32 matches
-
așa-zisele „îngenuncheri” l-au înălțat atât de mult încât inamicul a căpătat dimensiunea unei furnici în fața elefantului. A avut demnitatea de a nu accepta o decorație care fusese acordată și unui dușman declarat al Neamului Românesc, returnând-o „emițătorului”. Neprietenii l-au ținut minte și nu i-ai iertat gestul. Există oam eni care realizează fapte mărețe, dar și lichele ce-și atribuie doar meritele. Fără urmă de îndoială, pe lângă istoricul Gheorghe Buzatu au roit o mulțime de aflați în
Bastonul de Mareşal al Istoriei Românilor [Corola-blog/BlogPost/93911_a_95203]
-
vorbea glasul naivității. Când prezinți un interes anume pentru cei din jur, găsesc ei cuvinte cu care să te lovească. Simona era ca o nucă cu coaja tare, dar cu miezul fragil și asta o știau atât prietenii cât și neprietenii ei. Se găsiră voci care să-i reproșeze în surdină: ,,dar despre preparațiile la domiciliu ce ne poate spune domnișoara profesoară de engleză?" Simona, cu o ureche formată spre a auzi mai ales ceea ce nu-i convenea, replică: Și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ar fi și atât, dar din exemplele de mai sus reiese că se apropie mult mai mult decât se desparte de partenerii de dialog literar. De-ar fi și atât, așadar, cât de supus rămâne, fie și prin tăcere, față de neprietenii reali sau virtuali?
Canonul estetic: listă, curent, generație?... by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/7882_a_9207]
-
Interesant e că, o sută de ani mai devreme, același era punctul de vedere al junimiștilor 8 ieșeni. Prin asemenea declarații, Florin Iaru pare că vrea cu tot dinadinsul să confirme destule dintre capetele de acuzare la care au recurs neprietenii lunediștilor. Declinându-și elanurile mistice, etalându-și lipsa de fior metafizic, pronunțându-se, în fine, despre poezie în termeni mai degrabă laici (de fapt, refuzând doar grandilocvența gestului simoniac), Iaru pledează vinovat în fața „procurorilor” din tabăra substanțialistă. (S-ar cuveni
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
nu este membru al PNL, că nu s-a înscris legal, nu face parte din birou și îl rog să iasă afară. Asta a fost tot", a declarat Mircea Ionescu Quintus. "Sunt prieten cu el, dar nu pot să accept neprietenia lui față de partidul nostru. Domnul Tăriceanu nu trebuia să vină. A făcut greșeală după greșeală, parcă îl împinge cineva". Tăriceanu ar trebui să renunțe la funcția de la Senat, a mai declarat seniorul liberal. Noi nu l-am dat afară din
Quintus, despre scoaterea lui Tăriceanu din sală by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/30062_a_31387]
-
de lumea acade mică pe întreg mapamondul. Abia după moartea lui Eliade, în aprilie 1986 (an în care lui E. Wiesel i s-a dat Nobelul pentru pace, la care Hitler fusese nominalizat în 1939 iar Stalin de două ori), neprietenii românilor au reușit să-și plaseze minciunile lor în mediile universitare occidentale. în legătură cu poetul Vasile Posteucă (1912-1972) de la nașterea căruia s-au împlinit o sută de ani în 2012, eveniment trecut neobservat de oficialii culturii criptocomuniste - ar mai fi de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
start, mi s-a refuzat relația, si am fost nevoit să mă retrag la București. Din păcate, Domnul Mihai Ghimpu să înconjurat, nu cu cele mai oneste persoane, ci de cele care cred eu, - sunt exponenții SISTEMULUI ticăloșit înfiltrați de neprietenii Basarabiei... Prezenta Moscovei la Chișinău e simțită peste tot, prin toate partidele și partiduțele înființate în grabă. Din păcate, România nu se simte ca ar avea vreun interes național în zonă, prezența românilor este făcută cu persoane pro ruse și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Servan-Schreiber întors de nerecunoscut din războiul din Algeria, care a împins-o la un pas de sinucidere. Imaginea fixată în ochii contemporanilor a rămas însă aceea a unei femei cu nervi de oțel și necruțătoare cu prietenii, ca și cu neprietenii. Scurta autobiografie scrisă în 1960 și tipărită abia azi proiectează asupra jurnalistei o lumină complet diferită de aceea moștenită de la contemporanii ei din deceniile trecu
Neuitata Françoise Giroud () [Corola-journal/Journalistic/4001_a_5326]
-
Nenea se-ndreptaseră asupra Povestitorului, dar acesta ieșise basma curată din toate și potrivnicul, învins. Era mult peste ce-ar fi îndurat asupritorul! Așa nu se mai putea! Și cloci o nefăcută de zile mari! Cel puțin asta-și doreau neprietenii Povestitorului! Cum în zilele dinaintea marii sărbători a Unirii toată suflarea satului trăise fierberea pregătirilor, iar copiii mai mărișori dăduseră o mână de ajutor ca porțile să fie gătite cu tricolorul, lui Nenea îi trecu prin cap să facă dispărut
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
inter pus niște ecrane psihologice Suntem o generație de deziluzi onați de gradul trei Una vorbim alta gândim și cu totul altce va înfăptuim Suntem sfâșiați nu doar social ci și psihic sufle tește Se bucură de aceasta nu doar neprietenii ci și prințul de culoare al acestei lumi Credința ne-a rămas undeva în urmă Și nu mai avem timp s-o așteptăm E grav Aveam suflet pentru că aveam timp Și nu invers vai din păcate Ne-am îngrijorat din cauza
EREZIA IMPOSTURII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350361_a_351690]
-
mărturisire, care se constituie „firul roșu” ce străbate cele două cărți: „Este cartea de dureroasă iubire a unui om obișnuit -membru al poporului roman”, care își vede patria sfârtecată de aproape un secol în care istoria, trădătorii de neam și neprietenii au zdrobit și scos la mezat, bucată cu bucată, triumful României Mari, câștigat cu sânge prin vremi, pământul albit de oasele bunicilor fără de mormânt și codrul - frate-n timpuri de restriște.“ În volumul „Timpul iubirilor” autoarea abordează cele mai stringente
MARIANA CRISTESCU, ÎNTRE TIMPUL IUBIRILOR ŞI PĂMÂNTUL CARE DOARE SAU MANIFEST PENTRU ÎNVEŞNICIREA NEAMULUI ŞI-A LIMBI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1019 din 15 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/370992_a_372321]
-
de la domnul Vasile Bele, renumit folclorist, original staroste al nunților oșene, artist orator și rapsod, prozator și poet remarcabil, colaborator prețuit al publicației noastre, om cu har care nu permite risipirea tradițiilor sfinte ale satului românesc în deșertul dezromânizării de către neprietenii națiunii române în complicitate cu nemerniciții noștri trădători și vânzători, o scrisoare deschisă care merită un loc de cinste în contextul acestui articol al cărui merit de a fi publicat îi revine semnatarului scrisorii, eu, gazetarul, neavând de făcut decât
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE ”RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT” de ROMEO TARHON în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354667_a_355996]
-
aceea o voi duce cu mine până la final, și dincolo de el). Este cartea de dureroasă iubire a unui om obișnuit - „membru al poporului român”, care își vede patria sfârtecată de aproape un secol în care istoria, trădătorii de neam și neprietenii au zdrobit și scos la mezat, bucată cu bucată, triumful României Mari, câștigat cu sânge prin vremi, pământul albit de oasele bunicilor fără de mormânt și codrul -frate-n timpuri de restriște. Nu sunt istoric și nu am pretenția de a deține
CUVÂNT ÎNAINTE, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345189_a_346518]
-
soarta i-a mânat cu oile printre străini. Așa se face că româna nu-i numai în Balcani vorbită, ci până colo-n Caucaz a fost de-ai noștri răspândită. Un mod aparte-am putea spune de inedită răzbunare: Învingi neprietenii la ei acasă prin forțe extramilitare!... Azi România se confruntă cu un exod cum n-a mai fost - românii pleacă valuri-valuri și traiu-n țară-i tot mai prost. (Nici nu-i posibil altminteri cu guvernanți ticăloșiți, ce pus-au țara
BALADA DORULUI DE DUCĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381046_a_382375]
-
și fapte s-au interpus niște ecrane psihologice. SUNTEM O GENERAȚIE DE DEZ-ILUZIONAȚI.DE GRADUL TREI. Una vorbim. Alta gândim. Și cu totul alt-ceva în-făptuim.Suntem sfâșiați nu numai social.Ci și psihic.Sufletește. Se bucura de aceasta nu numai neprietenii, ci și prințul de culoare al acestei lumi! Credința a rămas undeva în urmă. Și noi nu mai avem timp s-o aștepăm. E grav! Avem suflet, pentru că avem timp. Și nu invers, vai, din păcate! Ne "îngrijim" de timp
DEŞERTUL DE CATIFEA (53-54) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346255_a_347584]
-
o strofă se vâra, să amintească despre Isus, că s-a născut, numaidecât se Întorceau la cerbi și brazi, la nunți cu stelele, iar de colindat, colindau cum se colindă: În cete, umblând din gospodărie În gospodărie după prietenie și neprietenie - și chiar dușmănie (de Crăciun, oamenii de Împăcau, se „iertau” unii pe alții, unii ziceau: «Iartă» și se Închinau până la pământ, ceilalți ziceau: «Fie iertat cutare» și-l atingeau cu mâna pe umăr pe acel cutare, gata-iertatul după aceea schimbau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
nestematelor folclorice, sunt de notorietate generală, de mult cunoscute și apreciate,în țară și peste hotare. Cu toate astea, Emil Râșcanu dispune și de mult timp liber. Ce face, el,în timpul său liber? Stă la taifas. Cu prietenii și cu neprietenii. Când zic asta, nu trebuie să înțeleagă, eronat, cineva, că bea. Gustă, doar, sprițurile. Și din pahare și din taclale. Mai cu seamă din taclale. Că, beat,încă nu l-a văzut, nimeni, vreodată. Iar, după ce se retrage acasă, pentru
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
plâns... ceva nedeslușit îl tulbură, îl puse pe gânduri. Peste câteva clipe, apăru infirmiera cu o tăviță acoperită cu un șervețel... Era ora prânzului. ”- A venit papaua, bunica... hai să păpăm!” se alintă infirmiera, vorbind singură. Vasilica o privi cu neprietenie în ochi. Ei nu i-au plăcut dulcegăriile niciodată, dar infirmiera n-avea de unde sti. După câteva sorbituri cu lingurița, în silă, nu mai vru. ”- Hai, bunica, încă o lingurică, numai una!... Asa, gata... ne-am săturat, bravo!” si infirmiera
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Mi-ați devorat prea devreme posibilul meu copil. Mestecați în burțile voastre și fericita mea paternitate. Sunteți niște mâncători de copii, ai posibililor mei copii. În afară de asta ați fost tot timpul nedrepți cu mine, că ați ținut față de mine multă neprietenie în rezervă... (plânge) HASI: O să găsim noi o nouă plăcere pentru a deveni părinți, Schweindi, și într-o bună zi o să apară o plăcere normală în mijlocul corpului nostru și mai multe copilării or să urmeze una alteia. Și atunci vom
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cvasi-arhaică. Evdokia socializa cu păpușile, iar copiii căscau în sală. Mă rog, 40 de minute au trecut, cu chiu, cu vai... Directorul nu-mi vorbea. Finanțista mă ironiza, impresarul mă privea cu ură... eu mă înroșisem și mă gîndeam cu neprietenie la cea care m-a pus în situația asta... Unde mai pui că, după așa-zisul spectacol, rușii au sărit la Evdokia s-o linșeze, că nu le dă diurna! Tot teatrul, ca și hotelul, mirosea a kerosen, băutura preferată
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
am debutat cu un articol publicat în "Iașul literar". Cu debutul în volum, după neșansa de a-mi vedea tipărită imediat teza de doctorat, o monografie despre Miron Costin, la o distanță în timp a venit succesul. Neșansa au fost "neprietenii", cum zice cronicarul. Manuscrisul a zăcut câtva timp la Editura "Junimea". Urmărindu-i destinul, mi-a fost prezentat cu niște sublinieri fără noimă, formale, făcute de un fost student, se vede că frustrat, cred că mediocru la obiectul meu, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
din 2002. Pe ce motiv? A existat un comunicat al SBU, serviciul de informații ucrainean, potrivit căruia am atentat la siguranța națională a Ucrainei. Ne-au acuzat de revizionism, șovinism, de nerespectarea programului pe care Kievul l-a aprobat, de neprietenie, ba chiar și de spionaj. Îmi aduc aminte de un pasaj savuros din comunicat, în care se povestea cum "telejurnalistul", sub pretextul că filmează țărani, a făcut zoom pe un obiectiv militar. Vigilența unei bătrâne aflate pe câmp, la muncă
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de vreme ce am renunțat la doctoratul prevăzut în 2004 (după ce trecusem de toate probele prealabile, referate scrise, examene orale), am demisionat de la Institutul de istorie și teorie literară " G. Călinescu" și am devenit un simplu "copywriter de succes", după cum mă taxează neprietenii. În prelecțiunea de la Pogor ați vorbit despre pericolele (patru la număr) ce îl pândesc pe scriitorul contemporan. Care ar fi pericolele ce îl pândesc pe criticul literar contemporan? Păi să găsim tot patru, nu? Întâi de toate, narcisismul. Să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
confortabile. În opera literară a lui Mihail Diaconescu (e constituită dacă nu socotim eseistica, lucrarea științifică, istorică și filologică numai din romane), ideea în chestiune a lui Theodor Codreanu își găsește repede justificarea, împlinirea: acceptând, susținând, în felurite arii, protocroniile (neprietenii l-au catalogat, cu vrerea mărturisită a descalificării, doar în zonă), Mihail Diaconescu e, de fapt (aidoma prestigiosului, tot mai uitatului gânditor Edgar Papu), susținătorul, chiar partizanul dichotomiei protocronismului / sincronismului ("Orice cultură scrie Th. C. este sincronică și protocronică totodată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
loc se tăiau capete, În fața barierei capitalei; dincolo locuia călăul... Pe când meditam la aceasta toponimie unică Între orașele moldovenești, ca și capitala, cineva, fără sânge moldovenesc, m’a silit la vrajbă cu prietenii mei băcăuani, fără să mă Împace cu neprietenii ieșeni. Punând În discuție un adevăr istoric: acela că o capitală, fie ea a „regiunii de dezvoltare de nord-est“, nu se caută și nici alege; ea se impune prin vocație, prin spiritul locului. Orice casă a putut să devină sat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]