanu. Convins că realismul clasic este depășit și că modernitatea este mortiferă, Basarab Nicolescu atrăgea atenția asupra nivelurilor diferite de realitate. Revoluția cuantică ne-a așezat la o răscruce a Istoriei; ideologia scientistă, acaparând "obiectivitatea" și ignorând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și o cheie hermeneutică pentru reinterpretarea operei lui M. Eminescu, instrument de care m-am slujit încă din lucrarea Eminescu Dialectica stilului (1984). Întemeietorii transdisciplinarității n-au folosit termenul transmodern, însă ei sunt "localizabili" în plină transmodernitate. În context, filosofia neoraționalistă a lui Ștefan Lupașcu stă la temeliile transdisciplinarității. Gândirea lui este considerată una pentru mileniul trei. Faptul a fost recunoscut încă din 1984, în plin apogeu al postmodernismului, de către Basarab Nicolescu. În zilele de 11 mai și 1 iunie 1984
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ci alături de acesta. Fac parte ambele din încercările de deschidere a raționalismului, provocate de transformările majore ale gândirii din prima jumătate a secolului al XX-lea. Ceea ce este destul de important e faptul că raționalismul ecstatic al lui Blaga premerge ideilor neoraționaliste din spațiul filosofiei de limbă franceză. Dacă Bachelard, Ferdinand Gonseth sau Ștefan Lupașcu vehiculau ideea unui nou discurs al metodei începând de prin 1934, iată că Lucian Blaga făcea un lucru oarecum asemănător cu câțiva ani mai înainte, stimulat de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
între drept și politică și în a menține legitimitatea tribunalelor. Atât timp cât se evită ca domeniul dreptului să se amestece cu interesele politice, integrarea este mai probabil să se producă, pentru că judecătorii își vor putea promova propria agendă de integrare. Explicații neoraționaliste Geoffrey Garrett et al. (1995) susțin că nu pot fi respinse explicațiile neoraționaliste ale integrării juridice comunitare numai prin simpla observare a fenomenului prin care Curtea de Justiție adoptă în mod frecvent decizii pe care guvernele unor puternice state membre
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ca domeniul dreptului să se amestece cu interesele politice, integrarea este mai probabil să se producă, pentru că judecătorii își vor putea promova propria agendă de integrare. Explicații neoraționaliste Geoffrey Garrett et al. (1995) susțin că nu pot fi respinse explicațiile neoraționaliste ale integrării juridice comunitare numai prin simpla observare a fenomenului prin care Curtea de Justiție adoptă în mod frecvent decizii pe care guvernele unor puternice state membre le contestă, dar pe care în final le acceptă. Acest comportament este strategia
by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
dar În mod surprinzător, În final rezultatele pot fi similare, aparținând aceleiași tipologii. Din punct de vedere conceptual, putem enumera câteva cuvinte cheie , rezultate atât din teorie și filosofie cât și din practica ultimelor decenii: genius loci, regionalism critic, mișcarea neoraționalistă, peisajul ca fenomen cultural, arhitectura ca sculptură la scara urbană, pliu, rizom, palimpsest, forțe fluide, mișcare, porozitate, clădirea ca organism, hibrid, spațiu digital, clădire verde și lista poate continua. În ciuda diversității conceptelor, În ceea ce privește reprezentarea formală, exemplele se pot reduce la
Polarităţile arhitecturi by Ioana Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92993]