20 matches
-
ascunse, exploratorul în stele necunoscute se confesează cititorului când sfielnic, când tunător: „Plâng în limba română și tac: e primăvară în cuvinte! Ah, dulce și ultimă primăvară! Prima îndoială a nașterii mele spre moarte, ultim copârșeu al poemului tandru, nescrisul, nepipăită diată a iubirii, nescrisă evanghelie a inimii, a întâmplării că sunt, a splendorii că ești! Iată-mă!” Poetul Theodor Răpan își manifestă, ca o constantă, intensitatea plăcerii de a scrie, de a crea: „Pe un perete de primăvară scriu. Scrijelesc
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
rațiune, e o stare! Fiecare scrie după legile sufletului său! Dumnezeu îți dă și alte încercări, te pune la probe dacă rămâi în curtea Poeziei și nu te răzgândești sau nu trădezi. Ținta e aceeași. Deși este atât de nevăzută, nepipăită, inefabilă! Nimeni nu a pus mâna pe inima Poeziei! Nimeni nu a văzut-o la față! La un poet ca, de exemplu, Mario de Andrade, conținutul, forma, expresivitatea lingvistică și cuvântul, cu toate funcțiile lui de comunicare, transmit, certamente, fior
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 by http://confluente.ro/Prin_labirintul_poeziei.html [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
străluminat de simțire și gând, se reflectă întregul cer. Aceasta este faza superioară în care uimirea îl așază în centrul lumii și în jurul sinelui său lumea începe să se ordoneze. Nimic din Craiova nu-i rămâne copilului V. G. Paleolog nepipăit cu privirea și neînscris pe pagina albă a simțirii și minții. Când el absorbea orașul cu lumea sa, adolescentul Constantin Brâncuși își încerca aici norocul, supus necesarelor probe ale destinului. Adolescentul, încrezător în frumusețea și bunătatea omului, trecea din slujbă
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
și e un esperiment îndoielnic și primejdios de a învenina și a face neplăcută acea tendență unitoare și împreunătoare a popoarelor care trebuie să fie cu drept cuvânt trăsătura politicei interioare din Austria, de dragul unei idei de stat doctrinare și nepipăite. Dacă voiți deci unitatea și puterea Austriei, pe care desigur toți o voiți, fiți drepți în înțelesul mare și larg al cuvântului cu toate popoarele sale. Nu știm dacă și în țările Coroanei ungare sferele dominante vor ajunge la convingeri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de roșii cu titlul și cu legenda creată de Strat. Înainte de toate stabilim un principiu pe care toți [î]l cunosc prin evidența lui și care nu se poate contesta de nimeni. Un deficit bugetar nu este ceva nevăzut și nepipăit, nu este o fantasmagorie, un spirit din povești. De-o parte stau cheltuielele, condei cu condei, cari trebuiesc plătite neapărat, la termen, de alta veniturile nu ajung. Cu ce se plătesc aceste cheltuieli? C-un împrumut, neapărat, reprezentat prin bonuri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
afirma că acesta s-ar fi inspirat numai din scrisoarea domnului. Mai degrabă, descrierea sa se apropie de aceea făcută de Bonfinius. Grigore Ureche considera că, trecând de pe valea Siretului pe valea Moldovei, Matei urmărea să nu rămână „vreun unghi nepipăit de dânsul”. Al. Gonța a fost de părere că schimbarea direcției de marș spre Suceava s-a datorat faptului că Matei nu voia să primească lupta într-un loc ales de Ștefan. Era însă o greșeală de strategie, pentru că Ștefan
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răsăritul răsăritului..." Douăzeci și șapte de atribute (în Transparentele aripi) sunt convocate pentru a desena chipul "regelui păsărilor": Este surd, este șchiop, / este nemâncat, este nebăut. Este redus, este nenăscut" și în plus: "neînțelept", "nefericit", "netrebnic", "neghiob", "nevăzut", "neauzit", "negustat", "nepipăit" etc. Dicțiune identică în Mâncătorul de libelule; demonstrație de bravură stilistică ad hoc: "Mănânc libelule pentru că sunt verzi / și au ochi negri / pentru că au două rânduri de aripi / transparente"; în douăzeci de versuri de cincisprezece ori "mănânc pentru că..." Douăzeci și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Poezie despre relația dintre existențial și cosmic? Sau, cum mărturisește poetul, o stare rea de existență care provoacă o criză a contemplației și o dorință, dramatică și impertinentă, de a cuprinde cu mâinile spiritului și cu ochiul imaginației necuprinsul, imperceptibilul, nepipăitul, nevăzutul (vechile fantasme ale lui Arthur Rimbaud, adică fantasmele spiritului modern). Punctul de plecare este o criză de natură existențială. Dar fantasmele ei se ascund printre rânduri, nu sunt la vedere, pe scena poemului. Dacă e vorba, într-adevăr, de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
dumnezeiești, 22, p. 142-143. footnote>. Într-un alt dialog cu Dumnezeu-Lumina, sunt prezentate însușirile sau calitățile Ei: Prin fire, Eu sunt cu neputință de exprimat, cu neputință de cuprins, nelipsit de nimic, de neapropiat, nevăzut pentru toți, de neatins, de nepipăit, neschimbabil după ființă, Singur în singurul univers (tot) și Singur împreună cu toți cei ce Mă cunosc în întunericul acestei vieți, afară din toată lumea, afară din cele văzute, afară din lumina simțită (sensibilă), afară din soare și din întuneric, din locul
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
bună voie la avantajele acestei mări, socoteau comerțul și ademenirea mărfurilor către alte națiuni sub demnitatea lor și-l lăsau popoarelor Italiei, venețienilor, pisanilor, florentinilor și genovezilor și arabilor. Pavilioanele străine vin în grabă acum s-o acopere, pentru ca să aducă nepipăitele comori ale vastelor sale țări din jur. Fluviile Phasis, Serapano, Cyrus, în legătura cu Marea Caspică, transportă și aduc bogățiile Asiei și Indiei pentru națiunile ce se ocupă cu comerțul. Vărsarea Nistrului și Dunării în această mare devine imposibilă. Turcii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
și pământul se-nvîrtește... el va găsi-o irațional, paradox, contra minții sănătoase... Spune-i că stelele sunt tot atâtea lumi... el va găsi-o paradox. - Dar cu toate acestea e adevărul. - Adevărul? Cum vrei... Cum dispar, cum devin pe-ncetul nepipăite chiar teoriile mișcării când presupunem ceea ce ni se impune de sine... că spațiul e nemărginit!... Unde-i mișcarea când spațiul e nemărginit?... Pământul a făcut o bucată... Bine... Deasupră-i și dedesuptu-i a rămas tot atâta spațiu, căci e nemărginit... va să zică
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din coaja naturei cumcă soarele stă și pământul se-nvîrtește... el va găsi-o irațional, paradox, contra minții sănătoase, spună-i-se că stelele sunt atâtea lumi - el va găsi-o paradox. Dar vorbind drept... cum dispar, cum devin pe-ncetul nepipăite chiar teoriile mișcării noastre *, când presupunem, ceea ce ni se impune de sine,... că spațiul e nemărginit... Unde-i mișcarea când spațiul e nemărginit?... Pământul a făcut o bucată. Bine. Deasupra-i și dedesuptu-i a rămas tot atâta spațiu, căci e
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
data artificială a tiparului? Sau te raportezi la debutul intim, asemănător cu mersul, noaptea, al lui Iisus pe ape?" Jocul la cacealma de stirpe fină pe care-l aștepți, în fond, de la orice poet. De la orice apărător al artei pure, nepipăită de buricele cu care editorul burghez își numără avutul. Să intre, arta asta, în grațiile publicului? "Pentru ce?" Să fim, dară, liberi și "contimporani cu Homer, cu Moisi, cu Evanghelistul Ioan și cu Anton Pan șsic! - n.m.ț, cântărețul de la
Reporter de leat by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8199_a_9524]
-
Simona Vasilache Nu găsesc imagine mai potrivită cu Ape-le cu plute ale Constanței Buzea, din 1975, de la Cartea Românească, decât aceea de grație de nepipăit și umori schimbătoare a norilor. Haină diafană și mâhnire grea se întâlnesc în aceste supraviețuiri firești, la vale, amenințate însă mereu de cine știe ce sloi. Presimțirea lui osândește și subțiază speranța, curajul, viața.... Ca într-o riscantă Invitație la bal de-
Norii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5945_a_7270]
-
prinsoarea protostratorului său, Manoil Kamytzes, ca un caz de noroc pentru dânsul și ca o răsplătire ce i-o hărăzise soarta. El puse mîna-ndată pe averea foarte mare, aproape regală, a acestui demnitar, nu lăsă nimic din ea neștiricit și nepipăit și-n fine condamnă pe soția și pe fiul nefericitului prizonier la închisoare, fără chiar de-a motiva în mod cât de general crima lor; după care se duse pe la sfârșitul primăverii la Kypsella, pentru a se odihni în tihnă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sentiment, și acum cu mijloace de simulare și seducție, căutase în el un partizan, un străin aliat ei. De aceea azi atmosfera locului burghez era așa de ciudată: gesturile, vorbele oamenilor acestora mediocri erau așa de stânjenite și tainice. Lucruri nepipăite prevesteau, deviau traiul lor banal. Cele mai dezordonate legi ale simțirei turburau așezarea statornică a familiei, pentru că un om trecuse pe-acolo, cîndva: italianul. Mini se gândi la casa de moșie nici rustică, nici modernă, cu arhitectura solidă, regulată; cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
făcută din refuz și ispită, care compune vocațiunea monahică. Sentimente, parcă întrerupte, aduse până la buzele dorinței și apoi respinse de renunțare, 52 53 totodată castă și turbure. O inerție, îmboldită de nevoia acțiunei; o mișcare lovită mereu de inerție. Ceva nepipăit, care oprește a da scopurilor viață deplină. Ceva care trebuie să fie dureros vieții vii, gândi Mini, ca și cum însăși viața i s-ar fi plâns că atâți oameni s-au sustras de la înfăptuirea ei și au creat pe lume suferința
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
pierzi, Pentru a câștiga Viața, este eul, acest pachet de prejudecăți, orgolii, frică, instinct al posesiunii, fugă după securitatea materială, mentală, sentimentală. Trebuie să scapi de acel Ceva despre care ai fost educat că trebuie preamărit. Ah, legea sufletului, de nepipăit este. Iar dacă nu ești sub o lege, dacă nu ești sub har, nu ești. 20 noiembrie 1985 Treapta a XXII-a Pentru că m-ai întrebat Și pentru că m-ai întrebat, nu o dată, de ce sunt trist, am să-ți spun
Douăzeci şi opt de trepte ale realului by Dan Iacob () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100976_a_102268]
-
și noaptea se succed sub astrologia destinelor "în care sămânța neamului stă încrustată". Aluziile sunt la Traian și la dacii din care ne tragem. Poetul mânuiește abil cuvintele care poartă în ele esențe metafizice și sunt sensibile deschiderii interpretative: oglinzile nepipăite ale vântului, fecior de brumă, cuvântul altar de tăcere, blestem închis în ambră. Insula Leuky este, ne-o spune însuși poetul, "în imaginea verbului a înflori", insulă a somnului în care poetul se refugiază beat de nostalgia depărtărilor și sufocat
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
seamă al literaturii și spiritualității creștine din Apus. Înainte de a deveni creștin a scris opere filosofice, iar după botez tratate teologice și polemice (Împotriva maniheilor, pelagienilor, arienilor etc.) (...). (n. s. 238, p. 878) 46 „Cel Unul-Născut, mai înainte de veci, Cel nepipăit, Cel curat, Cel netrupesc, a intrat în trupul meu cel văzut și stricăcios. Pentru ce? Pentru ca fiind văzut să mă învețe, și învățându-mă să mă povățuiască spre ceea ce nu se vede. Pentru că oamenii dau mai multă crezare ochiului decât
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]