17 matches
-
sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Astfel că, teritoriul satului Colibași reprezintă o cîmpie slab fragmentată. Relieful cu o altitudine mică 100-130 m, cu un grad mic de dezvoltare a proceselor endogene și exogene favorizează dezvoltarea agriculturii
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
sînt în special reprezentate de nisip, argilă, pietriș, prundiș. Se aflorează depozitele Ponțiene, Mioțiene, Pliocene, Cuaternare. Din punct de vedere geomorfologic acest teritoriu face parte din cadrul Cîmpiei Prutului Inferior. Procesele tectonice ce au avut loc în trecut, și anume procesele neotectonice lente de ridicare au dus la formarea reliefului actual. Pe toată întinderea localității Văleni predomină două forme de relief: dealuri și coline. Dealurile sunt o formă pozitivă de relief cu altitudini de circa 300-600 m, mai mici decît munții și
Văleni, Cahul () [Corola-website/Science/305144_a_306473]
-
abia începeau să pătrundă în epoca respectivă, în cercetarea geografică. Profesorul Obreja a utilizat tehnici noi în studiile de detaliu, și anume, analizele granulometrice folosite pentru determinarea originii anumitor depozite cuaternare și a dat o atenție deosebită fenomenelor provocate de neotectonică. Din păcate, lucrarea nu a fost publicată în volum, ci doar capitole sub forma unor studii în domeniul geomorfologiei și hidrologiei. A desfășurat o activitate de excepție în mediul academic, iar cursurile: Istoria geografiei, Geografia fizică și economică a României
Alexandru Obreja () [Corola-website/Science/324684_a_326013]
-
alunecărilor blocurilor de roci, în fine se pot transforma într-o masă de roci fără nici o urmă de structură inițială. Dezvoltarea mai intensă a alunecărilor de bloc s-a produs în perioada pleistocenului superior și a holocenului drept consecințăa mișcărilor neotectonice pozitive și a eroziunii rîurilor. În urma acestor procese se formau versanți înalți și înclinați ce condiționau o creștere considerabilă a forțelor tangențiale și ca rezultat a deplasărilor grandioase ale blocurilor de roci. La momentul actual dezvoltarea acestor tipuri de alunecări
Raionul Nisporeni () [Corola-website/Science/297500_a_298829]
-
morfohidrografice complexe, care reprezintă sectorul cel mai coborât și cu vârsta cea mai recentă, dezvoltat în lungul văilor. Aspectul, extinderea și strucura lor au fost condiționate de schimbările petrecute în dinamica râurilor, ca urmare directă a variațiilor bioclimatice, eustatice și neotectonice din postglaciar. Fizionomia, extinderea și structura luncilor sunt condiționate de caracteristicile reliefului major, dar și de modificările raportului dintre debitul solid și debitul lichid, de variațiile sezoniere și accidentale ale regimului de scurgere. După confluența cu Doftana, lunca Prahovei se
Comuna Brazi, Prahova () [Corola-website/Science/301648_a_302977]
-
la configurația actuală a reliefului din Platforma Oltețului. În configurația actuală a reliefului comunei, îndeosebi pentru partea aflată la sud de zona anticlinalelor, un rol predominant l-a avut eroziunea, care a fost favorizată de constituția litologică și de mișcările neotectonice, iar apele Cernei - Oltețului și ale Cernișoarei au determinat configurația morfografică și morfometrică a locului. Regiunea este deluroasă, cu valea pârâului Cernișoara și a râului Cerna la mijloc, lățimea văii se limitează la culmile de răsărit și de apus la
Comuna Roești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302041_a_303370]
-
doua râul se adâncește, retezând lunca sub formă de treaptă. Terasă este deci, înainte de toate, o formă rezultată din dominarea ritmica a eroziunii laterale cu cea de adâncime și nu o formă de acumulare. Terasele pot fi : eustatice, climatice și neotectonice. Terasele se împart în : aluviale (cu un strat subțire de aluviuni), în rocă (fără aluviuni) și acumulative sau aluvionare (tăiate într-o pânză groasă de aluviuni). Se clasifică în terase: a) paralele cu talvegul; b) convergente în amonte sau în
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
în : aluviale (cu un strat subțire de aluviuni), în rocă (fără aluviuni) și acumulative sau aluvionare (tăiate într-o pânză groasă de aluviuni). Se clasifică în terase: a) paralele cu talvegul; b) convergente în amonte sau în aval; c)deformate neotectonice; d) în foarfecă (la contactul unei regiuni unde se produc ridicări neotectonice, cu una unde au loc subsidențe, în primă rezultând terase ce converg spre cea de-a doua, în care se dezvoltă depozite suprapuse). Terasele pot apărea simetric (bilateral
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
și acumulative sau aluvionare (tăiate într-o pânză groasă de aluviuni). Se clasifică în terase: a) paralele cu talvegul; b) convergente în amonte sau în aval; c)deformate neotectonice; d) în foarfecă (la contactul unei regiuni unde se produc ridicări neotectonice, cu una unde au loc subsidențe, în primă rezultând terase ce converg spre cea de-a doua, în care se dezvoltă depozite suprapuse). Terasele pot apărea simetric (bilateral) și asimetric (monolateral). Sunt terase joase și înalte. Terasele prezintă o valoare
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
că vârsta și dezvoltare, cu scară teraselor din zona respectivă sau din apropiere. Terasele reprezintă urmele cele mai importante care documentează dezvoltarea pe verticală și în plan a văilor, dând totodată indicații prețioase asupra cauzelor acestora, cum ar fi : eustatismul, neotectonica, clima. Oriunde există o urmă de terasă, este un indiciu că pe acolo a curs o vale. În aprecierea mișcărilor neotectonice și eustatice, terasele au fost folosite cu mult succes. Terasele au și o importanță economică. Ele au fost căutate
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
dezvoltarea pe verticală și în plan a văilor, dând totodată indicații prețioase asupra cauzelor acestora, cum ar fi : eustatismul, neotectonica, clima. Oriunde există o urmă de terasă, este un indiciu că pe acolo a curs o vale. În aprecierea mișcărilor neotectonice și eustatice, terasele au fost folosite cu mult succes. Terasele au și o importanță economică. Ele au fost căutate din totdeauna pentru așezări omenești, având podul neted și uscat, ferit de inundații, apa în pânză de pietrișuri; fruntea terasei apară
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
piemont sau de câmpie piemontana, în care râurile răspândesc cantități imense de pietrișuri fine, argile și nisipuri, se poate observa în bazinul râului Po, în Câmpia Gangelui, a Indusului, iar pentru trecut poate fi citat și piemontul Getic. Prin ridicarea neotectonica a câmpiei piemontane, prin înălțime și caracteristici impuse de fragmentare devine podiș piemontan, iar într-o fază evolutivă înaintată, dealuri (coline)piemontane. Este o rețea puțin densă, curge la suprafață, malurile înseși fiind construite din propriile aluviuni. Albiile se colmatează
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
teritoriul orașului este intersectat de falia tectonică Răuțel, care se întindea prin cursul râului omonim și prin cursul Răutului până la Florești. Determinarea faliei a fost efectuată în urma cercetărilor propagării undelor seismice a cutremurului din 1940. Ulterior, a fost elaborată harta neotectonică a spațiului pruto-nistrean și s-a determinat amplitudinea deplasării pe verticală a blocurilor, egală cu 80-100 m (blocul de sud fiind mai ridicat). Aceasta ar explica întorsătura Răutului spre est, până la Bălți curgând în direcția sud-est. Însă, ultimile studii demonstrează
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
citați, I. Mac (1972) aduce unele modificări cartând următoarele nivele de terasă: 3-4 m (sau lunca), 8-10 m, 20 m, 35-40 m, 60-65 m, 80 m și 100 m. Valea Mureșului în Podișul Transilvaniei este predominant asimetrică, cauza fiind mișcările neotectonice care au determinat o permanentă deplasare a râului spre nord. Ca urmare, pe stânga văii s-a păstrat aproape completă seria teraselor sale, iar versantul drept a luat forma unui abrupt de împingere. În Podișul Transilvaniei N. Josan (1979) a
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
principale din latura de vest a țării (T. Morariu, V. Gârbacea, 1960)“, iar altitudinea constantă a terasei superioare — care se întrepătrunde pe unele porțiuni cu nivelul suprafeței de 350-380 m — dovedește stabilitatea relativă a structurilor și influența redusă a mișcărilor neotectonice și rolul dominant al variațiilor climatice succedate din Pliocenul superior până în prezent. Înălțimile relative nu depășesc limitele obișnuite și sunt determinate de variațiile locale ale constituției petrografice și ale condițiilor în care se desfășoară eroziunea și acumularea, inclusiv aportul lateral
Râul Mureș () [Corola-website/Science/298852_a_300181]
-
a căror structură evidențiază concordanța lor cu pietrișurile levantine de Cândești. Deoarece aceste pietrișuri au fost transportate de Bratia, iar sub acestea există depozite de argile, marne și nisipuri pliocene, situarea lor la această altitudine poate fi pusă pe seama ridicărilor neotectonice a anticlinalului Mățău-Ciuha-Ciocanu concomitentă cu subsidența locală de la nord ce este cuprinsă în Depresiunea Câmpulungului. Interfluviul Bughea - Râu Târgului păstrează similitudinile celorlalte interfluvii și vom avea deci: depresiunea de contact Bughea de Jos (prelungirea nord-vestică a Depresiunii Câmpulung); culmea anticlinală
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
calvarul sclaviei la Canal; el s-a impus, prin contribuții științifice fundamentale în stabilirea și lămurirea corelației între terasele fluviale din Subcarpați și suprafețele de eroziune, în interpretarea modului de formare a Câmpiei Române, în relevarea și explicarea consecințelor mișcărilor neotectonice ale scoarței pentru înțelegerea fizionomiei actuale a reliefului României sau, mai ales, în elaborarea unei noi interpretări cu privire la formarea și evoluția Deltei Dunării și a modificării țărmului Mării Negre în ultimele două veacuri; neîntrecut specialist al geografiei comparate și cauzale, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]