103 matches
-
osmolaritatea plasmatică (280 300 mOsm/l). Constituienții ionici mențin în limite fiziologice pH-ul plasmatic<footenoteid="3">Logaritmul cu semn schimbat a concentrației ionilor de hidrogen </footenote>. Substanțele organice prezente în plasmă sunt obișnuit clasificate în proteine plasmatice și substanțe neproteice. Plasma are o culoare galben pai, dată de prezența bilirubinei. Aspectul este clar înaintea ingestiei alimentare, dar devine opalescent după un prânz bogat în lipide, datorită prezenței trigliceridelor, sub formă de particule numite chilomicroni. Substanțele neproteice din plasmă Ureea rezultă
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
proteine plasmatice și substanțe neproteice. Plasma are o culoare galben pai, dată de prezența bilirubinei. Aspectul este clar înaintea ingestiei alimentare, dar devine opalescent după un prânz bogat în lipide, datorită prezenței trigliceridelor, sub formă de particule numite chilomicroni. Substanțele neproteice din plasmă Ureea rezultă în urma transformării amoniacului (toxic) prin procesul de dezaminare; se elimină pe cale renală; concentrația plasmatică normală de uree este de 0,2 0,4 g/l. Acidul uric este un produs de catabolism al bazelor purinice; se
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
află într-un echilibru hidric negativ (este deshidratat). Deshidratarea poate fi produsă prin însetare, pierderi excesive (vărsături, diaree, temperaturi excesive), pierdere de sare, injectare de soluții hipertonice. Efectele deshidratării se ilustrează prin pierdere în greutate, dezechilibre acido-bazice, creșteri de azot neproteic, creșterea temperaturii corpului, a pulsului, reducerea debitului cardiac, sete. Setea semnalizează necesitatea refacerii depozitelor de apă din corp. În caz contrar, apar epuizarea și colapsul. Fără apă, un om nu rezistă mai mult de o săptămână. Cuvântul "gelozie" este unul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
creșteri moderate ale VSH sau chiar valori normale. Aceste valori normale s-ar explica prin proprietățile crioglobulinice ale proteinelor mielomatoase. • Acidul uric - este frecvent crescut, iar în cazurile complicate cu insuficiență renală se găsește o creștere a creatininei și azotului neproteic. • Hipercalcemia - este frecvent întâlnită la mielomul multiplu (20-35% din cazuri) atingând valori de 12-16 mg/100ml ser, creștere care este legată de procesele de distrucție osoasă, hiperparatiroidism secundar insuficienței renale. Hipercalcemia din mielomul multiplu, este însoțită de o creștere a
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
în citoplasmă și în nucleul celular, unde participă direct în desfășurarea proceselor vitale din celulele vegetale. În funcție de compoziția chimică, distingem holoproteide (“holos”= întreg, cu totul) formate numai din aminoacizi și heteroproteide, alcătuite atât din aminoacizi, cât și din substanțe neprotidice (neproteice). A) Holoproteidele (proteinele) îndeplinesc patru funcții: enzimatică, energetică, imunologică și plastică. Din cele șapte grupe mai importante, în produsele horticole au fost identificate două: albuminele și globulinele. Albuminele sunt răspândite la numeroase specii și în toate organele vegetale. Legumina este
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
din mazăre, prin faptul că are în plus valină, iar lizina și leucina sunt în cantitate ceva mai mare, însă fenilalanina și mai ales arginina sunt în cantitate mai mică. B) Heteroproteidele sunt macromolecule proteice care conțin o grupare prostetică (neproteică). Au un rol important în sinteza glucidelor și a lipidelor, în reglarea permeabilității membranelor celulare și în transmiterea ereditară a caracterelor. Lipoproteidele au componenta prostetică de natură lipidică. Intră în constituția unor structuri celulare și intracelulare (membrane, mitocondrii etc.). Au
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în diferite poziții ale catenelor polipeptidice. Acest centru conține grupări libere tio (-SH), carboxil (COOH), amino (-NH2), hidroxil (-OH) etc. Pepsina, papaina, tripsina, ribonucleaza, aparțin acestui tip. Enzimele heteroproteidice, care constituie majoritatea, au o parte proteică (apoenzima) și o componentă neproteică (cofactor). Apoenzima conferă specificitatea de acțiune (hidrolizează, oxidoreducere, transfer etc.) și specificitatea de substrat. Cofactorii enzimatici, pot fi grupări prostetice (nucleotide, vitamine, cationi), sau molecule organice (coenzime, ca citocromii, coenzima A, piridin nucleotidele etc.). Unele enzime au nevoie atât de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
o amidă. Se numește așa deoarece se obține din acidul carbonic (sifon), printr-o dublă reacție a acestuia cu amoniacul. Ureea reprezintă forma de excreție a azotului conținut de proteinele care se găsesc în plasma sângelui, alături de alte componente. Azotul neproteic total este azotul care se poate determina după precipitarea proteinelor din plasmă. Metodele de determinare a ureei sunt, fie bazate pe reacția de precipitare (reacția cu xanthidrol), fie colorimetrice: folosind diacetilmonoxina, reactivul Nessler, ureaza, dimetil glioxina sau hipobromitul de sodiu
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
90% din H2O, restul fiind reziduu uscat, din care substanțe organice 9% și substanțe anorganice 1%. Substanțele anorganice din plasmă: cloruri, fosfați, bicarbonați, ioni de sodiu, potasiu, calciu, magneziu, iod, clor. Substanțele organice se împart în substanțe azotate (proteice și neproteice) și substanțe organice neazotate: glucide, lipide și produșii lor de metabolism. Proteinele plasmatice. Concentrația proteinelor din plasma sangvină constituie o constantă fiziologică numită proteinemie. Limitele fiziologice ale proteinemiei sunt 6 și respectiv 8 g%. Nou-născutrul are o proteinemie sub limita
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
conține fibrinogen. După ce și-au îndeplinit rolul fiziologic proteinel plasmatice sunt eliminate în tubul digestiv urmând a fi excretate prin materiile fecale, și doar în proporție redusă sunt catabolizate la nivel sangvin și tisular de către unele enzime specifice. Substanțele azotate neproteice din plasmă sunt în cantitate de 35 mg% (exprimate în azot) și provin din prelucrarea alimentele ingerate și din matabolismul proteinelor (uree, acid uric, ammoniac, creatină, creatinină, aminoacizi, plasmakinine, hormoni, glutation, pigmenți biliari). Substanțele organice neazotate se găsesc în plasmă
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
f. Aglutinogenii sistemului ABO sunt prezenți în salivă la aproximativ 80% din populație. g. Mucusul este un produs în special de glandele sublinguale și submaxilare; determină vâscozitatea salivei, participă la formarea bolului alimentar și protecția mucoasei bucale; h. Substanțe azotate neproteice: uree, acid uric, creatinină; i. Substanțe neazotate: acid lactic, alcool etilic (în concentrație similară cu cea din sânge; test pentru aprecierea alcoolemiei util în medicina legală). 2.3.2. Mecanismul secreției salivare Mecanismul secretor al ionilor din salivă Un rol
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
obținuseră acest premiu (1958) George Wells Beadle și Edward Lawrie Tatum, ca în 1962, să fie acordat echipei engleze de la Cambridge (Kendrew, Perutz, Crik, Wilkins, Watson) pentru structura ADN, a acestor informatori biologici, stoc genetic, suporți ereditari, acizi nucleici, componenta neproteică a nucleoproteinelor, care primesc aceeași distincție pentru studiile lor asupra proteinelor globulare. în prezent se fac experimente de inginerie genetică în scopul obținerii, prin manipulări biologice, prin clonare de indivizi rezistenți la boli sau imuni și dotați cu o zestre
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
implicată în formarea de plasmakinine, vasodilatatoare locale. Dintre proteine, mucina are rol important în formarea bolului alimentar. De asemenea, în salivă sunt prezente, la 80% din populație, aglutininele sistemului de grupe sanguine AB0, cu importanță în medicina legală. Substanțele azotate neproteice sunt reprezentate de uree, acid uric, aminoacizi, creatinină. Dintre substanțele neazotate care intră în compoziția salivei menționăm acidul lactic. Saliva îndeplinește următoarele roluri: - facilitează masticația și deglutiția, lubrifiind mucoasa și alimentele; - solubilizează substanțele alimentare pentru a le pune în contact
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în care sunt dizolvate, sau se găsesc în suspensie, componentele substanței uscate (12,5%). Substanța uscată a laptelui este alcătuită din proteine, glucide, lipide, minerale și vitamine. 2. COMPONENTELE AZOTATE (2,9-5,0%). Se împart în protide și substanțe azotate neproteice. a) Protidele (95% din total componente azotate). Sunt alcătuite din cazeine și proteine serice (cele care trec în zer). * Cazeinele (80% din total protide). Mellander (1939) a izolat prin electroforeză 4 fracțiuni cazeinice (alfa, beta, gama și kapa), dar până la
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
0,7-1,3%); o imunoglobuline (1-4%); o fracțiunea proteozo-peptone (1,7-6,0%). După coagularea laptelui, proteinele serice trec în zer; prin încălzirea zerului la temperaturi de peste +70 °C, alfa-lactalbuminele precipită sub formă de fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste +50
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
fulgi mari, formând urda. b) Substanțele azotate neproteice (5% din total componente azotate). Din această grupă fac parte ureea, creatinina, creatina, nucleotidele, bazele azotate, hipoxantina, aminoacizii liberi, amoniacul, vitamine din complexul B, derivați ai glucidelor și fosfolipide. Cantitatea de azot neproteic crește în urma încălzirii laptelui la peste +50°C, prin degradarea proteinelor. 3. LIPIDELE. Sunt componente foarte variabile. Așa de exemplu, în laptele de vacă se găsesc într-o proporție de 3,0-6,2%, cu o medie de 3,7%. În
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
dar și la laptele supus unor variații mari de temperatură. Adaosul de apă reduce vâscozitatea laptelui. 4) Punctul de congelare (crioscopic). Este de 0,52....0,59 °C la laptele integral, fiind influențat de concentrația în lactoză, minerale și azot neproteic, dar fără a fi afectat de conținutul în proteine și lipide. Sterilizarea laptelui determină precipitarea anumitor fosfați, fapt ce grăbește congelarea; și adaosul de apă în lapte conduce la deplasarea punctului de congelare către 0°C. 5) Opacitatea. Este influențată
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
și cu gust nemodificat. Sub aspect chimic, laptele mastitic este mai mult sau mai puțin modificat, în funcție de evoluția bolii. Astfel, se constată scăderea progresivă a cazeinei (poate dispare complet), a grăsimii și lactozei, dar crește considerabil conținutul de albumină, azot neproteic și de minerale. Laptele mastitic prezintă valori scăzute ale rezistenței electrice și acidității, iar punctul crioscopic se reduce la -0,81°C. Din punct de vedere tehnologic, laptele mastitic se conservă greu (chiar dacă a fost pasteurizat), iar grăsimile au tendința
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
vitamine etc) în urma activității bacteriilor lactice (tab. 19). Digestibilitatea proteinelor din produsele acide este dublă față de cea a laptelui materie primă, datorită următoarelor modificări: * micșorarea dimensiunii proteinelor din laptele materie primă; * creșterea cantității de proteine solubile; * creșterea conținutului de azot neproteic; * creșterea conținutului de aminoacizi liberi; * proteinele lactice stimulează secreția de enzime digestive. Calitatea proteinelor din acido-dietetice depinde de următorii factori: * calitatea proteinelor din materia primă = proteinele native ale laptelui dau un coagul tare, însă, în urma modificărilor din timpul fermentației, coagulul
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]