10 matches
-
îngenuncheata a inimii tânjind după îndumnezeire, trebuie să credem cu putere în harul vindecător al acesteia și în forță titanica a poetului, dornic nu să schimbe lumea, ci să resusciteze speranța într-o lume mai bună. Cu o evidență influență neoromantica, poezia Nicoletei Imbrea are țesute în ea suave inserții de dor divin, împrumutând reverberații ale unui univers lăuntric profund și misterios, tăcut precum o rugăciune la vreme târzie în noapte. Fiind vorba despre un volum de debut, există anumite inerții
METAMORFOZE DE NICOLETA IMBREA (BACĂU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1357887427.html [Corola-blog/BlogPost/343474_a_344803]
-
cel intitulat Notă despre civilizație și utopii de Nicola Chiaromonte.117 În ciuda distanței temporale, trimiterile la operă leopardiană nu sunt forțate, demonstrând încă o dată că acesta, actualizat de 'La Ronda', nu fusese uitat nici în mediul florentin, ce cunoscuse experiență neoromantica vociană, căreia 'Solăria' i-a oferit o continuitate. Salvatore Quasimodo a datorat acestei reviste debutul sau literar. Prezentat în 1929 intelectualității florentine de către scriitorul Elio Vittorini, poetul din Modica a găsit un prieten în Eugenio Montale, asiduu colaborator al 'Solăriei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
s-a hrănit, asemenea unui copil ce avea nevoie de un maestru, împotriva căruia s-a revoltat în mod inevitabil. Se poate vorbi astfel despre un leopardism quasimodian ambivalent: o dragoste amestecata cu ură ce învăluie într-o nouă mantie, neoromantica, versurile autorului ermetic. Preluările din Canturi punctate de-a lungul analizei permit plasarea leopardismului quasimodian în cadrul unui neoromantism de sorginte leopardiană, ale cărui ipostaze trebuie privite, în mod necesar, într-un context literar și cultural mai larg, marcat de numeroasele
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
foileton. Textele se înscriu în registrul fantastic și alegoric, precum și în cel naturalist și modernist, nelipsind, în același timp, o anume notă didacticistă. Lirica se încadrează stilistic într-un registru larg, de la poezia clasică (G. Coșbuc, Al. Vlahuță) la cea neoromantică ori simbolistă sau la genuri „minore” (precum fabula, epigrama etc.). Dimensiunea teoretică este absentă. Articolele de fond, prezente în fiecare număr, dezbat teme morale, sociale, politice, culturale, practicând un discurs didacticist asupra problemelor abordate. Sunt publicate versuri de Vasile Militaru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289194_a_290523]
-
a exista ale unui bloc ideologic est-european. Televiziunea este parte integrantă a acestui program”. Avea, deopotrivă, o teorie tocmai bună de exploatat: cea a lui Gumbrecht, despre bipolaritatea culturilor: culturi de „semnificație” sau „raționale” și culturi de „prezență”, ale „sensibilității”, neoromantice, paradigmă în care s-ar înscrie și televiziunea. Toate bune și frumoase, până să înceapă cercetarea, cercetarea însemnând și accesul la filmoteca TVR (acces scump financiar și complicat pentru un particular). Așadar, acces interzis. Dar, ca orice Robinson Crusoe veritabil
TVR-ul ceaușist: un copil ridat precoce by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/2411_a_3736]
-
Gheorghe Grigurcu (Urmare din nr. trecut) Olimpiu Nusfelean e un solitar care transformă proza cotidianului într-o lirica neoromantica, ce nu ocolește procedeele antipoeziei: "Carte tristă de versuri/ în vitrina economiei de piață -/ în frigul lumii conținutul tău/ devine o simplă coperta.// Suflîndu-si nasul, vînzătoarea te îmbie/ alături de o cutie cu praline./ Absența se cuibărește otrăvita/ în palmă nopții
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
postmodernă) a citarii pornind de la crezul aproape “ortodox” în valorile serialismului integral. Tot astfel se întâmplă și în cazul lui Karlheinz Stockhausen sau a lui Louis Andriessen, o următoare și ipotetica etapă reprezentând “revenirea” la gândirea tributara de substanță tonala (neoromantica). Astfel, putem vorbi despre cazul acestor trei compozitori drept postmodernism de infiltrare, pe când în cazul lui Wolfgang Rihm valorile neoromantismului tonal se prezintă de la bun început drept program de acțiune. footnote>. Într-un al doilea sens, nici aceasta din urmă
Muzica postmodern?: reinventarea artei muzicale dup? sf?r?itul modernit??ii by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
este, în cazul literaturii noastre, inoperantă: pe teritoriul românesc toate curentele s-au unit într-un «novism» sintetic” (op. cit., p. 268). „Simbolismul” românesc nu se opune, asemenea celui francez, parnasianismului decorativ, neo-clasicizant și pictural, ci coexistă cu elemente decadentiste, parnasiene, neoromantice etc. Unii comentatori au accentuat componenta sa parnasiană (N. Davidescu, în „Introducere“ la Din poezia noastră parnasiană, antologie, Ed. Fundațiilor, București, 1943), alții pe cea decadentistă, iar Ștefan Cazimir, în cadrul unei abordări stilistice a fenomenului, îl subsumează unui curent din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Laurențiu Ulici ca un „bocet liric, metaforic, în linie postlabișiană sau predinesciană”. Cartea următoare, Înfășurat în flacără (1978), se remarcă prin metafora abundentă, care uneori, când se rarefiază, apare încadrată în versuri remarcabile, amintind de maniera lui Lucian Blaga. În Neoromantică (1982), unde autorul ajunge la o maturitate deplină, imaginea este mai funcțională, scutită de abuzul de metaforizare. Un poem (Orgolii) evocă „deșertăciunea deșertăciunilor”, amintind de sonoritățile biblice și de întrebările esențiale din Viața lumii de Miron Costin. Tânăr este o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]
-
fie în proză - Comoara regilor daci (1969), fie în versuri - Sărind într-un picior (1987). SCRIERI: Înstrăinări, București 1969; Comoara regilor daci, București, 1969; Înfășurat în flacără, București, 1978; Strigătul, București, 1978; Cămașa de trandafiri, București, 1979; Pânda, București, 1981; Neoromantică, București, 1982; Câinele de piatră, București, 1985; Ningea pentru unul singur, București, 1985; Sărind într-un picior, București, 1987; Umbra șoimului pe zăpadă, București, 1988; Între două tăceri, București, 1999; Vecinătatea pustiului, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin, A doua carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287643_a_288972]