20 matches
-
și horthystului Nyirő Jozef. „Recuperatorilor minoritari”, obrăzniciilor lor, noi le-am răspuns ferm de fiecare dată. Cum tot ferm am cerut eliminarea stupidei Legi 217/2015, antiromânească, antidemocratică, anticonstituțională, antieuropeană, o întoarcere, prin ușa din dos, a cenzurii, un clar neostalinism îndreptat împotriva marilor personalități ale României interbelice: Mircea Vulcănescu, Mircea Eliade, Radu Gyr, Nichifor Crainic, Petre Țuțea, Constantin Noica, Emil Cioran, Valeriu Gafencu. Am reacționat, de fiecare dată, la visurile aberante ale Satanei în sutană - Tőkés László -, care cerea premierului
„Gazetăria nu-i o meserie pentru fricoşi!” by http://uzp.org.ro/gazetaria-nu-i-o-meserie-pentru-fricosi/ [Corola-blog/BlogPost/93983_a_95275]
-
literatură au adus partidul în conflict direct cu Uniunea Scriitorilor. În urma acestui conflict, partidul și-a recuperat privilegiul de a oferi astfel de premii și să determine standardele de valoare. În ciuda acestor presimțiri de conflict, tezele, cu promisiunea lor de neostalinism, au sosit ca un șoc. Partidul trebuia sa supravegheze meticulos implementarea tezelor, dar nu a reușit să facă asta cu aceeași eficacitate ca în anii '50. Într-o anumită măsură, acest lucru s-a datorat comunității artistice, care a fost
Tezele din iulie () [Corola-website/Science/318679_a_320008]
-
circumstanțe cel puțin neclare. După o scurtă luptă pentru putere, în fruntea partidului a venit Nicolae Ceaușescu. Dacă politica lui Gheorghiu-Dej era considerată conservator-stalinistă prin comparație cu noua linie politică hrușciovistă, Ceaușescu a părut inițial un reformist prin comparație cu neostalinismul lui Leonid Brejnev. În 1965, numele țării a fost schimbat în , iar cel al partidului în Partidul Comunist Român. În primii săi ani petrecuți în fruntea partidului, Ceaușescu era popular atât în țară cât și în străinătate. Aprovizionarea cu alimente
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
o scurtă luptă pentru putere, în fruntea partidului a venit un activist de rangul doi, Nicolae Ceaușescu. Dacă politica lui Gheorghiu-Dej era considerată conservator-stalinistă prin comparație cu noua linie politică hrușciovistă, Ceaușescu a părut inițial un reformist prin comparație cu neostalinismul lui Leonid Brejnev. În 1965, numele țării a fost schimbat în Republica Socialistă România, iar cel al partidului în Partidul Comunist Român.
Republica Populară Română () [Corola-website/Science/304086_a_305415]
-
comunist. Autorul "antologiei rușinii", acribios în urmărirea celor care pervertesc și distrug cultura românească, face și o clasificare a acestor purtători de țucal: "Activiștii perversiunii pot fi repertoriați, în mare, în cinci categorii: staliniștii de totdeauna ce-și află în neostalinismul actual prilej de a continua să se afirme; extremiștii de dreapta regăsind în "era Ceaușescu" ceva din tarele unui naționalism exacerbat (de data aceasta, condensat într-un fel de "operetă revoluționară"); pseudoscriitorii de altădată agățîndu-se de "actualitate" pentru o supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care urmează după prăbușirea sistemului de clase și de partide. (27, pp. 410-412; 415) Istoricul Vlad Georgescu susținea că între 1944-1947 s-a trecut de la "autoritarismul" celor șase ani anteriori, la "totalitarismul democrației populare din 1947", prelungit în "autonomie și neostalinism", din 1948 până în anii optzeci. Vezi scrierea sa Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre, ediția a III-a, Editura Humanitas, București, 1992. Pentru Dahrendorf, totalitarismul înseamnă terorare, violență și catastrofă, iar autoritarismul manevrează și uneori hărțuiește oamenii, fără ca să
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
își amintesc deceniul trecut ca fiind o perioadă de lipsuri generalizate, deși nu neapărat de sărăcie. Anii ’80 reprezintă o perioadă diferită de cele de dinainte, pe parcursul ei apărând o serie de fenomene noi, însă înscrise în matricea structurală a neostalinismului lui Ceaușescu. În acești ani, serviciile și cheltuielile sociale pentru populație au scăzut rapid, în proporție perfect inversă cu creșterea strategiilor ideologice de control al populației. Astfel, în această perioadă se dezvoltă forme culturale (de exemplu, Cântarea României sau protocronismul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
prin instituțiile corespunzătoare, propagandă, Învățământ. Eu, spre deosebire de Marius, cred că, dincolo de toate schimbările ideologice și doctrinare, există un fir roșu foarte puternic În societatea comunistă, În stalinismul care, declarat sau nu, reînvie periodic. Consider anii ’80 ca o formă de neostalinism. Dincolo de capriciile și mișcările uneori bezmetice de la vârful aparatului comunist, viața doctrinei, a propagandei, a mijloacelor de reeducare sunt destul de coerente, din păcate. Încă o problemă. Ruxandra, tu fixezi revoluția din 1989 ca un Început al contra-reeducării. Te Întreb Însă
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
două faze de reeducare În interiorul Închisorii. După care, din 1964, se trece mai Întâi la o falsă normalizare a societății românești, pentru ca, din 1971, să se inițieze o reeducare cronică, dar nebrutală fizic, care va culmina ideologic cu instaurarea unui neostalinism (ceaușist). Această reeducare cred că a izbutit la noi, prin diferite mecanisme ideologice, prin diferite instituții, cu ajutorul ramificațiilor și controlului Securității, dar și al populației Înseși, obosită și hărțuită de teroare, care devenise dresată sau acceptase (prin pasivitate) obediența și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
este vorba și, până la urmă, a emis și a propus numele lui Ceaușescu, după ce l-a stâlcit de câteva ori. Cei trei adolescenți erau născuți după 1989 și, iată, nu mai știau nici măcar numele dictatorului român care își terorizase, prin neostalinismul său ardent, poporul. Cele relatate anterior sunt doar două exemple din pricina cărora consider că este necesară în România condamnarea comunismului; iar aceasta trebuie făcută nu oricum, ci mai ales de către autoritățile statului. Nimeni nu pretinde mânie, inflamare ori acte jignitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
își pregătea cultul personalității. Rudimentar, grandoman, avid de putere, narcisiac și, de la un punct, autist în a nu mai pricepe nimic din țara al cărei lider era, Ceaușescu a sfârșit prin a fi împușcat după un proces-mascaradă, neostalinist, pe măsura neostalinismului său de dictator. Nu înseamnă că a fost corect ca lucrurile să ia această turnură, ci doar că Ceaușescu a fost lichidat exact în formula pe care, în libertate, o tutela el însuși. Ca dictator fusese lipsit de scrupule, tribal
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
în plan legislativ, executiv și militar), dar mai ales poziționarea lui politică în calitate de Secretar General al Partidului Comunist Român creează condițiile nașterii unui regim de dictatură, bazat pe cultul personalității și pe fantasmele independentiste ale național-comunismului (o formă stranie de neostalinism). După căderea acelui regim, românii vor trăi mereu cu grija de a nu mai lăsa un președinte să acapareze puterea în stat, chiar dacă mulți dintre ei regretă autoritarismul securizant al "epocii de aur". La două sute de ani după celebrul eveniment
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
însoțită de un grupaj cu documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și Bulgaria. Nerăbdarea de a vedea căzută „ultima piesă a dominoului” a mai slăbit, comentatorii încep să excludă „surprizele”. Totuși unul dintre ei își încheie articolul despre „clan” cu invitația de a urmări lucrările Congresului ca pe „ultimul spectacol al neostalinismului în Europa de Est”. Străinii așteaptă Congresul mai înfrigurați decît ziariștii români. Pentru ai noștri „marele eveniment” e o corvoadă: redactări de „cuvinte”, de „telegrame”, alte servicii. O singură satisfacție, probabil bancurile - numeroase în aceste zile - pe care le culeg și le
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
filosofiei, sfârșitul erei comuniste și a Războiului Rece a putu fi dedus și din situația reală dezastruoasă a țărilor din lagărul comunist: "teroarea totalitară din toate țările din Est, toate dezastrele social-economice ale birocrației sovietice, ale stalinismului trecut și ale neostalinismului în curs..."192.Toate aceste elemente filosofice și politico-ideologice ar trebui să fie de fapt elemente ale deconstrucției comunismului însuși, nu numai ale deconstrucției marxismului sau stalinismului. "Am încercat, afirmă Derrida în dialogul său cu Elisabeth Roudinesco, să extrag câteva
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
ci a condus la o oglindă fidelă în plan internațional a opțiunilor de facto pe care le aveau guvernanții de la începutul anilor `90. Procesul de culpabilizare a regelui Mihai și de reabilitare a lui Ion Antonescu a fost provocat de neostalinismul de sfârșitul anilor '70, concomitent cu "instaurarea" proletcultismului. Apelul la reconstruirea și revalorizarea imaginii lui Ion Antonescu de către regimul comunist avea implicații importante în politica externă și acest fenomen era în consonanta cu atitudinea lui Nicolae Ceaușescu atât față de Est
[Corola-publishinghouse/Science/84976_a_85761]
-
murim nici în 2014", a spus Adrian Mititelu, conform GSP. Adrian Mititelu susține că vina pentru situația echipei este a primarului Olguța Vasilescu: "Ne-a închis toate portițele. Toți cei care au vrut să ne ajute au pierdut. E un neostalinism în Craiova. Fiscul mi-a blocat toate planurile, mi-a băgat o firmă în faliment pentru 500.000 de euro datorii. Toți potențialii parteneri de afaceri au fost avertizați să nu se asocieze cu mine".
Adrian Mititelu, decizie șoc privind Universitatea Craiova by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/79375_a_80700]
-
a petrecut aidoma sub Stalin. Stalin reînvia tradițiile naționaliste ale Rusiei, recurgînd uneori, e drept, la artiști adevărați ca Eisenstein sau Prokofiev și nu ca Ceaușescu la Corneliu Vadim Tudor, Doru Popovici sau Piliuță. Era Ceaușescu este o eră de neostalinism caracterizat; o eră însă burlescă, deoarece trecutul național nu e anexat decît pentru a transfigura un prezent închis, împietrit în contradicțiile lui absolute.(...) Dacă această inflație a ridicolului n-ar fi însoțită de renașterea unor tragice realități neostaliniste - teroare, frig
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
și în starea sănătății, răpus fiind de un cancer. Urmează perioadă sinistra a conducerii lui N. Ceaușescu, căruia autorul îi surprinde, cu umor tragic, tendințele de a fi prezentat că supraom. Iar din 1972, după o liberalizare șireata, reinstaurează un neostalinism lugubru. Iar accelerarea industrializării, cu deosebire a celei grele, în dauna celei ușoare și a agriculturii, dezechilibrează efectiv economia, cu consecințe funeste pînă astăzi. Din 1979 se deschide epoca declinului ceaușismului, receptat ca atare și în Vest, urmată de prăbușirea
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
era ostilă populației române. „Regimul comunist din România a fost ostil valorilor spirituale veritabile””(Tismăneanu, 2005, p. 12). în încercările și tatonările în vederea distanțării de Uniunea Sovietică, care continuau orientarea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, Ceaușescu a instaurat în România un neostalinism 2 (Janos, 1991; Tismăneanu, 1991) având aceleași trăsături ca și stalinismul impus celorlalte țări de către Uniunea Sovietică. 1. Președintele Consiliului de Stat, președintele Republicii (funcție creată de el), președintele Consiliului Național al Apărării și Comandant suprem al forțelor armate; rolul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]