166 matches
-
etc.). Ea este un bun solvent și pentru substanțele organice polare, mai ales dacă între solvent și solvat se pot forma legături de hidrogen. Se dizolvă în apă zahărul, acidul acetic, alcoolul etilic, glicerina, etc. Uneori apa dizolvă și substanțe nepolare (O2, CO2). Apele naturale - de mare, de izvor, de ploaie, minerale - sunt de fapt soluții rezultate din dizolvarea în apă pură a sărurilor minerale. Consecințele pentru viață sunt mai mult decât evidente. însăși apariția vieții în Oceanul Primar a fost
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
în toate stările de agregare: - substanțe solide, cu legături ionice (săruri, hidroxizi) sau covalente polare (zahăr); - substanțe lichide cu legături covalente polare (HNO3, H2SO4, acid acetic); - substanțe gazoase cu legături covalente polare, (HCl, NH3), slab polare (SO2, CO2) sau chiar nepolare (O2, N2). Apa are capacitatea de a dizolva atât de multe substanțe datorită structurii sale polare care îi permite formarea de interacții cu solvatul. Dizolvarea constă în formarea interacțiilor solvent - solvat (ion-dipol, dipol-dipol) și hidratarea particulelor solvatului, care difuzeaza în
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
Lichidele solubile în apă sunt substanțe covalente polare: HNO3, H2SO4, etc. Multe substanțe organice (acid acetic, acid formic - a cărui soluție de concentrație 40% se numește formol - , alcool etilic, glicerină, etc.) sunt solubile în apă deoarece conțin alături de legături covalente nepolare și legături covalente polare, care vor duce la interacții solvent-solvat de tipul dipol-dipol sau legături de hidrogen. După solubilitatea lor reciprocă, două lichide pot fi: - nemiscibile (apă-mercur, apă-ulei); - parțial miscibile (apă-eter); - complet miscibile (apă-alcool etilic). Miscibilitatea a două lichide este
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
de hidrogen între moleculele de alcool etilic (CH3- CH2-OH) si moleculele de apă. 29 3. Dizolvarea substanțelor gazoase în apă În apă se pot dizolva: - substanțe gazoase cu molecule polare (ex: HCl, NH3); - substanțe gazoase cu molecule slab polare sau nepolare (ex: CO2, O2, N2). Solubilitatea gazelor în apă se exprimă prin volumul de gaz măsurat în condiții normale (00C și 1 atm.) dizolvat într-un litru de apă. Solubilitatea unor gaze exprimată în l gaz dizolvat în 1l apă la
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
concentrat gelatină-apă, la rece, este un gel și nu are existență mobilă. Cele mai cunoscute emulsii sunt de tipul apă-ulei. Ele pot fi stabilizate în prezența unor agenți emulsionanți (săpun, detergenți). Moleculele lor au o extremitate polară hidrofilă și una nepolară, lipofilă. Orientarea moleculelor de săpun într-o emulsie ulei-apă Molecula de sapun Molecul\ de s\pun 33 Laptele este un amestec de apă cu diferite substanțe: - în soluție (glucoză, lactoză, săruri minerale); - în suspensie (ex: caseina care se poate separa
Apa, între miracol și științã. In: Aplicaţii ale echipamentelor periferice şi de interfaţare om calculator by Dan Marius Dobrea () [Corola-publishinghouse/Science/259_a_528]
-
folosite, de exemplu, pentru a detecta prezența stărilor molten globule din structura împachetată a proteinelor sau expunerea spre solvent a suprafețelor apolare din structura acestora. În urma examinării spectrelor fluoroforului. ANS și ale derivaților săi, s-a observat că, în medii nepolare, randamentul cuantic al fluorescenței acestor molecule crește semnificativ, iar spectrul se deplasează spre lungimi undă de emisie mai mici. Aceste efecte se manifestă și în solvenți cu polaritatea scăzută, comparativ cu aceia care au o polaritate semnificativă. Metoda Scatchard pentru
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
proporție de 25%, au culori relativ strălucitoare în special în gama nuanțelor de violet, albastru și verde. Substantivitatea sau afinitatea coloranților de dispersie pentru fibrele sintetice este determinată de prezența unor grupări specifice, capabile de a stabili legături polare și nepolare cu substratul textil. Contribuția acestor legături diferă de la o fibră la alta: la un capăt al scării se află polipropilena, care este o fibră hidrofobă și se vopsește cu coloranți hidrofobi, în timp ce la celălalt capăt se află fibrele acrilice, cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
5%, materie volatilă 47%, cenușă 12,5%, carbon 37% (Vasanth Kumar și Porkodi, 2009). Rumegușul de molid are o compoziție chimică complexă și conține aproximativ 25% celuloză, 36% lignină și alți componenți, cum ar fi substanțe extractibile (constituenți polari și nepolari) (Simionescu și al., 1989). Lemnul de stejar are aproximativ 38,42% celuloză, 22-32% lignină, 23-29% hemiceluloză și până la 10% substanțe extractibile (Simionescu și al., 1989). Pereții celulari ai rumegușului constau în principal din celuloză și lignină și conțin multe grupări
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
1997). Caracteristicile structurale ale probelor au fost determinate prin izotermele de adsorbție/desorbție completă a benzenului. S-a constatat că modificarea acidă a saponitului generează materiale cu caracteristici structurale de adsorbție îmbunătățite și capacitate de adsorbție superioară pentru molecule mici nepolare. Reținerea colorantului xantenic bazic Rodamina 6G (Teng și Lin, 2006a), a colorantului acid diazo Amido Black 10B (Lin și al., 2004) și a Metil Orange 52 (Teng și Lin, 2006b) pe montmorillonit SAz-1 activat cu HCl a fost studiată în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
și proprietățile porilor lor. Aria suprafeței specifice a algei neviabile a fost mai mică de 1,0 m2 g-1, comparativ cu 1000 m2 g-1 corespunzătoare cărbunelui activ. Este bine cunoscut că suprafața unică a cărbunelui activ față de alți adsorbenți este nepolară. Este evident faptul că volumul porilor/aria suprafeței particulelor în cazul biosorbentului nu este unul din factorii determinanți pentru reținerea colorantului MG din soluții apoase. Înseamnă că interacțiunea electrostatică între suprafața algei cu încărcare negativă și a adsorbatului cationic cu
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
forțe de distanță medie care cuprind legăturile de hidrogen I.2.5.1. Legăturile de tip Van der Waals Legăturile de tip Van der Waals se stabilesc între atomi sau molecule fără afinitate chimică, cum sunt atomii gazelor rare, moleculele nepolare H2, X2, O2, N2, CO2, CH4, s.a. Forțele Van der Waals sunt de trei categori: 1. Forțe de orientare 2. Forțe de inducție 3. Forțe de dispersie Forțele de orientare se manifestă între molecule polare, care posedă dipoli permanenți, fiind
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
negative. în acest caz dipolii tind să se orienteze paralel, cu momentele dipolare coliniare, orientare ce este permanent deranjată de agitația termică în așa fel încât se stabilește o distribușțe statistică. Forțele de inducție se realizează între molecule polare și nepolare uneori acționând în același sens cu forțele de orientare. Moleculele polare pot induce un moment de dipol în molecule nepolare, și apoi cei doi dipoli, indus și inductor se atrag. Forțele Van der Waals de dispersie acționează între toate tipurile
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
agitația termică în așa fel încât se stabilește o distribușțe statistică. Forțele de inducție se realizează între molecule polare și nepolare uneori acționând în același sens cu forțele de orientare. Moleculele polare pot induce un moment de dipol în molecule nepolare, și apoi cei doi dipoli, indus și inductor se atrag. Forțele Van der Waals de dispersie acționează între toate tipurile de molecule; în cazul moleculelor nepolare este singurul tip de forțe atractive dintre molecule (de exemplu H2) Natura acestor forțe
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
cu forțele de orientare. Moleculele polare pot induce un moment de dipol în molecule nepolare, și apoi cei doi dipoli, indus și inductor se atrag. Forțele Van der Waals de dispersie acționează între toate tipurile de molecule; în cazul moleculelor nepolare este singurul tip de forțe atractive dintre molecule (de exemplu H2) Natura acestor forțe a fost elucidată de către London pe baza teoriilor mecanicii cuantice, de aceea mai sunt cunoscute și sub denumirea de forțe London. Aceste interacțiuni mai sunt denumite
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
amplificată de legăturile de hidrogen. In acest caz se realizează o restrângere a moleculelor. I.2.6. Interacțiunea hidrofobă Un caz particular de legătură ce apare între anumite structuri biologice o constituie legătura hidrofobă. Interacțiunile hidrofobe apar atunci când anumite grupări nepolare se gasesc în prezența unui mediu polar, grupările nepolare având tendința de asociere între ele. Prin dizolvare, orice moleculă face ca moleculele de apă cu care vine în contact să realizeze un număr mai mic de punți de hidrogen (eventual
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
realizează o restrângere a moleculelor. I.2.6. Interacțiunea hidrofobă Un caz particular de legătură ce apare între anumite structuri biologice o constituie legătura hidrofobă. Interacțiunile hidrofobe apar atunci când anumite grupări nepolare se gasesc în prezența unui mediu polar, grupările nepolare având tendința de asociere între ele. Prin dizolvare, orice moleculă face ca moleculele de apă cu care vine în contact să realizeze un număr mai mic de punți de hidrogen (eventual realizânduse punți de hidrogen între apă și molecula dizolvată
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
masa molară a substanței. Apa are o căldură de vaporizare foarte mare (540 cal/g) față de alte lichide, deoarece moleculele apei sunt unite prin legături de hidrogen mai puternice decât cele de tip van der Waals care unesc moleculele lichidelor nepolare, de exemplu. 1.1.2.2. Presiunea de vapori a lichidelor Echilibrul lichid vapori La temperaturi constante și mai mici decât temperatura critică, există un interval în care coexistă starea de gaz și de lichid pentru aceeași substanță și în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ceea ce oferă duritate mică grafitului și proprietatea de clivaj (desprindere în foițe). Rețele atomice mai formează siliciul, germaniul, carbura de siliciu (SiC), sulfura de germaniu (GeS2), azoturile, fosfurile. Rețele moleculare În acest caz, nodurile rețelei cristaline sunt ocupate de molecule nepolare sau polare, mai mult sau mai puțin deformate, în funcție de mărimea momentului dipol (fig. 1.5.). Fig. 1.5. Tipuri de rețele moleculare Forțele ce mențin moleculele în cristal sunt de natură van der Waals, de dispersie în cazul moleculelor nepolare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
nepolare sau polare, mai mult sau mai puțin deformate, în funcție de mărimea momentului dipol (fig. 1.5.). Fig. 1.5. Tipuri de rețele moleculare Forțele ce mențin moleculele în cristal sunt de natură van der Waals, de dispersie în cazul moleculelor nepolare și de orientare în cazul celor polare. Forțele de coeziune fiind slabe, cristalul se topește la temperatură joasă, densitatea și duritatea sunt mici, iar presiunea de vapori relativ ridicată. În rețele moleculare cristalizează majoritatea hidrocarburilor și a nemetalelor. Rețelele cristaline
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
animali); argile, pământuri decolorante; geluri de silice; site moleculare (zeoliți sintetici); oxizi metalici activați. O altă clasificare urmează domeniul de utilizare, în diferite procese, a adsorbanților: uscarea gazelor; purificarea și separarea amestecurilor gazoase sau lichide. Suprafețele adsorbanților pot fi : polare, nepolare, ionice, cu pori de diferite mărimi. Pentru a mări suprafața de contact dintre adsorbant și adsorbat, adsorbanții se folosesc sub formă de pulberi. Cei mai mulți dintre ei au o structură poroasă, cu numeroase capilare de forme și dimensiuni diferite. 1.1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
având loc în masă, cu formare de geluri (gelifiere). Efectul Tyndall la coloizii liofili este mai puțin evident, la aceeași concentrație, ca la cei liofobi, iar migrarea electroforetică poate să dispară complet la unii coloizi ai unor compuși macromoleculari neutri, nepolari. În schimb, mișcarea browniană și difuzia termică au loc la fel de intens ca și la coloizii liofobi, iar activitatea capilară, presiunea osmotică și vâscozitatea pot lua valori mult mai mari, caracteristice soluțiilor de macromolecule. 152 2.7.1.1. Clasificarea coloizilor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
atomi. Aceștia sunt polimerii heterocatenari (de exemplu, cei ai acidului silicic sau silicaților), cel de-al doilea element fiind de obicei oxigenul. Dintre clasele de compuși macromoleculari organici, cele mai importante pentru proprietățile lor specifice, coloidale, sunt: a) polimerii neutri (nepolari, neionici) - ale căror proprietăți se datorează excusiv dimensiunilor macromoleculelor; b) polielectroliții - la acești compuși se manifestă proprietățile electrochimice și electrocapilare ale coloizilor liofili; c) polielectroliții (polimerii) amfoteri - au ca reprezentanți foarte importanți proteinele. Dintre polimerii neutri, cei mai cunoscuți sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ca aerosoli, cu suprafață mare de acoperire; producerea ploilor artificiale; pulverizarea combustibilului în motoarele cu reacție; în vopsitoria auto; aplicarea unor tactici militare (inhalații, fumuri toxice, perdele de camuflaj). 3.1.3. Emulsii Sunt sisteme eterogene alcătuite dintr-un lichid nepolar (numit și ulei) și unul polar, total sau parțial nemiscibil cu primul. Au grade de dispersie cuprinse între 5·103 - 105/cm și dimensiunile particulelor (picăturilor) între 10-3 - 10-5 m. După diferite criterii de clasificare, putem întâlni mai multe tipuri
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]