424 matches
-
porunca de a fi creatori. Bunăoară, un Sorin Vulcu, ale cărui îndeletniciri cu micrologosuri și himere electroacustice l-au confiscat în proiecte mirobolante; un Corneliu Cezar, compozitorul-sonolog, cel care își îmbrăca muzicile în haine de mireasă, sacrificân- du-se pentru neprihănirea armoniilor celeste, originare; un Dinu Petrescu, încremenit în constelații sonore de o generoasă densitate; un Mihai Moldovan, rănit din dragoste de vitralii, scoarțe sau texturi muzicale, supravegheate cu grijă, așa cum o mamă își ocrotește copii; un Liviu Dandara, aflat în
Bilanț cu îngeri by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14385_a_15710]
-
Dl Raicu socotește că sîntem în măsură a indica aci mai curînd o virtute, un fel de-a fi care "i-a fortificat pasiunea și a păstrat-o pînă la sfîrșit într-o stare de Ťprospețimeť, de emoționantă puritate, de neprihănire, de care nu beneficiază cei ce nu știu sau nu mai știu, cu timpul, să sufere pe viu, fără obișnuitele ipocrizii și fără asumarea unor tactici protecționiste". Chiar dacă termenul de "imaturitate" e discutabil, nu putem decît a contrasemna această conservare
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
oceanul în abis să nască noi furtuni!" (ibidem). Ea îi mijlocește comunicarea cu cosmosul și, mai mult decît atît, o consubstanțiere, un mod de-a se răsfăța în sînul elementelor ca și cum ar fi unul dintre ele, sub semnul încrezător al neprihănirii echivalate cu beția tuturor celor ce ființează: "Nu te mai plînge; vorbește un înger/că totul e bine că toate-s în toi/ sărutul dumnezeiescul altoi/ al zilei ce spumegă" (Vița). O senzorialitate dezlănțuită își spune cuvîntul, o exuberanță a
Aventura vitalitatii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12810_a_14135]
-
lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten, astăzi tătic de adolescent cu toate funcțiile întregi, dar pe atunci un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare măreția și sonoritatea unor imense folii de tablă
Artistul și amorul(mic eseu asupra fantasmei erotice) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11731_a_13056]
-
lucru îl arată Sfântul Ioan Gură de Aur când spune: ... la temelia curviei se află mândria. Adam când a vrut să fie la fel ca Dumnezeu și și-a arătat această dorință prin faptă și-a pierdut simțirea duhovnicească a neprihănirii, a căzut la simțirea trupească a poftei de femeie și prin această poftă s-a alăturat dobitoacelor celor neînțelegătoare și s-a asemănat lor88. Sfântul Nil Ascetul scrie în același fel: Adeseori gândul curviei vine de la gândul slavei deșarte și
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de Nyssa, In Ecclesiasten, III, P. G. XLIV, col. 649D-652AB; PSB, vol. 30, p. 216-217. footnote>. Leacurile celor contrare sunt tocmai cele contrare, altfel spus, remediile păcatelor sunt tocmai virtuțile, fiecare păcat sau patimă având ca remediu exact virtutea opusă: „... neprihănirea va stinge pornirea desfrânată Și pătimașă a cugetării; smerita cugetare va mistui Îngâmfarea, modestia va tămădui boala mândriei; bunătatea iubirii va alunga din suflet o listă lungă de rele protivnice. Căci din fața ei se retrage ura, pizma, mânia, mișcarea furioasă
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
cu ascuțișul colților cu care ne crestam, în copilăria iluziei, articulația pumnului și ne sugeam apoi unul altuia din rană seva amară pe care mai tîrziu o scuipam deasupra Suișului Adumim,umplînd valea cu păduri de portocali tu ai iubit neprihănirea, Rabbi, și ai urît nelegiuirea, tu ai dus pușca la ochi și ai ochit bine, lupul acela avea o carne cu gust de ceață și ne-am înfruptat amîndoi din discursuri și imagini și m-ai lăsat să mă satur
RABBI by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/12809_a_14134]
-
Emil Brumaru Tu care-mi cînți de la magnetofon ,Hello", în dimineața asta-i joi... Trec chelnerițe... Trage-n buze moi, Țigara fină, sonda cu sifon, O copilandră-punk-omidă-albastră. Îngerii-și bagă-n ziduri o aripă. Vai, unde e neprihănirea noastră: Parfum greoi ce fluturi-i constipă? Și unde-i sufletul prelins din noi Ca păcura din osii de vagon? Tu care-mi cînți de la magnetofon ,Hello", în dimineața asta-i joi...
În dimineața asta-i joi... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11537_a_12862]
-
ar fi putut înțelege ce bucurie îmi aduse colierul cu mărgele de sticlă ofranda la îndemâna ochiul rătăcit, mercurul-cynabrul E ocrotită Roza în cârca lumii lujer însemnat cu mușcătură de floare în pacea celei fără de pace am stat de pază lângă neprihănire M-am rugat Ție, Maică a Cuvântului bătrână am fost pentru a fi prea tânără e ocrotită Roza de chiar greșeala, de chiar visul meu
Poezie by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/11603_a_12928]
-
portret dintr-un muzeu, ci și într-o himeră reflectată într-o oglindă. În acest caz, meritul pe care Leonardo nu face nici un efort să și-l ascundă e acela de a fi (sur)prins într-o oglindă magică himera neprihănirii absolute și de a o fi imortalizat pe o pînză care dăinuie. Dar sugerînd astfel narcisismul Doamnei cu hermina, pictorul indică - oblic și discret, precum privirile modelului - și propriu-i narcisism. Leonardo pare a spune, peste veacuri: Priviți la cîte
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
tratamentului în partea sufletească a bolii; ei au înțeles că înfrânarea trupului nu e suficientă, ci e nevoie de zdrobirea inimii, adică de smerenie, prin care cerem harul lui Dumnezeu. Prin urmare, nu ajunge numai postul trupesc pentru dobândirea desăvârșitei neprihăniri și a adevăratei curății, de nu se va adăuga și zdrobirea inimii și rugăciunea întinsă către Dumnezeu și citirea deasă a Scripturilor, și osteneala, și lucrul mâinilor, care abia împreună pot să oprească pornirile cele neastâmpărate ale sufletului, și să
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
găseau compozițiile cu Sf. Petru, Sf. Ștefan, Sf. Gerard și Sf. Alois de Gonzaga. Viața și moartea sfântului martir Gerhard au fost strâns legate de istoria diecezei Cenad, prin jertfa lui ilustrându-se cuvântul Domnului: „Ferice de cei prigoniți din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăția cerurilor! Sf. Ștefan este prezentat în ipostaza suveranului bun, care dă de pomană săracilor, scoțând în evidență adevărul incontestabil rostit de Mântuitor: „Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! Tânărul care
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
este exponentul tezei evanghelice: „Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăția cerurilor! Ocrotitorul misionarilor, călugărul basc Sf. Francisc din Xaver, fondatorul misiunii iezuite, este surprins în momentul morții sale: „Ferice de cei flămânzi și însetați de neprihănire, căci ei vor fi săturați! Poate cea mai frumoasă și expresivă imagine a ciclului de vitralii îl evocă pe apostolul Petru în compania cocoșului care prevestește ivirea zorilor: „Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiați! Un vitraliu
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
câteva cuvinte, de milă./ Nu vă uitați că vi s-ar face silă. E-o zdreanță./ O ce?/ Zdreanță!// Cel cu ochii de faianță." Merită citat și ecoul poemului, pentru esențialitatea lui de text biblic: " Răspunde-mi când strig, Dumnezeul neprihănirii mele,/ scoate-mă la loc larg, căci sunt la strâmtoare! Ai milă de mine, căci mă ofilesc!/ Vindecă-mă, căci îmi trenmură oasele!/ Sufletul mi-i îngrozit de tot. întoarce-Te, izbăvește-mă!" Lucian Vasilescu s-a eliberat de orice
Poezie fără frontiere by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16906_a_18231]
-
ce sunt ai «lepădării de sine» fiii Tăi sârguitori, Toți cei ai cetelor de aschitei, de pustnici, de anahoreți, spița ta toată de duhovnici Înțelepți, ce au În grija lor comori de binecuvântare, toate cele lămuritoare, curățitoare și Îndreptătoare ale neprihănirii și milostivirii Tale nețărmurite, toate cele ce la un loc sunt numite «Gnoza cea curată» sau Moștenirea Sfinților și pe care ni le pui la Îndemână vădite prin slovele, psalmele și vorbele Părinților, pentru ca de-a pururi nu vom ști
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
ascultare, mă rugam Înaintea icoanei Maicii Domnului și rugăciunea lui Iisus a intrat În inima mea și a Început să se rostească de la sine”<footnote Ibidem, p. 41 footnote>. Ieroschimonahul Daniil Tudor spunea despre Fecioara Maria că „...această Floare a neprihănirii care a rodit pe Dumnezeu În ramura lui Iesei nu este decât carne de rugăciune”<footnote Ieroschim. Daniil Sandu Tudor, Dumnezeu-Dragoste, Editura “Christiana”, București, 2000, p. 224 footnote>. Același autor, În „Imnul acatist la Rugul Aprins”, scrie: „Cine este Aceasta
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
o superbie a umanului se implică în smerenia cu care e întîmpinată Creația universală: "Din nord la sud răsună a trîmbițelor/ flamură către cerul ca unică ispită,/ Cu scăpărarea frumuseții peste carnea demult scrumită./ în nămolul apelor sînt/ în continentul neprihănirii, mai în afară/ și mai înăuntru, înveșmîntîndu-mă haosul/ A toate făcătorul, inițiatul taur,/ Și vălul iubitei prins de pielea mea cu agrafe de aur./ Mă îneacă dintr-o vecie într-alta cometa./ Iau foc într-o dumnezeiască fiară./ Legile fructelor
Un homo duplex by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11903_a_13228]
-
pierdut Căci imensă i-a lui vină Pe pământ iat-a sosit La noi Însuși Creatorul Să-și salveze în sfârșit Omul— ce-i fură fiorul Și-i fură chiar și iubirea Chipul Lui— doar el îl poartă Însă nu— neprihănirea Căci el e-o ființă moartă Domnul Isus a venit Să-i redea iarăși viața Omul iar neprihănit Să-i privească în veci fața A venit ca să plătească El păcatul cel amar Și ființa omenească Să fie-mbrăcată-n har Iar Cuvântul
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
suntem de moarte Deși nu azi de mormânt Glorie și Lui Hristos Și onoare-n veșnicie Căci Isus de aici de jos Ne dă viața-n veșnicie Să-i cântăm a Lui iubire Domnul Isus ne-a salvat Dacă în neprihănire Trăim cum ne-a învățat 19 mai 2017 cluj Referință Bibliografică: A plătit Isus tot prețul / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2332, Anul VII, 20 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ioan Daniel : Toate Drepturile Rezervate
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
Ca a Lui Hristos Ființă Până-n patria cerească Domnul Isus l-a-nălțat Pe Tatăl mai sus de toate Și El l-a glorificat Și în viață și în moarte Căci Isus este iubirea Și tot ce s-a dăruit El este neprihănirea Celui care l-a primit Pe pământul plin de ură De păcat— nelegiuire Doart a Lui învățătură Ne cere neprihănire O viață în lumină De Tatăl să ascultăm Să trăim doar fără vină Pururi cinste să îi dăm Așa Isus
TATĂL ȘI ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378149_a_379478]
-
a glorificat Și în viață și în moarte Căci Isus este iubirea Și tot ce s-a dăruit El este neprihănirea Celui care l-a primit Pe pământul plin de ură De păcat— nelegiuire Doart a Lui învățătură Ne cere neprihănire O viață în lumină De Tatăl să ascultăm Să trăim doar fără vină Pururi cinste să îi dăm Așa Isus ne-a-nvățat Să fim sare și lumină Celui Sfânt și Prea Înalt Să-i dăm viața fără vină La
TATĂL ȘI ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378149_a_379478]
-
te-a binecuvântat Iată Doamne pe vecie Și un Nume nou ți-a dat Slăvit dar Numele-ți fie Doamne-n carul Tău de luptă Pentru oameni astăzi suie Dorul meu Tu îl ascultă Apăr-a Ta— cetățuie Doamne apără neprihănirea Inimile-acum curate Și ne dă pe veci iubirea Și spălarea de păcate Săgețile Tale sunt ascuțite Sub Tine vor cădea popoare În lupte deosebite Cum n-au fost aici sub soare Scaunul Tău de domnie Dumnezeule e mai presus Decât
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
Scaunul Tău de domnie Dumnezeule e mai presus Decât omul astăzi știe Domnul meu din veci— Isus Toiagul Tău de cârmuire I-un toiag doar de dreptate Căci așezi în noi iubire Ca de ea— să avem parte Tu iubești neprihănirea Răutatea o urăști Și dărui mântuirea Multor ființe omenești Dumnezeule de aceea Dumnezeul Tău te-a uns Să fii Însuți orhideea Decât toate— mai presus Universul la picioare Iată Ție ți-a fost pus Oricine din lumea mare Să-ți
SCAUNUL TĂU DE DOMNIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378152_a_379481]
-
roagă să fii înălțat, Al șaptelea cer ne așteaptă, Pășește și tu-n Empireu, Nădejdea e flamura care, Ne poartă spre zări când e greu. Nu pot a descrie iubirea Și arșița ce-o am în piept, Nici dorul de neprihănire, Ce face mai mult să Te-aștept, Eu vreau ca să fiu mărturie, Prin tot ce aici făptuiesc, Răsplata o vreau sus în slavă, Ajută-mă Doamne ca să cresc, Adevărul Scripturii să-mi fie, O candelă-aprinsă pe Cale, Să nu mi se
TE-ADOR CHIAR ȘI-ATUNCI CÂND SUSPIN de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382167_a_383496]
-
lasciv, uneori mult mai pătrunzător decît faptul de viață însuși. Un bun prieten, astăzi tătic de adolescent cu toate funcțiile întregi, dar pe atunci un tînăr filiform și timid, deși în planul real evita femeile și părea posedat de vocația neprihănirii, mi-a mărturisit odată că marea lui fantasmă erotică se leagă de o scenă a ejaculării diluviene, de viziunea unor cearceafuri înecate în viituri seminale care, mai apoi, să dobîndească prin uscare măreția și sonoritatea unor imense folii de tablă
Artistul și fantasmele sale erotice (o scurtă divagație estivală) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8272_a_9597]