29 matches
-
în mediu apos, respectiv prin polimerizare în masă. S-au obținut hidrogeluri din hidroxi- etil- metacrilat (HEMA) reticulate cu tetra- etilen- glicol (TEGDA) sau N,N bis- acrilamidă, respectiv copolimeri reticulați cu acid acrilic (ĂĂ). După îndepărtarea urmelor de monomeri nereacționați eșantioanele obținute au fost supuse unor teste de umflare în mediu apos la diferite valori ale pH- ului. S-a studiat astfel una dintre caracteristicile cele mai importante ale hidrogelurilor- capacitatea de a îngloba apă fie sub forma legată, fie
HIDROGELURI RETICULATE PE BAZ? DE POLI(HIDROXI-ETIL- METACRILAT)-pHEMA by ELENA ROXANA NEDELCU () [Corola-journal/Science/84135_a_85460]
-
al coletului trebuie să fie scufundate în apă timp de 7 zile la temperatura ambiantă. Volumul de apă trebuie să fie suficient pentru ca la sfârșitul perioadei de încercare de 7 zile volumul liber al restului de apă neabsorbită și nereacționată să fie cel puțin egal cu 10% din volumul eșantionului solid utilizat pentru încercare. Apa trebuie să aibă un pH inițial de 6 până la 8 și o conductivitate maximă de 1 mS/m la 20 °C. Activitatea totală din volumul
REZOLUȚIA MSC.501(105) din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/274563]
-
fi glioxal, formaldehidă și glutaraldehidă. Glutaraldehida (GLU) reacționează cu chitosanul și funcționalizează în mod inter- și intramolecular, prin formarea legăturilor covalente, în principal cu grupările amino ale polimerului. Principalul dezavantaj al glutaraldehidei îl reprezintă toxicitatea sa, chiar dacă prezența glutaraldehidei libere nereacționate este puțin probabilă, deoarece aceste materiale sunt purificate înainte de utilizare. Alți agenți de funcționalizare pentru chitosan sunt epiclorhidrina și etilenglicol diglicil eterul, izocianații (hexametilendiizocianat) și alți compuși (acizi carboxilici, genipin). Densitatea de funcționalizare în varianta covalentă este influențată de diferiți
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
specifice a copolimerului final cu cantitatea de diluant. După cum se știe, condiția de apariție a porozității permanente la sinteza acestor copolimeri este ca la un moment dat sistemul să se separe în două faze: o fază care conține diluantul, monomerii nereacționați și oligomeri și o fază bogată în copolimer umflat în amestecul de monomeri și diluant. Gradul de dispersie a copolimerului, care se realizează prin separarea fazelor depinde de cantitatea de reticulant din amestecul inițial de monomeri precum și de afinitatea termodinamică
Metode de caracterizare a (co)polimerilor reticulați. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad, Maria Valentina Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1451]
-
se prepară un amestec format din 125 cm3 soluție de hidroxid de amoniu 25% și 5 g clorură de amoniu. Se agită (la nișă) până la completa dizolvare a sării. Soluția albastră de clorură cromoasă (preparată anterior) se separă de zincul nereacționat și se trece rapid în flaconul în care se află amestecul format din hidroxid de amoniu și clorură de amoniu. Agitând continuu, amestecul se transformă într-o masă de culoare azurie, murdară. După câteva ore se separă cristale aciculare, de
Chimie coordinativă. Lucrări practice by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/637_a_1122]
-
cantitatea inițială de hidroxid de sodiu se consumă cantități din ce în ce mai mari, care se transformă în acetat de sodiu; deci cantitatea de NaOH din amestecul de reacție scade; acidul clorhidric adăugat în scopul opririi reacției (în cantitate constantă) va neutraliza hidroxidul nereacționat și va reacționa cu acetatul de sodiu, cand va rezulta un surplus de acid, acidul acetic, în cantitate echivalentă cu acetatul de sodiu, deci cu acetatul de etil reacționat. Cantitatea totală de acid (excesul de HCl și acidul acetic format
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
amestecul de reacție este 1/2 din concentrația NaOH folosit (cNaOH = M/40). Din amestec a fost prelevat un volum de 50 mL. Se presupune că, la timpul t, proba de 50 mL amestec de reacție conține: n1 moli NaOH nereacționat + n2 moli CH3COONa cantitate ce este echivalentă cu hidroxidul de sodiu aflat inițial în cei 50 mL amestec de reacție: Se adaugă un volum de 15 mL HCl M/20. Dacă soluția de acid clorhidric are concentația cHCl moli/L
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
90,52% (masic) Mg (22,63 g), 3,12% (masic) Al (1,48 g), 5,92% (masic) Zn (0,78 g) și 0,44% (masic) Mn (0,11 g). 9. a) În amestec se găsește Ca(OH)2 și CaO nereacționat. Ca urmare, HCl neutralizează și oxidul și baza: . Ținând cont de masa amestecului, rezultă . Rezultă: 20,144% (masic) CaO (1,12 g) și 79,856% (masic) Ca(OH)2 (4,44 g). b) 4,48 g CaO; c) 1,08
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
hemoglobină pentru bărbați și 32,2500 g/zi hemoglobină pentru femei. 16. 2,462 µg Co din Co(CN)C56H81O12N12. 17. 63,1934 g Ni. 7.2.3.6.2 Subgrupa platinei (pag. 125) 1. a) 12,13% (masic) Os nereacționat (1,9 g), 27,20% (masic) OsF4 (4,26 g), 38,83% (masic) OsF6 (6,08 g) și 21,84% (masic) OsF8 (3,42 g); b) 2 OsF6 + 6 H2O = OsO4 + OsO2 + 12 HF OsF4 + 2 H2O = OsO2 + 4 HF
Chimie anorganică : metale şi combinaţii : culegere de exerciţii şi probleme, Volumul al II-lea by Cristina Stoian () [Corola-publishinghouse/Science/633_a_1228]
-
participa la reticulare intramoleculară, rezultând astfel catene liniare conținând mici închideri de cicluri. Reacțiile intramoleculare determină descreșterea reactivității legăturilor duble pendante și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble legături pendante nereacționate. Aceasta este explicația faptului că produșii reticulați prezintă o mare neomogeneitate internă. Comparând valorile experimentale Mc obținute din determinări de umflare la echilibru cu valorile teoretice Mct obținute din rapoartele inițiale utilizate în sinteză, se poate aproxima mecanismul reacției de
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
enzimei. De asemenea, poate avea loc reacția de condensare intramoleculară (2 a) sau intermoleculară (2 b). Aceste reacții joacă un rol foarte important în procesul de imobilizare a enzimelor pe suporturi acrilice din următoarele motive: consumă grupele aminice primare rămase nereacționate în procesul de imobilizare ionică a enzimei, înlăturând tendința de adsorbție specifică a preparatului enzimatic; crearea unor punți de reticulare suplimentară față de reticularea inițială ceea ce îmbunătățește 182 caracteristicile fizico-mecanice ale preparatului enzimatic [18]. b). activarea suporturilor prin reacția de condensare
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
77]. Atât dendrimerii cât și polimerii hiperramificați, în general, se bazează pe monomeri de tip ABx. Diferența dintre cele două tipuri de polimeri constă în poziția la care apar ramificațiile. Polimerii hiper-ramificați conțin segmente liniare între grupele funcționale ce rămân nereacționate în interiorul polimerului, în timp ce în cazul unui dendrimer există o ramificare perfectă în interiorul straturilor. Polimerii hiper-ramificați sunt în general compuși alcătuiți din porțiuni dendritice, liniare și unități terminale și sunt caracterizați de un grad mare de ramificare. Aceștia se caracterizează prin
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
monomeri multifucționali de tip AB2 și au o structură de tipul celei prezentate. Monomerul AB2 reacționează în mod necontrolat conducând la o moleculă cu o grupă A, unități de legătură formate din reacția grupelor reactive A și B, și grupe nereacționate de tip B. Spre deosebire de polimerii hiperramificați, dendrimerii se obțin printr-un proces în mai multe etape, metodele de sinteza fiind în general foarte laborioase. În sinteza polimerilor hiper- ramificați purificarea amestecului de reacție este de obicei mai puțin laborioasă decât
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
vedere teoretic, descriind condensarea intermoleculară a monomerilor de tip ABx. O investigare mai atentă a polimerilor de acest tip relevă trei unități structurale diferite. Acestea sunt: unități dendritice (în care monomerul ABx a reacționat complet), unități terminale având două grupe nereacționate și unități liniare având o grupă B nereacționată. Frechet descrie gradul de ramificare (GR) ca fiind un factor care explică structura hiperramificată a polimerilor [79]: GR=(Eunități dendritice + Eunități terminale) / (Eunități dendritice + Eunități terminale + Eunități liniare) În general, se folosesc
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
tip ABx. O investigare mai atentă a polimerilor de acest tip relevă trei unități structurale diferite. Acestea sunt: unități dendritice (în care monomerul ABx a reacționat complet), unități terminale având două grupe nereacționate și unități liniare având o grupă B nereacționată. Frechet descrie gradul de ramificare (GR) ca fiind un factor care explică structura hiperramificată a polimerilor [79]: GR=(Eunități dendritice + Eunități terminale) / (Eunități dendritice + Eunități terminale + Eunități liniare) În general, se folosesc două tehnici pentru determinarea gradului de ramificare [77
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
în domeniul 6200-39900 g/mol. Indicele de polidispersitate Mw/Mn a variat în intervalul 1,45-2,09 (Tabelul 2.6). Curbele de distribuție ale maselor moleculare au fost unimodale și nu au pus în evidență prezența de oligomeri sau monomeri nereacționați. Acoperiri foarte subțiri au fost realizate prin depunerea soluțiilor diluate de polimeri pe plăcuțe de siliciu și investigate prin microscopie cu forță atomică. S-a observat că suprafața acestor acoperiri este netedă, fără crăpături sau goluri (Figura 2.15). Aceste
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
difuza în interior. Numai legăturile pendante mobile de la periferia acestei specii pot reacționa cu macroradicalii pentru a construi legături cu alte specii. Deci, tendința formării microgelului depinde de lungimea și flexibilitatea catenei primare, iar posibilitatea de accesare a grupărilor duble nereacționate din interior -respectiv reactivitatea aparentă depinde de mărimea microgelului, fapt ce se reflectă de altfel în valoarea greutății moleculare a catenei. Descreșterea reactivității aparente a grupărilor duble pendante care pot produce reticularea, este datorată factorilor sterici care duc la formări
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
nesolvenți dacă matricile sunt preparate în prezența mediilor inerte “solvenți buni”. Valorile suprafețelor specifice depind de cantitatea și de durata reacțiilor de copolimerizare. La conversie mare, rețelele obținute cu un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerilor, inițiator și diluant (I). Ea este suspendată în faza apoasă ce conține stabilizatorul de suspensie. Reacția de polimerizare duce la formarea moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de faze între copolimer și mediu inert și
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
difuza în interior. Numai legăturile pendante mobile de la periferia acestei specii pot reacționa cu macroradicalii pentru a construi legături cu alte specii. Deci, tendința formării microgelului depinde de lungimea și flexibilitatea catenei primare, iar posibilitatea de accesare a grupărilor duble nereacționate din interior -respectiv reactivitatea aparentă depinde de mărimea microgelului, fapt ce se reflectă de altfel în valoarea greutății moleculare a catenei. Descreșterea reactivității aparente a grupărilor duble pendante care pot produce reticularea, este datorată factorilor sterici care duc la formări
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
nesolvenți dacă matricile sunt preparate în prezența mediilor inerte “solvenți buni”. Valorile suprafețelor specifice depind de cantitatea și de durata reacțiilor de copolimerizare. La conversie mare, rețelele obținute cu un procent mare de monomer divinilic conțin foarte puține legături duble nereacționate. Legăturile duble participă la reacții de ciclizare, schimbând densitatea de reticulare; rețeaua are o distribuție întâmplătoare a reticulărilor. S-a constatat că deosebirile dintre caracteristicile probelor se datoresc solubilităților diferite ale polimerilor ce se formează în mediile inerte utilizate. În
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
monomerilor, inițiator și diluant (I). Ea este suspendată în faza apoasă ce conține stabilizatorul de suspensie. Reacția de polimerizare duce la formarea moleculelor de copolimer bogate în componenta bisnesaturată, copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
copolimer care încă mai conține un număr mare de legături duble nereacționate. Reacțiile de propagare, ciclizare și reticulare (figura 6 a), duc la formarea: -nucleilor primari slab reticulați intermolecular (din cauza existenței diluantului); -microgelurilor reticulate intramolecular; -catenelor liniare solubile în monomerii nereacționați. Formarea unui număr mic de legături intermoleculare între nucleii abia formați dă naștere unui domeniu de joasă reticulare, care se umflă în amestecul diluant-monomeri. Transformarea monomerilor în copolimer reticulat determină apariția separării de faze între copolimer și mediu inert și
Polimerizarea în suspensie. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1450]
-
de aluminiu care conține 18,069•1023 atomi de Al amestecată cu 160 g sulf. Este adevărată afirmația: a) în reacție s-au consumat 4 moli sulf; b)masa de produs obținută este egală cu 225g; c) masa de Al nereacționată este egala cu 13,5g; d) în reacție s-au consumat 2 moli aluminiu 26. Un oxid al sulfului conține 32g sulf și 32g oxigen.Un alt oxid conține 32g sulf și 48g oxigen. Care sunt formulele celor doi oxizi
Chimie anorganică - Chimie experimentală : teste şi fişe de lucru by Elena Iuliana Mandiuc, Maricica Aştefănoaei () [Corola-publishinghouse/Science/757_a_1321]