215 matches
-
detașată - an. det., Ø colaborator - colab., Ø critic - crit., Ø desen - des., Ø diagramă - diagr., Ø ediție corectată și completată - ed. cor. compl., Ø ediție revăzută - ed. rev., Ø ediție revizuită - ed. reviz., Ø extras - extr., Ø facsimil - facs., Ø nepaginat - nepag., Ø nenumerotat - nenum., Ø notă explicativă - n. expl., Ø notă muzicală - n. muz., Ø prelucrare - prelucr., Ø preprint - prepr., Ø xerocopie - xerocop. etc. STAS 8636-70 Informare și documentare.Orânduirea în catalogul alfabetic pe nume de autori și titluri și
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
actorie (în filme sau la Teatrul „Alexandru Davila” din Pitești, pe scenă, pe ecran, peliculă, calea undelor, plăci de vinilin...). Dorin Anastasiu mai are mult și semnificativ de spus și astăzi. Viața sa compune o cronică artistică nescrisă până la capăt, nepaginată. Viața sa are nu numai ani adunați în urmă, cu afirmări, confirmări sau pierderi, ci și ani care vin pe drumul din fața sa, încărcați cu tot ce nimeni nu știe acum. Pentru publicul român ar fi bine ca anii aceștia
DORIN ANASTASIU. MELODII DE REAUZIT, MELODII NECÂNTATE ÎNCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357442_a_358771]
-
cancelar al agenției rus de la București În perioada 6/22 februarie 1868 4/22 septembrie 1870 și secretar al legației În perioada 4/22 septembrie 1870 10/22 septembrie 1873 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I1, I2, nepaginat). </ref>. Funcția oficială (din primăvara anului 1879 și până la Începutul anului 1881) ocupată de acesta a fost de Însărcinat cu afaceri, fiind chemat de mai multe ori la prințul Carol I În această calitate; aceasta În condițiile În care În
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Uruzov, din secretarul de legație clasa I, Al. Izwolski <ref id="35">35 Al. P. Izwolski a ocupat această funcție În perioada 8/20 ianuarie 1881 8/20 mai 1885 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera I/2, nepaginat). </ref> și Constantin A. Moruzi <ref id="36"> 36 Florin Marinescu, Moruzi, o familie fanariotă. Evoluție istorică În Arhiva genealogică, II (VII), 1995, nr. 3-4, Iași, p. 43-56.</ref>, secretar de legație clasa a II-a. De la Viena, P. P.
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
perioada 25 iunie 1881-25 februarie 1885; În momentele când ministrul plenipotențiar român, Nicolae Kretzulescu, era În concediu sau cu probleme personale la București, ocupa funcția de Însărcinat cu afaceri (AMAE, fond Problema 77, dosar Litera L, nr. 7, vol. I, nepaginat).</ref>, și ministrul rus de externe N. K. Giers privind comportamentul membrilor legației ruse. Evident că N. K. Giers a luat apărarea diplomaților ruși, arătând chiar depeșele trimise de Izwolski. Acesta din urmă sublinia faptul că guvernul român exasperat de
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
la Petersburg, din 1886, reprezentantul Rusiei la București a fost M. Alexandrovici Hitrowo <ref id="49"> 49 A deținut această funcție Între 3/15 noiembrie 1886 și 2/20 octombrie 1891 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, nepaginat). </ref>, cu un „fizic neplăcut” <ref id="50"> 50 Emanoil Hagi-Mosco, op. cit., p. 48. </ref>, care „trebuie să fi avut În vine sânge căzăcesc, pe lângă cel muscălesc sau cerkez”, În timp ce soția sa „avea un aer asiatic” <ref id="51"> 51
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
p. 186.</ref>. Deși a fost numit În noiembrie 1886, secretarul de legație al României la Sankt-Petersburg, Gh. Rosetti-Solescu, anunța venirea sa Încă din iunie același an <ref id="52"> 52 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, nepaginat.</ref>. În momentul prezentării scrisorilor de acreditare, diplomatul rus a ținut o mică cuvântare În care a precizat faptul că Își dorește o consolidare a relațiilor româno-ruse <ref id="53"> 53 130 de ani de relații diplomatice..., documentul 31, p.
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
63"> 63 Em. Hagi-Mosco, op. cit., p. 49.</ref>. După 1888, În momentul În care Hitrowo lipsea, cel care Îndeplinea funcția de Însărcinat cu afaceri era A. Ladygensky <ref id="64">64 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera L4, nepaginat. </ref>. Cum au evoluat Însă relațiile româno-ruse pe parcursul anilor 1886-1891 cât reprezentant al Rusiei În România a fost Hitrowo? Acestea pot fi caracterizate din punctul nostru de vedere, drept cele mai tensionate relații, având ca limite temporale anii 1878-1914. Un
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
pretențiuni puține, care nu pare a fi apt pentru continuarea politicii provocatoare a predecesorului său” <ref id="83">83 AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, litera H1, după un articol preluat din Neuei Freie Presse din 19 aprilie 1891, nepaginat). </ref>. De la Petersburg informația conform căreia Hitrowo avea să fie Înlocuit de Fonthon era transmisă Încă din martie 1891. Se aprecia că noul diplomat rus era „de l’ecole de M. de Giers” și că nu va crea probleme guvernului
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
aflat chiar vărul acestuia, Alexandre de Giers <ref id="101">101 Alexandre de Giers a ocupat funcția de consul la Iași, Între 10/22 aprilie 1890 și 6/18 mai 1899 (AMAE, fond Reprezentanți străini, dosar nr. 16, Litera G2, nepaginat). </ref>. În relații foarte bune s-a aflat Mihail N. de Giers cu reprezentantul Bulgariei la București, Hristofor Hesapciev, cel care preciza că M. Giers avea mare influență la Petersburg și subiectiv că „avea mari simpatii pentru țara noastră (Bulgaria
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
Biserici chir Ioan Molivdul din Heracleea. În respectabila biserică patriarhicească și domnească a prim-corifeilor Apostoli numită Cetățuia, în anul mântuirii 1683, luna octombrie în Iașii Moldovei”<footnote Ibidem, p. 273 footnote>. Cartea are 391 de pagini și 16 foi nepaginate la sfârșit. Tipărirea s-a făcut cu același caracter ca și cartea Patriarhului Nectarie. Pe vero titlului se află stema Moldovei, iar sub stemă sunt următoarele rânduri adresate lui Gheorghe Duca: ,,Către prea piosul, prea strălucitul, prea seninul și prea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
să fi oferit sprijin financiar și unui ginere (vezi ASF, NA, 167900, Ser Piero di Andrea da Câmpi, dos. 39v [30 decembrie 1498], o înțelegere dintre Giovanni del Magno și Giovanni Rinaldeschi). 51 Litigiul este descris în ASF, Mercanzia, 1577, nepaginat (7 septembrie 1500). În testamentul sau, Giovanni i-a reținut datoriile lui Antonio din moștenire, rezervând cea mai mare parte din avere celei de-a treia soții, Angela, si fiicelor lui. Antonio a renunțat la moștenirea tatălui și a cerut
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
neclintiți oameni să fie aleși pentru această magistratură a celor Opt, căci de vor face dreptate orașul va fi eliberat...]. 58 ASF, Atti del Podestà , 5547, "Liber condemnationum domini Monaldi de Fasciolis de Urbe veteri," (1 aprilie 1501-1 octombie 1501), nepaginat. O sursă vernaculara din 1508, "Libro di Ricordi scripto dal 1508 al 1540", citată de Richa, Notizie (n. 4 mai sus), VIII, 251, a confundat Civitavecchia (lat.: Civitas Vetus) cu Orvieto (Urbs vetus). Stema, săpata în piatră, este păstrată la
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Ricci (mai sus, cap. 1 n. 4), 11, este o eroare de tipografie așa cum devine clar la 15. 165 Richa, Notizie (mai sus, cap. 1 n. 4), VIII, 243-247. 166 Florența, Archivio della Curia arcivescovile, Visite pastorali, VP03, fasc. 6, nepaginat. 167 Landucci, Diario (mai sus, cap. 1 n. 8), 311. 168 Stefano Buonsigniori, Nova pulcherrimae civitatis Florentinae topographia accuratissime delineată (Florența, 1584). Pentru o reproducere a întregii hărți, care a fost executată pentru Marele Duce Francesco de' Medici, vezi Fanelli
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
aceeași modalitate în care apăruse în broșură precedentă din 1718 (cap. 1 n. 3). 173 Florența, Archivio della Curia arcivescovile, Căușe civili, Chiese determinate, CD364.3, inserție a "Acta în causa ecclesie S. Mărie de Alberigis contra Ioannem Simonis fabrum", nepaginat (5 septembrie 1545): "...quod imago dive Virginis faciens signa et miracula et existens în oratorio fabricato prope dictam veterem ecclesiam Sancte Mărie de Alberigis fuit et est etiam antiquissima, et iam sunt centum anni elapsi et satis ultra et tanto
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
care le-am găsit în Arhivele Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență a oficialilor Ministerului Internelor și al Instrucțiunii Publice din Belgia cu Legația României de la Bruxelles, 1 / 13 februarie și 16 / 28 martie 1898, nepaginat. 14 Pieter Dhondt, Op. cît., p. 120. 15 Ibid. 16 Camille Liégeois, Fernand Kraentzel, Op. cît., p. 38. 17 Ibid., pp. 39-40. 18 Ibid., p. 40. 19 Ibid., pp. 39-40. 20 Ibid., pp. 43-48. Pentru detaliile cu privire la durata studiilor vezi
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 103 Ibid. 104 Despre atacurile la adresa Universității Noi din "Gazeta" și "Voința Națională", în Wim Van Rooy, Op. cît., p. 221. Vezi, spre exemplu, și articolul, la care am mai făcut referire, Mânia streinismului, în "Cronică", IV, 932, 29 iulie
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. Din acest document aflăm că Vespasian Pella și Mihail Costea scriau în numele a 18 studenți, dintre care 12 frecventau regulat cursurile. 115 Wim Van Rooy, Op. cît., p. 225. 116 Pieter Dhondt, Foreign Students at Belgian Universities. A Statistical and
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Ministrului Instrucțiunii Publice și Cultelor de la București pe marginea memoriului întocmit de Vespasian Pella și Mihail Costea, studenți la Facultatea de Drept, respectiv la Politehnica Universității Noi, cu privire la diplomele emise de această instituție de învățământ superior, 12 / 24 ianuarie 1899, nepaginat. 1 Calcul făcut după Léon Vanderkindere, L'Université de Bruxelles, 1834-1884. Notice historique, Imprimerie P. Weissenbruch, Bruxelles, 1884, pp. CI-CXXXIX. 2 Constantin C. Angelescu, Studenții români în străinătate. Universitatea din Bruxelles, în "Studii și Cercetări Istorice", XVIII, noemvrie 1943, pp.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
1984, p. 326. 9 Arhiva Ministerului Afacerilor Externe (AMAE), Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență dintre Administrația centrală a Ministerului Afacerilor Străine de la București și M. Mitilineu, Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României în Belgia, 30 mai 1886, nepaginat. 10 Ibid., Corespondență din 24 iunie 1886 dintre Ministerul de Interne și al Instrucțiunii Publice din Belgia și Legația României de la Bruxelles, 24 iunie 1886, nepaginat. 11 Ibid., Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
M. Mitilineu, Trimis Extraordinar și Ministru Plenipotențiar al României în Belgia, 30 mai 1886, nepaginat. 10 Ibid., Corespondență din 24 iunie 1886 dintre Ministerul de Interne și al Instrucțiunii Publice din Belgia și Legația României de la Bruxelles, 24 iunie 1886, nepaginat. 11 Ibid., Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 12 Apud Pieter Dhondt, Un double compromis. Enjeux et
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Belgia și Legația României de la Bruxelles, 24 iunie 1886, nepaginat. 11 Ibid., Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 12 Apud Pieter Dhondt, Un double compromis. Enjeux et débats relatifs à l'enseignement universitaire en Belgique au XIXe siècle, Gent, Academia Press, 2011, p. 270. 13 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență internă între serviciile de specialitate
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Press, 2011, p. 270. 13 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Corespondență internă între serviciile de specialitate relative la învățământul superior din Belgia, urmare a solicitării Legației României de la Bruxelles cu privire la valabilitatea diplomei lui Cicerone Segărceanu, 21 iunie 1886, nepaginat. 14 Ibid. 15 Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866, art. 7-8. 16 Ibid., art. 15-16. 17
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Cultural", vol. 191, Corespondență între Universitatea Liberă din Bruxelles, Legația României din capitală Belgiei și Ministerul Afacerilor Externe de la București cu privire la echivalarea / recunoașterea diplomei științifice în drept a lui Moritz Schönfeld, 6 februarie, 7 februaruie, 26 mai, 29 mai 1922, nepaginat. 29 Lucian Nastasă, The Education of Romanian University Professors în Western Universities, în "Historical Social Research" / "Historische Sozialforschung" (Special Issue: Elite Formation), 33, 2, 2008, pp. 221-231 / (p. 228). Pentru perioada 1864-1918, Lucian Nastasă a avansat și cifră de 27
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
cadrelor didactice din universitățile românești, care erau obținute în țară. 30 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 190, Scrisoare a oficialilor din Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles către Legația României din Belgia, 27 noiembrie / 10 decembrie 1900, nepaginat. 31 Ibid., Scrisoare a oficialilor din Ministerul Internelor și al Instrucțiunii Publice de la Bruxelles către Legația României din Belgia, 6 / 17 martie 1898, nepaginat. 32 Union des Anciens Étudiants de l'Université Libre de Bruxelles. Annuaire, 1919-1920, p. 79. 33
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]